Penultimul

Taciturn priveşte gongul
morţii, aşteptând poemul
ce-mi va fi penultimul
căci ea-mi scrie ultimul

dresând viermii-n adrenalină
să sară în tahicardii
de gheizere carantină
coroanelor de invidii

ce mă vor acoperi slute
în pomeni de măşti mute
în hore cu giulgii negre
ca nişte murene negre

sfâşiind trupul de delfin
înecat în tuşul de abis
căutând carapace de vis
plină cu ozon de senin...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multumesc, că exist!

Nici nu stii cât de frumoasă eşti
Nu s-au scris sau se vor scrie
Poezii romane sau poveşti
Sau se vor picta şi fotografia
Culorile fiintei curcubeu ce-mi
mi-ai răsărit din lacrima de nisip
a clepsidrei ce eram eu, să-mi
ţip!
Ca un delfin ce se scaldă
in valurile amniotice cu curbe de infinit
Te-ai născut să exist, simt, gust, respir
Culorile ce mi le-ai sărutat tandru
Fluviu de univers meandru
Ce urcă intr-un fuior de fluturi
Cu trupul meu ce-l învăluiesti
In adieri de aripi ce mă înalţă
Intr-un quasar cu toate culorile
Sufletului şi inimii tale
Universul unde exist
Fără a-mi cere ceva de negăsit
Doar atât vrei să mă iubeşti....
Cu toate vidurile şi găurile negre ale angoaselor
Ce le îmblânzeşti în lumina ce-mi eşti
Multumesc!
Că exişti

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul lui "o"

Te adoooor...
Cu toate literele "o"
Ce au fost scrise
Şi se vor scrie...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutesc vioare

Vioare plutind printre lebede
Stropite cu pierdute,. gemete,
Ingândurate visează cântece
Atinse de gheare de egrete, negre...

Tresar bancuri de peşti inimii,
Ce la ating in hore de săruturi..
Flambând strunele în scânteri
Pe râurile cu vârtejuri sângerii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul simplului

Părând ca trăim aceleaşi ore
cu deja vuuri şi aceleaşi obiceiuri
parcă rotiţi ca nişte ace
noi coborâm spiralat
spre găuri negre monotone
absorbitoare de sensuri.
Numai simplul e un tobogan
in care o clipă nu seamănă
cu alta, coborându-ne în sus
napoi spre copilărie

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine adună în lume ură
E un furnal ce strânge zgură
Ce nu va mai putea retopi
Gânduri negre ce-l vor potopi

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul filei mute

Câte deşerturi de versuri să merg
Să aud oaza gheizerului şoaptei
Ei...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mugur de geană

Frunze negre de umbrele
Trandafir roşu-ntre ele
Prin cristaline clinchete
In valuri de foşnete

Spiriduşă colorare
De mătase printre frunze
Săltate in joc de hore
Cu rochie de buburuze

Iubită-mi tandră doamnă
Prin clopote de toamnă
Cu zarea-mbrăcată-n strană
Inmugurind a mea geană...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pernele

cauţi umbrele unor statui
pernele corso-ului îmbătrânit
nişte muşte cu aer marin
care ţi se aşează peste vara asfaltată
care te curăţă de zgura meschinăriilor
care îţi amintesc de zborul sufletului
pernele corso-ului îmbătrânit
sau paturile suferinde de amor
unde orele se delectează cu apatie
cu un cioban numerotând oile visării
fugare la sănătoasa văzând
pernele corso-ului îmbătrânit
unele îţi spun să ştii că fuga nu visează
că ai ajuns departe de orice mal
departe de orice larg
departe de orice abis
mai aproape de un nod în gât
de un alb debordant
picurat între genele nopţilor de remuşcări
peste petalele liofilizate
poate doar atât cauţi
umbrele unor stafii de tine
prin satul proletar dansând
la hore de măşti securiste
hore de măşti evlavioase
hore de măşti disidente
hore de măşti umane
hore de măşti albite de vânt

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de abis

Aşa îmi place să mă arunc
în abis
de acolo zborul e de vis
e mai lung
din punctul prezent şi latent
din care începe un inifinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ochii de lavă
lacrimează gheizere
doină de magmă

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recită-mă-n ură

Citeşte-mă cât mai exist
Căci, voi fi,.. rouă de ametist
Câmpiilor ce le hoinăresc
Codrilor ce-mi ostoiesc
Înfometări-n linişte..

Poienilor ce mă-nvelesc
In verzi haine,.. palate.
Izvorelor ce-mi sorbesc
Pietrele cărate-n spate..
Inflorind tălpi-n spinate.

Recită-mă-n amor, ură
Ceartă-mă de-ţi par glastră
Floare-n privire, măiastră...
Să-ţi curg în purpurie,
Rouă ambră de feerie

In bujori-ţi de senin
In crini pieptului, tanin
Pe coapsa de lună, plină
Sub talpa fină, violină
Căci nu voi mai fi...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sens al sensurilor

File albe negre cad din zare
Scrise alb şi negru-n renegare...
Alba scrisă-n negru dă dreptate
Neagra-n alb scrisă-ntoarce toate.

Renegând sensurile predicate
Lumii de minţi prea luminate!
Căzând in frunze ying yang cu lame
Tăind fante ce-mi ard napalme...

Fila-ntunecată a zării mele
Intr-un deja-vu-n ploi de stele,
Zărind sensul sensurilor mele
Cunjurată de hore cu iele.

Recitindu-mi duios poemele
Transformând toate gândurile,
In ninsori de astrale petale
Tu, dragă,.. sens al nemuririi mele...

Căci ne vom întâlni, poate aici
Sau-n vieţiile-n care voi căuta:
Talpa, sărutarea, şoapta ta...
Prima! Ce mi-a născut menirea

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas de potir

Tuşul mi-e otrav mercur
Hoinărindu-mă prin obscur,
In patru zări fad mă răsfir
Să aud glasul de potir!

Dar mă adună înapoi
In călimara de abis...
Şi-n fiecare strop sunt ucis!
In versul jertfit pentru noi..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambrozie de zbor

Ambrozie de zbor din cocon
De călimara mea de demon
Fetiţa care-şi răsare ploii
Să spele tuşul unde mă-nmoii

In acel noroi bântuitor de moroi
Plin lumea viselor închise-n noi
Ce-o arzi cu ai tăi stropi-n culori
In curcubeie cu soarele priviri

Arătându-mi aripile de condeie
Ce alţii ar fi vrut să mi-le ieie
Să se împodobească cu ele
Lăsându-mi doar vârfurile

In cuie de răstignire adânci
Din a lor invidios brânci
In abisuri de carapace de scoici
Pe care tu le-ai atins pe aici

Topindu-le in aripi de file
Cu quasari din şoaptele
Ce-mi spunea scrie visele
Ele vor invia de printre file

Cu puf de păpădie în ciocârlie
Din palma ta plină de evlavie
Închinată menestrelilor derviş
In al junglei meschin desiş

Cu liane ce se infing în şiş
Celor neînchinaţi in primate
Sefilor de trib cu literate
Autoadulări în toteme moarte

De prin epoci comuniste
Cu drepturi fals câstigate
Când nu a făcut dreptate
In Uniunea plină de măsti corupte

Cu lingăi şi multe mascote
Rămase mosteniri defuncte
Din cenzuri ce nu sunt moarte
In această coruptă societate

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ozon de alveolă

Ce fel de aer eşti?
De cetină, de tei,
Tare, narcotic de alveolă
Plămâni te caută

Răsuflând greu
Dispneici şi obosiţi
Eşti ozon de curcubeu
Sub apa timpului meu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Macii buzelor
şi-au ofilit cuvintele
în puncte, puncte...
negre între noi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

teatru arămiu
deschide ochii verzi -
gongul de castan

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

presuri în stol
hore pe alabastru
ploii de cântece

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

caisă de lună
pe trupul nopţii plină
poftă purpurie

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopot de ozon

Ai auzit cum cântă vântul
printre cetine
cu doine de ozon

Aşa cânţi tuuuuu
printre arcadele coastelor
in jerbe de clopot
sfărmând zăbrele
de alţii lăsate
la ferestrele inimii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!