Cine adună în lume ură
E un furnal ce strânge zgură
Ce nu va mai putea retopi
Gânduri negre ce-l vor potopi

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aur de aură

Omul este definit
De ce-şi adună
Pe aici în viaţă
Până în infinit.

Căci el, aurul
Ce-l are sufletul...
Nu se mai pierde
Doar dacă se vinde.

Si dacă e dăruit
Devine mai strălucit
Şi răsare-nzecit
De inimă-nmugurit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine?

S-a despicat inima-n două
O parte pleca spre ea
Alta urla:
Stăpâne nu mă mai da..
Şi cine ar putea
Să stea cum e aşa ea
Cu tâmplele
In fulgerele bătăilor..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta trăirii

Prin poarta priviri noastre
Intrăm in Rai sau Paradis
Sau în spaţiul lor interzis
Dintre gânduri alb şi negre
În fante curcubeu avatare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Trăsnetul
dorul curcubeului
după stropii de sărut
ce-l îmblânzeau

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea mi-e o fiinţă, atât de rară...
Căci universurile câte vor fii!
Alta-n infinit nu o să,.. răsară.
Si cine stie când iar o voi-ntâlnii

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Penultimul

Taciturn priveşte gongul
morţii, aşteptând poemul
ce-mi va fi penultimul
căci ea-mi scrie ultimul

dresând viermii-n adrenalină
să sară în tahicardii
de gheizere carantină
coroanelor de invidii

ce mă vor acoperi slute
în pomeni de măşti mute
în hore cu giulgii negre
ca nişte murene negre

sfâşiind trupul de delfin
înecat în tuşul de abis
căutând carapace de vis
plină cu ozon de senin...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem lui Marquez

Misoginii se descarcă
de ură
in lupanare
şi la amante
prezentate ca necesităţi
morale...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţiile şi obiceiurile unui neam!
Asigură supravieţuirea acestuia în vremuri grele...
Fiindcă dacă uităm cine suntem!
Vom fii ce vor dori alţii...

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără doruri ce am fi?
Am mai putea a indrăgi
Stelele, marea şi munţi
Ne-am uita şi părinţi!

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Macii buzelor
şi-au ofilit cuvintele
în puncte, puncte...
negre între noi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine se mai uită la ei

In vară şi primivară
Plini de flori, mireasmă
Cine se mai uită la ei?
Acum la copaci de tei
La salcâmi plini de rugi...

Acum, rămaşi chilugi
Ca nişte bătrâni milogi.
In vântul aspru al vieţii
Asteptând cu jale copii
In cuibul palmelor goale...

La anul vor reînflori
Şi păsările vor veni...
Dar la ai noştri bătrâni
Uscaţi de viaţă prin azil
Cine se va mai şi gândi...

Cu ramurile tremurând
Cu ochii pierduţi in vânt
In toamna rece a vieţii.
Vom ajunge toţi pe rând...
Ca niste copaci chilugi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orionide pentru tine

Coboară orionidele, iubire
Să se ascundă in buclele tale
Să nu mai fie vânate de hăuri negre...
În fiecare seară le-am cântat de ele
Cât de nărăvaşe sunt
Neîntrecute de nici un vânt.
Şi când am să te sărut
Se vor răsfira într-o străvezie
Sferă de strălucire
Să vadă universul... fiinţele
cereşti...
Cât de iubită eşti...
Şi când nu voi mai fi
Stelelor să mă povesteşti
Şi poate-mi vor da trup de stea
Să cobor noaptea
Să te ador si încălzesc... iubita mea...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lumina o vezi mai bine
Noaptea în pădure
Decât pe străzi luminate
Printre lume...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Venit-au hoarde ca munţii
Şi s-au prins în horele nunţii
Românului ce-şi cinsteşte
Oaspetele ce-i pretuieşte
Glia străbună ce-l găzduieşte

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul, un ghicitor în stele?
Citeşte oare vise rebele,
Supărari nespuse din minte,
Cititorului ce-l citeşte...

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

emin de sărut -
mă orbeşte de lume
in dervis de dor

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Inima mie
într-o lume
mintea în alta...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni te adoră şi ignoră
Te privesc şi urmăresc cu ură
In funcţie de cât de fericiţi sunt
Rari se ocupă de ceea ce sunt

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce coarne am uneori
Zgârie cerul cu gânduri
Câzând nea de viduri
Peste nisipul privirii

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea

De-aş avea puterea
Aş fugi cu toată
Tristeţea din lume
Aş lua şi ura

Curiozitate morbidă
Aş pune-o in buzunar
Avaria sub pălărie
Să-mi imbogătească pleata

Şi voi fii cel mai fericit
Din această lume
Ştiind că oameni
Sunt fericiţi

Fără mănie, ură, avarie
Şi eu cu tristeţea
Imbătând-o cu curiozitate
Să mă intrebe năucită

De ce sunt fericit
Când toată e in mine
Şi zâmbesc de o ucid

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!