Gând vânat de lupi
Mi-e gândul legat de un mânz nechezând,
Alergând aiurea prin mine,
Copita scânteie, în vânt spulberând
Cuvintele reci, cabotine,
Și frântă e puntea spre tine.
Se sfarmă-ntre pietre chiar mâna mea dreaptă,
În sângele meu înmoi pana,
Fără folos trupul meu mai așteaptă
Din mână străină coroana
Și inimii-n dragoste, hrana.
Mă-nghite pădurea cu vinete căi
Și lupii stau negri la pândă,
Când urletul lor se aude prin văi
Și tabără gloata flămândă
Mă plec lângă mânz, sub osândă.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lupi
- poezii despre gânduri
- poezii despre văi
- poezii despre vânătoare
- poezii despre vânt
- poezii despre sânge
- poezii despre păduri
- poezii despre negru
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Rămâi lângă mine...
Rămâi lângă mine, Isuse
Mi-e toamnă cu frunzele-n crâng
La Tine se-nchină supuse
Cuvintele mele și plâng.
Povara de lacrimi mi-e vina
Când ochii spre Tine-i îndrept
Din Tine să vină lumina
Să-mi prindă o salbă la piept.
Cu frică și tremur 'nainte
Mă plec și Te rog, Dumnezeu
Atinge-mi cu mâinile sfinte
Durerea din sufletul meu.
Și du-mi-o la cruce, o pune
Pe lemn răstignită să stea
Când luna din cer va apune
Să moară odată cu ea.
Rămâi lângă mine, o, Doamne,
În ruga fierbinte Te chem
Și plângă o mie de toamne
În suflet eu nu mă mai tem...
Ajută-mă, stai și veghează
De-acolo din ceruri de sus
Cu mintea și inima trează
Să cânt pentru Tine, Isus.
Întinde-Ți cu dragoste mana,
Atinge-mă, Doamne, cu ea
Cu picuri de aur fântâna
Să umple și inima mea...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre lumină
- poezii despre frică
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
Când ții în mână o mână străină
Eu țin în mână o mână străină,
E caldă sau rece eu nu pot s-o simt.
Gândul meu e la tine ființă haină,
La dragostea noastră pierdută în vânt.
Tu ții în mână o mână străină,
Te faci că ți-e cald eu știu că îngheți.
Mă faci să fiu ființă haină,
Uitarea s-o scriu pe-ai inimi pereți.
Ținem în mâini mâini străine,
De ieri sunt străină să știi,
Și mâna-mi străină îți este de mâine.
Străină fiind, nu aștept să mai vii..
poezie de Guțu Anna Igorevna din Supradoză de gânduri (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Simona Micu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viitor, poezii despre vestimentație, poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre inimă sau poezii despre gheață
Gândul meu curat către tine
Aș vrea să întelegi,
că dragostea ce ți-o port
e cartea deschisă din ochii mei,
ce tu o poți citi mereu
și cu ochii închiși.
Aș vrea să știi că doare,
atunci când mă îmbraci
cu vorbe reci din orice nimic.
Aș vrea să întelegi
că nici un jurământ
de-l meu nu poate fi încălcat
și tot ce-i cuvânt, cuvânt rămâne.
Cuvintele mele prind viață
și zboară către tine,
cu gândul meu curat,
care e floarea sufletului meu,
ce-n tine o sădesc.
Aș vrea să știi că depind de tine,
că tot ce-i foc în tine, arde în mine,
că fiecare vorbă a ta
o soarbe cu sete inima mea,
iar dacă e greșită, sufăr
și ochii mei sunt orbi,
fără privirea ta blândă,
că eu... da eu trăiesc prin existența ta,
că tu, prin tot ce ești...
ești rațiunea mea.
poezie de Eugenia Calancea (2 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre cuvinte, poezii despre zbor, poezii despre promisiuni, poezii despre ochi sau poezii despre lectură
Tu ești Domnul meu
Ești ruga purtată pe aripi de vânt
Ești soare în ceruri și jos pe pământ
Ești pâinea vieții, ești pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit și înfrânt
O rugă se-nalță și zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.
Ești inima toată, ești viața din ea
Tu, Doamne Isuse, ești dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.
Tu ești Domnul meu
Tu ești Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e ușor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Ești Tu, Domnul meu.
Tu ești Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Ești Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre religie sau poezii despre pâine
Bătrânul din mine
Când viața mi se scurge-încet, încet
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Nu sunt de felul meu un păcătos
Am trupul plin de răni, fără folos...
La vârsta mea se-adună anii stând
Ca să-i alung eu nu mi-am pus în gând
Las scris posterității pe-un bilet
Că viața mea se scurge-încet, încet...
Nu pot ca s-o opresc în loc nicicum
Ar fi-n zadar, știm totul este fum
Motive am pentru a fi discret
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret...
O glumă bună mi se pare-a fi
Ca să trăiesc ferice zi de zi
Am sufletul ca de un vierme ros
Nu sun de felul meu un păcătos...
Și chiar de-ar fi, să mă exprim așa
Cui folosește astăzi a visa
Sunt prea bătrân a fi invidios
Am trupul plin de răni, fără folos...
Am trupul plin de răni, fără folos
Nu sunt de felul meu un păcătos
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Când viața mea se scurge-încet, încet!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre vârstă, poezii despre visare, poezii despre viermi, poezii despre umor sau poezii despre trup și suflet
Mai lup decât lupii
sunt mai lup decât cel izgonit din haită
și drumul meu e-n căutare de luptă
fie și cu moartea
pădurea mă poate ocroti și slăbit
mi-a rămas urletul înfiorător de foame
mirosul de dușmani
și nevoia de hrană
știu să adulmec urmele și nu mă las
învins ori trădat
privesc luna și lupii ei tineri
mă așteaptă cu ochii reci
sunt un părinte al întâmplării
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre tinerețe, poezii despre protecție, poezii despre ocrotire sau poezii despre moarte
Dacică
Barză moș mânz
aduceți bolovani
mama lor de perși
și de romani
mânz moș barză
ascuțiți parii
că vin barbarii
pe drum de lut
Zamolxesu' și Jupiteru'
cui i-a făcut
mânz barză moș
din piatră și lut
ne-am făcut scut
din moși
strămoși.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre lut sau poezii despre cai
Mă lepăd de cuvinte
Învelișul carnal mi se desprinde
Și chiar acum, când râzi,
Eu mâna n-o mai simt,
Iar degetele-mi sunt aiurea.
De ce mă dori, tu, mână lipsă?
Mi-am dus buza la ureche
Și mi-am vorbit...
Să-mi țin de urât.
Mi-e frig și stau în frig.
M-am amețit rapid
Și mă-nvelesc cu eșarfa
Ce n-o mai am...
În mine cuvintele țipă,
Dar eu sunt mut.
Buzele uscate,
Arse de lumină
Vor apă și cuvânt,
Fântânile azi seacă.
Vreau să iubesc cum
valurile iubesc marea.
Vreau să iubesc cum...
Pasărea iubește zborul.
Vreau să iubesc cum știu
Cuvântul...
Mă vindec de cuvinte,
E un gând promițător.
În mintea mea eu fug.
Lasă-le... Lasă-le să strige,
În mine eroul luptă,
Sângele meu e sevă.
Din sabie voi face
Frumos stilou cu grai
Să spună-n locul meu,
Căci eu mă lepăd de cuvinte.
poezie de Ecaterina Perju
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre viteză, poezii despre urechi, poezii despre râs sau poezii despre păsări
Psalm (Ruga mea e fără cuvinte...)
Ruga mea e fără cuvinte,
Și cântul, Doamne, îmi e fără glas.
Nu-ți cer nimic. Nimic ți-aduc aminte.
Din veșnicia ta nu sunt măcar un ceas.
Nici rugăciunea, poate, nu mi-e rugăciune,
Nici omul meu nu-i, poate, omenesc.
Ard către tine-ncet, ca un tăciune,
Te caut mut, te-nchipui, te gândesc.
Ochiul mi-e viu, puterea mi-e întreagă
Și te scrutez prin albul tău veșmânt
Pentru ca mintea mea să poată să-nțeleagă
Nengenunchiata firii pe pământ.
Săgeata nopții zilnic vârfu-și rupe
Și zilnic se-ntregește cu metal.
Sufletul meu, deschis ca șapte cupe,
Așteaptă o ivire din cristal,
Pe un ștergar cu brâie de lumină.
Spune tu, Noapte, martor de smarald,
În care-anume floare și tulpină
Dospește sucul fructului Său cald?
Gătită masa pentru cină,
Rămâne pusă de la prânz.
Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,
În care paște-un mânz.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre fructe sau poezii despre flori
Lângă tine dragul meu...
Lângă tine am învățat ce-nseamnă să iubești
Căci tu ești totul pentru mine și nimic mai mult
Și vreau mereu să-ți spun cât de drag imi ești
Căci tu ești unicul meu sprijin pe acest pământ,
Lângă tine am învățat prin ploaie să alerg
Să fug de tot ce-nseamnă rău în viața mea,
Când toți mă evitau pentru că te iubesc,
Eu am crezut în tine și în iubirea ta.
Lângă tine am învățat cu lacrimi reci, să plâng
Să scriu cuvinte pe care mulți nu le-nțeleg,
Pe tine te-am păstrat mereu în al meu gând,
Căci tu ești fericirea ce nu vreau s-o pierd.
Lângă tine am renăscut ținându-ne de mână
Descoperind mereu noi taine ale iubirii,
Cu tine am trecut prin ploi și prin furtună
Și nimic nu poate sta, în calea fericirii.
Lângă tine sunt mereu plină de fericire,
Căci tu ești talisman ce viața-mi ocrotești
Sunt cea mai fericită de pe această lume,
Când văd câtă iubire poți să-mi dăruiești.
Lângă tine sunt alt om, mă simt mai specială
Căci tu-mi aduci lumina fericirii în viață,
Când necazuri grele apar în calea mea socială
Tu-mi redai mereu visul și zămbetul pe față.
poezie de Eugenia Calancea (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre ploaie, poezii despre învățătură sau poezii despre superlative
Hibernală
Se-așază pe case zăpezile reci,
iar vântul se-aude prin horn de afară,
lipită de mine îmi spui c-o să pleci
cu trenul ce încă așteaptă în gară.
Dar dorul de mine te ține pe loc,
îti sorb de pe buze licori de bacantă,
tăciunii, cu flăcări urcate din foc,
pictează-n tavan o hartă șocantă.
Văd râuri albastre prin văi de oțel
ajunse din hăuri de timp nevăzute,
niciunul ca altul nu curge la fel,
dar toate prin noi cu miraje pierdute.
Ajunge din gară un ultim semnal,
e trenul fantastic plecat fără tine
ne lasă în urmă un vis hibernal
cu sfântă lumină curgând prin destine.
Rămâne doar gândul în trenul bizar,
te simt lângă mine acum împăcată,
cuvintele spuse îmi par în zadar,
mai strânge-mă-n brațe încă o dată!
poezie de Corneliu Neagu din revista Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, ediția din 17.02.2018
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre foc, poezii despre zăpadă sau poezii despre trenuri
Să mor
Mi-e frig. N-ar trebui să-mi fie. E primăvara peste tot,
Dar nu și-n mine. Eu nu pot
Să uit că mi-ai cerut să plec. Am înghețat și sângele mi-e albastru,
Nu mai curge. Un dezastru.
Stă-n loc. De piatră-i carnea de pe mine și inima a amorțit.
De ce să plec? Că te-am iubit?
Oricum o fac și așa plecată. Și chiar de inima mi-e moartă
Tot stau plângând, pe lângă poartă.
Că poate treci și te oprești și-mi spui că ai glumit sau nu mai știu.
Mi-e sufletul mai mult decât pustiu.
Ce viață am acum când tu nu ești. E seacă, fără aer și cu dor.
Cred c-o să plec de tot. Să mor.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară
Umbre
Umbre dansează în jurul meu;
Mi-e inima plină de umbre.
De umbre mi-e sufletul plin
Și chiar eu... sunt una din umbre.
Alunecă mute. Plutesc peste tot
Cu priviri încruntate, cernute prin mine.
Mă ceartă în gând și cu mâna de mort
Ma îndeamnă s-adorm. Mă acoperă bine.
Nu mai pot să mă mișc și mi-e frig.
Fluieră vântu-a pustiu și suspine.
Peste jarul plăpând aburii reci
Desenează doar gropi și ruine.
Mi-e inima gheață și sufletul vânt.
Mi-e trupul deșert. Tâmpla-mi arde tăciune.
Rugăciuni și blesteme în urechi strecurând,
Ca veninul de șarpe în sânge curgând
Îndoiala în suflet rămâne.
poezie de Viorel Mitea (1 noiembrie 2007)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi sau poezii despre mâini
Rugăciune în vânt
mă transfigurează voluptatea suferinței
dar am îngerii mei care mă consolează
iubirea de lumina din adâncul ființei
atrage și noaptea străluciri de rază.
sufletul meu trece prin proces revolut
așteaptă în tăcere iertarea lui Hristos
sunt o scânteie ruptă din focul absolut
ard gânduri care nu -mi sunt de folos.
mă mângâie lumini când sunt slabă și tristă
stresul și oboseala le alung cu versuri
și atunci când lacrimi umplu o batistă
din adâncul meu izvorăsc înțelesuri.
Doamne Ție îți încredințez sufletul meu
fă din mine o stea să dăinuiesc mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre suferință sau poezii despre stres
Tablou de Van Gogh
Femeie străină de un veac te aștept
În coliba iernilor flămânde
Tu ești plecarea mea spre niciunde
Când magnolia serii îmi fumegă în piept.
Foșnesc în trupul tău ținuturi migratoare
Văd umbra nemorții alunecând pe sub ușă
Sunt stafia mea îmbătrânind în cenușă
Sub lacrima stelei de mare.
Coboară din rama vechilor muzee
Femeie străină de aștept de un veac
Istovit te strigă ochiul meu sărac
Alergând spre tine eternal femeie.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre muzee, poezii despre femei sau poezii despre fantome
O, Doamne... (cântare)
Se stinge lumina afară
Adie o boare de vânt
Cu lacrimi de dragoste iară
Mă rog și Te laud și-Ți cânt.
Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.
Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.
O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne Domnul meu
O, Doamne rămâi lângă mine,
O, Doamne, o, Doamne, mărite Dumnezeu
Speranța mea toata e-n Tine.
cântec, versuri de Adriana Cristea (13 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre laudă
Vânt din pupa
Mi-e dor de tine ca și când
Aș trece marea cu vaporul,
Escalele îmi sporesc dorul
Și n-am din pupa nici un vânt.
Tu, nepermis iubirii ești,
Dar ea nu-mi este interzisă,
Căci viața mi-e în ea cuprinsă,
În circumstanțele firești.
Eu vinovată sunt moral,
-Se sinucide înc-o vară,
Fără să-mi pese c-o s-o doară-
Când noi ne-am despărțit brutal.
Sper totuși să te văd curând,
Mi-e dor de tine ca și când...
sonet de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre marină, poezii despre interdicții sau poezii despre brutalitate
Când îmi plec
Când îmi plec fruntea pe mână
Fuge gândul meu pribeag
Și mă cred că-ți sunt stăpână
Ție, vecinic mie drag.
Și mai cred, ca altădată,
Că tu mie te închini,
Și cu inima-ntristată
Greu, de dorul meu suspini.
Atunci câte sunt în lună,
Câte-n stele și povești
Trec prin mintea mea nebună
Socotind că mă iubești.
Dar tresar
și de pe mână
Ridicând fruntea încet,
Eu din visu-mi de stăpână
Tristă roabă mă deștept.
poezie celebră de Veronica Micle din Convorbiri literare (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Veronica Micle despre tristețe, citate de Veronica Micle despre timp, citate de Veronica Micle despre iubire, poezii despre inteligență, citate de Veronica Micle despre gânduri sau citate de Veronica Micle despre dor
Să fiu doar poezie
Ce-i trupu-acesta ce vibrează la orice-atingere de vânt,
Când poezia-n mine-i trează și înflorește în cuvânt,
Decât o mare prea adâncă, sau un ocean de amintiri
Când val și țărm, pe-un colț de stâncă, strivesc albaștri trandafiri?
În mine-arcașii stau la pândă, dar nu-s la locul potrivit,
Când lupi cu gura lor flămândă, așteaptă,-n casă, să-i invit.
Nu știu să mă feresc de iarnă și nici de lupi nu mă feresc,
În stânga mea, printr-o lucarnă, albastru, ochii mei privesc.
Când toamna-mi desfrunzește glasul și în tăceri mă învelesc,
Eu am sub piele-ntreg parnasul și în poem mă răstignesc.
Și nu mi-e teamă de-ntuneric și nici zăpezile n-ating
Lăcașul meu atât de sferic și peste mine, macii ning.
Pe fruntea-mi, flori de sânziene, cu-amarul lor mă lecuiesc,
Când se strecoară pe sub gene o lacrimă. Și-n zori tânjesc,
Ca trupu-acesta ce învie la orice-atingere de vânt,
Să fie doar o poezie, ce nu se stinge în mormânt.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre albastru, poezii despre trandafiri sau poezii despre stânci
Șalom Sabat
Eu sunt un vultur plin de măreție,
Trăiesc din amețeala cerului;
Tu ești o pană dintr-o aripă
De altă culoare:
Nepotrivită, zbârlă, purtată de vânt,
Ce-și caută locul prin aripi străine,
Iar eu nimic n-aș da pe tine.
De la o vreme, însă,
Eu zbor cu șoimii și areții,
Căci mi-am pierdut o pană care
M-ar fi purtat unde mi-e locul,
Cât mai apropiat de soare.
De la înălțimea la care m-am coborât,
Văd mai bine
Că pana ta e tot ce îmi lipsește,
Că sunt condamnat la picaj,
Că ai o misiune mai înaltă
și, oricum ai fi, nu sunt fără de tine
Decât o eclipsă, pana mea lipsă.
Când nu pot să zbor, de tine mi-e dor;
Facem parte dintr-un tot,
Fără el să zbor nu pot,
Nici tu nu zbori,
Și mor, și mori.
Fie-ne țărâna ușoară
Ca pana ce zboară,
Ci nu atât de grea
Ca tine, pana mea,
Și nici la fel ca mine
Când zbor lipsit de tine.
Sabat Șalom!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre vulturi, poezii despre eclipsă sau poezii despre Soare