
Cum ar fi să mă iert?
era o femeie poate mai este
care scria poezie ca-ntr-o religie
fața ei foarte frumoasă
cu fața lui Dumnezeu foarte frumosul
ei companion
se întâlnea mereu precum ochii
părintelui Ars de zburdălnicia Copilului
cu liniarul doamnei
învățătoare în toate bunele
furtișaguri pe care Eu
un elev din clasa a patra
mereu le făptuiesc în numele Domnului
și plâng pentru asta și
nu recunosc. deocamdată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare

De la foarte mare la foarte mic
mâine vine ziua de luni
o nouă-veche zi fără tihnă
pentru planeta mercur (?!)
penetrată mereu și mereu
de soarele invers în...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ultima
poezie pe seara asta: treci la culcare
cu o femeie -
cine știe
poate nu e bărbatul pe care
nu l-ai visat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Știu o
femeie care desenează cum sfâșie leul tricouri
de safari cu găurele! în
africa e o vreme potrivnică pentru cultura de poezie. i
lustrată încă din feșele lui tarzan
de origine din
timișoara - unde a început o femeie să schițeze în pix
foarte negru coperta
la răzbunările mele. în rând cu
pretețiile ne
vinovate ale speciei noastre
în coborâre
din copacii din cartier
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Moartea nu vine la tine
vei merge tu s-o curtezi
poate nu crezi
dar moartea e foarte frumoasă
are un corp minunat de sirenă
muncitorească, e și
foarte fecundă
(?!) -
e singură singură singură
are picioarele cățărate
pe un bărbat
de pe care tu ai putea
să... te dai definitiv deoparte
cu gesturi erotice
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Poate că scriu
frumos despre ele
pentru că-mi plac foarte mult! poate
că ele vor fi iubirile mele
dintr-un viitor improbabil -
poate că totul e o femeie
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Traian: Vezi, ai ajuns în fața Comisiei Disciplinare acum, fiind cadet, nu când erai elev, deși pe atunci făceai foarte multe năzbâtii, nebunii... Cine oare te scotea mereu din încurcătură?
Lucian: Dumneavoastră?!
Traian: Exact, eu; și chiar făceai niște pozne, mari de tot, nu glumă!
Lucian: Și acum?!
Traian: Acum nu pot face nimic, nu pot interveni în favoarea ta, chiar dacă vreau; sunt legat de mâini și de picioare. Odată ajuns în vizorul Comisiei Disciplinare, nu mai ai scăpare; vei intra pe mâinile lor. Și te avertizeaz că sunt foarte duri, nu iartă nimic...
Lucian: Nu-i cunoașteți pe membrii Comisiei?
Traian: Nu, dar aș putea afla cu ușurință cine sunt, însă tot nu mi-ar folosi la nimic. Toți știu că-ți țin partea, nu mă ia nimeni în seamă... Și atunci?
Lucian: Îi voi înfrunta; n-am încotro.
Traian: Bravo! Foarte frumos! Îi vei înfrunta... Crezi că-i așa de ușor? Vei afla despre tine lucruri pe care nici tu însuți nu le știai. Mai rău e că le vor auzi și noii tăi colegi, ca să nu mai vorbim de presă... Va fi un scandal de proporții, pe care nu-l putem evita.
Lucian: Cum adică, presa?! Reporterii nu sunt ținuți la distanță?
Traian: Ha; să crezi tu că măsurile de siguranță luate sunt suficiente pentru a-i opri pe indivizii aceia curioși...
Lucian: Adică... Nu sunt?!
Traian: Nici gând!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ciorapii
ești foarte
frumoasă
ești foarte
femeie de
bulevard e
ști
un aer de tomnă târzie
cu tocuri
un aer cu tocuri (?!)
așa
cu ciorapii
pe picior fo
arte negri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Văd că o întreagă generație
80 a scris poezie
80 a scris texte
80 a scris comedie (?!) - ră
mâne să ci
tești printre clești iepurești de stors coșurile să
aprofundezi
tiparul primordial situația
de rahat în
care te afli curând - ce
văd este bine ah ne
vertebrat ne
prevăzut
ne
verosimil - es
te foarte
bine, e foarte
80...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Recunoaște-te vinovat, iar toate încurcăturile se vor limpezi imediat. E mereu ușor să te recunoști vinovat în fața lui Dumnezeu, în fața celei mai bune părți din tine. Iar pe oameni lasă-i să creadă că ești vinovat în fața lor. Dar eu, de caut, de bună seamă sunt vinovat față de ei.
Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!




O să salvez
numele tău ca și cum
n-ai fi făcut vreun rău în lungul istoriei -
mă plec în fața ta ca în fața
unei șosete de-oțel (?!) - g
lorie... aproape eternă uslașilor
și români și croați: frați deplasați
împotriva serbiei... prea
aproape de ni
micire
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Martorii
s-au pierdut... martorii mi-au murit
mama și tata, profesorul de pictură mereu
tânăr fratele și prima învățătoare olimpia mă
riuță de ce
aș mai trage linii și pensule-n pânze
cine va ști că elevul cu familie destrămată
s-a ajuns printre doamne și domni (?!)
de ce un art
ist trebuie să suporte toate aceste
exerciții fără finalitate deșteaptă
ale unui dumnezeu miștocar miștocar?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fața în ecran
o! pe fața ta e o in
sectă care e
pe ecran
se vede acum cum
bâzâie lacrimi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Soarele-n pungă
dacă aș fi Dumnezeu cu D mare, nu
m-aș leza foarte tare
să mă înjure cât e ziua de lungă creații
mei prea lăsați
cu ochii în soare care e într-o pungă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărac, bogat cu Dumnezeu
Merg mereu desculț că mi-s sărac,
Și mă taie pietrele în talpă,
Mă doare, dar nu plâng, ci numa' tac,
O lacrimă din ochii mei nu scapă.
Încerc prin viața asta să răzbesc,
Să alung toată tristețea mea,
Fac Doamne ce pot s-o potolesc,
Dar sărăcia este foarte grea.
Acum numai salcâmii-n sat mă știu,
Salcâmii pe sub care trec ades,
Toți mă văd ca pe-al vântului fiu,
Destin pe care eu nu l-am ales.
Ce vină Doamne aș putea avea,
Când eu m-am născut din nedorință,
Mi-a fost dată soarta asta rea,
Și trec prin ea având mare credință.
Cred mereu în Tine și-n cuvântul Tău,
Și cred că viața mea va fi o biruință,
Doamne Tu mă scoți din cumplitul hău,
În Tine cred cu întreaga mea ființă.
poezie de Răzvan Isac (20 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!


Moment de admirație în fața frumuseții
chiar dacă timpul se strecoară
ca un hoț viclean
printre oameni
furând zâmbete și fericire
tu vei rămâne mereu în sufletul meu
ca o adiere de mare
într-o livadă de portocali înfloriți
chiar dacă timpul șterge cu nori
toate drumurile cerului
tu vei rămâne mereu firul invizibil
pe care sufletul meu urcă
precum un paing
să-și coasă pânza
la colțul lunii
chiar dacă timpul mă privește
cu ochi de piatră
și îmi cere cu dobândă
uitarea
pentru fiecare moment de admirație
în fața frumuseții tale
tu vei rămâne mereu
odiseea mea interioară
și rugăciunea eternă
de mulțumire
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!




Era o femeie
frumoasă în cartier
iar salcâmii tineri erau
curioși a cunoaște
un trup de femeie frumoasă frumoasă frumoasă
în cartier
părea că va naște
o femeie un trunchi trunchiat
de copac înțepat
ce frumoasă
a fost și va fi
viața timpului infectat
cu iluzii!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai frumoasă poezie
Cea mai frumoasă poezie
este poezia care n-o poți scrie.
Ea stă împăturită
în pergamentul sufletului tău:
neatinsă, cuminte
și-atât de sensibilă.
Ca și cum un Dumnezeu
numai al tău,
ți-ar sta închis în pântec,
cerând de fiecare dată hrană.
Acel platou cu amestec
de sentimente și metafore
înăbușite-n sos de cuvinte flambate.
Cea mai frumoasă poezie
stă scrisă fară de voia ta.
Uneori o găsești încrustată
pe o bancă
sub formă de inimă
sau pe fața
bătrâneilor simpatici,
plimbându-și liniștea de mână
cu degetele încleștate de cercuri.
Cea mai frumoasă poezie
nu o poți scrie.
..............
... cu pana,
îi poți pipăi
doar o particică
infimă
din imensitatea ei...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merrill: Știi care e diferența dintre gelozie și invidie, Christian?... Gelozie e atunci când realizezi că cineva are ceva ce îți dorești, și dacă muncești foarte mult, poți obține acel lucru. Invidie este atunci când realizezi că cineva are un lucru pe care nu-l vei obține niciodată, indiferent de cât te străduiești. Noi doi, de exemplu, am absolvit aceeași școală, am creat afaceri de succes, am găsit faimă, păsărici... dar nu știu cum, tu ai fost mereu în fața mea... și acum... când mă uit la tine, înțeleg în sfârșit de ce. Nenorocita aia de moacă frumoasă a ta e cauza! Așa că m-am gândit că dacă nu pot să-ți iau viața... îți voi lua fața.
replică din filmul serial Prietenie pe muchie de cuțit
Adăugat de Nicoleta-Cătălina Ghiță
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nodul
pentru că ieri ți-a fost
foarte rău
azi îți va fi foarte bine
iar mâine
o vei lua de la mijloc
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu afirmi că ar trebui să am si eu o religie, că un om fără religie e un om fără "Dumnezeu"! Ok, atunci te întreb la rândul meu, oare ce religie avea Buddha, dar Profetul, dar IIsus? Oare nu cumva toți acești oameni au încercat să ne redea libertății salvându-ne din ghearele oricărei religii? Poate că ceea ce ne-a învățat toți acești înțelepți și eliberați este că Dumnezeu, Sinele, Vidul nu poate fi monopolul nici unei religii, nici unei persoane sau grup extremist. Religiile sunt foarte utile celor care sunt îndrăgostiți de dezbateri spirituale lungi și sterile, dar nu acelora care vor să-l realizeze direct pe Dumnezeu. Orice religie pornește de la o premisă falsă, și exact această premisă face ca orice religie să fie servită ca deșert la masa timpului, adică să aibă început și sfârșit. Premisa falsă despre care vorbesc este aceea că pentru a avea nevoie de o religie, condiția falsă este să te fi desprins mai întâi de Dumnezeu, iar dacă o să îmi spui că nu ești desprins, care ar mai fi atunci scopul religiei tale?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
