Ploaie de vară
În ploaia de vară trosnesc mugurii iernii,
Petale de gheață albesc pământul
Rănindu-i inima fierbinte.
Iarna-și înfige colții în trupul verii
Sfâșâindu-i veșmântul dantelat
Cu albastrul cerului, cu verdele câmpului
Cu freamătul pădurii și triluri de păsări.
Din pământul lovit curge sânge,
Rănile i se închid cu greu,
Suferințele nu trec așa ușor,
Nimic nu e la rostul lor,
Și se-ntreabă de unde vin
Și cât vor să mai stea peste noi
În plină vară mugurii iernii.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre suferință
- poezii despre păsări
- poezii despre păduri
- poezii despre muguri
- poezii despre inimă
- poezii despre iarnă
Citate similare
Cu iubirea ei ca ploaia de vară
Femeia-și înfige degetele subțiri
în aerul vâscos al casei și curge pe pereți
îmi vine să îmbrățișez freamătul ei mov
s-ascult pe claviatura vocii șoaptele,
în bătaia sunetelor stopate de tăceri
ca o dorință estompată-n cuvinte
când îți prinde temerea frigul inimii
și cazi în somnul dimineților de ceară.
Îmi palpez oasele frunții și corzile vocale
sunt mai ușor cu jumătate din greutatea sufletului
la hotarul dintre această viață și moarte
ca să mă pot avânta pe drumul căutat al femeii
să-i despic nopțile, să o văd altfel decât o pisică.
Întinsă își arată trupul cu pielea netedă
ca o foaie de hârtie pe care poți scrie
la lumina ochilor umezi
un poem plin de sinceritate
mai lung decât timpul.
Cu iubirea ei ca ploaia de vară
îți îmbată miracolul falselor promisiuni.
Astfel ne completăm rezervele de viață
pe care le așezăm în interiorul nostru
în camere în care ardem clipele
ne odihnim trupurile și urmărim cum se nasc
noile obstacole pe drumul sângelui
pe care să-l împrospătăm zilnic
Totul curge în apa, aerul, focul
Și-n pământul întâmplărilor defrișate de moarte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (15 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Zâna iernii vine...
Curând, ziua e mai scurtă ca noaptea,
Natura e răvășită, se răcește încet,
Umbre, lumini și vântul schimbă din nou vremea,
Albastrul cerului și păsările dispar la pachet.
Anotimpul culorilor dispare-n tăcerea adâncă,
Clipele frumoase trec la trecut și aerul se răcește,
Iarna apare ca un uragan ce te-nspăimântă,
Acum zâna iernii vine cu mii de artificii și noaptea o trezește.
E cam pustiu în zori în iarna ce îngheață,
Furtuni și freamătul zăpezii din nou o să reînvie,
Mă-ncântă albul pur că mă trezește la viață
Și vraja iernii-ntensă mă duce ușor în poezie.
E cunoscută iarna c-o iubim ca pe-o dulce și fragilă fată,
Iubim și clipele de viscol ce-și schimbă iar veșmântul
Și naște-n vis povestea din țara-ndepărtată,
Iar gândul meu prinde din nou conturul cu farmecul și cântul.
poezie de Eugenia Calancea (29 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre viscol, poezii despre visare, poezii despre uragane sau poezii despre trecut
Bătrânul: Orice vară se termină printr-un vis de iarnă. Simt rugina pe mine, ca pe o crustă grea. Mă simt ca un copac desfrunzit, abandonat în mijlocul iernii... iernii... iernii...
replică din piesa de teatru Veșnicie provizorie (Hoțul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre iarnă, citate despre visare, citate despre căderea frunzelor, citate despre copaci sau citate despre bătrânețe
În pragul sărbătorilor
freamătul iernii în colind se transformă
străbate ca râul văi lunci și vâlcele
clipă-i un deliciu cu gust de shaormă
vinul bucuriei iar umple ulcele.
tradiția iernii e lege și normă
străbate cetatea ajunge la stele
freamătul iernii în colind se transformă
străbate ca râul vai lunci și vâlcele.
vise lansate de pe-a iernii platformă
zboară spre cer printre turturele
tainice gânduri capătă formă
miresme diafane din caline zorele.
freamătul iernii în colind se transformă
străbate ca răul vai lunci și vâlcele.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre văi, poezii despre vin, poezii despre tradiții, poezii despre sărbători, poezii despre stele, poezii despre râuri sau poezii despre legi
O seară fără rimă
Amurgul izvorăște din desișul pădurii
Și coboară spre satul muruit,
Prin rărișul de frunze
Zăresc un petic de cer
Unde norii supărați se adună,
Se ceartă între ei, apoi se despart.
Ploaia obosită de răpăieli
Mă pătrunde în trup, în auz,
În priviri și se prelinge pe
Obrazul fierbinte.
Luna nu se arată, e-nchisă
Între zăbrele iar stelele
Stau ascunse în tufișuri de nori,
E vară și mi-e rece.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre supărare, poezii despre seară, poezii despre sat sau poezii despre poezie
Vară fierbinte
Din tată-n fiu, chiar dacă-i orașean,
E-ndrăgostit de viața de la țară:
Cu drag venea în fiecare an
Obișnuind să stea doar peste vară.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață sau epigrame despre sat
Ninge în suflet
Ninge și energia iernii devine un curcubeu ascuns în spatele perdelei de lumină
Ascund mugurii de pomi fructiferi în sânul meu
Trec apele și mă-nedrept spre Mareșal
Frunzele mi-au format un colier prețios
Un covor de culoare și un pat liniștitor pentru zilele însorite
Zăpada mi-a croit o rochie de crăiasă
Ca o perlă ascunsă-n propria carapace
Ce-și deschide ochii spre ferestrele inimilor bune
Norii se risipesc, alungând tristețea
Magii vestesc Nașterea lui Iisus
E toamnă, vară, iarnă și primiavara-n suflet
Natura a hotărât să-se conserve
Flori de gheață, iubire frumoasă.
Eu sunt universul și el face parte din mine.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre rochii sau poezii despre perle
Ora de vară
Vremea-i rea nu se dezminte,
M-am hotărât, bunăoară:
Nu dau ceasul înainte,
Nu trec la ora de vară.
epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp, epigrame despre ore sau epigrame despre ceas
Misanthropy
Plămânii îmi sunt pătrunși de praf și de asfalt,
de oseminte, de mirosul oaselor umane.
Carnea noastră prinde miros
de carnea celuilalt,
și un lichid vâscos
se prelinge pe zidurile
ce ascund înăuntrul lor capcane.
Se tem câțiva să-și înlăture veșmântul
ce le acoperă naturalețea și trupul animal
în care sunt prinși.
Mă tem și eu să dau la o parte, dar nu veșmântul,
ci trupul ce-mi ține prizonier spiritul
ca într-o fortăreață carnală, de teama
celor curioși și a mizeriei.
Duhoarea cărnii arse de soare, pe viu,
mă sufocă și simt tot mai mult
că intră prin carnea mea
să-mi devoreze plămânul adult.
Deschid fereastra comorilor
să văd verdele cerului
și albastrul arborilor,
prin geamuri de oțel ce mă închid
ermetic în pivnița eului.
Închid apoi ferestrele mele
căci am văzut destul panorama
ce-mi lasă-n fiecare zi un gust amar
și-o impresie nenorocită:
că oamenii merg, morți, pe picioarele lor
zâmbind veseli în zi însorită...
poezie de Ionuț Popa din Valuri (18 mai 2007)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre zoologie, poezii despre picioare, poezii despre moarte, poezii despre copaci, poezii despre comori, poezii despre animale sau poezii despre albastru
Zâmbet de iarnă
Ce puƫin i-a trebuit iernii,
Să-și înflorescă ghioceii.
Ce nesfârșită pare iarna,
Când e albă ca zăpada.
Ce puțin i-a trebuit soarelui,
Să lumineze verdele câmpului.
Ce minune verde - albă
Ghiocei născuti din iarbă?
Cât curaj, ce nebunie,
Câtă sete, ce furie,
Să te înalți din nemurire.
Trei petale și o frunză
Și să te prefaci... în floare.
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ghiocei, poezii despre înălțime, poezii despre zâmbet, poezii despre nebunie sau poezii despre furie
Am ascuns
Azi am ascuns iubirea
Printre crengile ninse
Și mi-am lăsat sufletul
Rătăcind pe pământul
Îmbrăcat în mantia
Strălucitoare a iernii...
Din văzduh norii își cern
Steluțe siderale și
Flori de gheață peste
Inima caldă și tristă
Ce azi învață să fie senină
Rece și neînvinsă...
poezie de Loreta Toader
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre prezent, poezii despre ninsoare sau poezii despre iubire
Un surâs în plină vară [Bilanț]
Distribuție: Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Matei Alexandru, Draga Olteanu Matei
secvență din Un surâs în plină vară, regia Geo Saizescu, scenariu de Dumitru Radu Popescu (1963)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi închiria o vară
Voi închiria o vară pentru zborurile mele,
Și de voi cădea stângace și voi pierde din nivele,
O să plâng când ciocârlia va cânta înălțător,
Să-mi acopere din vaiet, din icnit răsunător.
Și când tace-naripata, tac și eu de rușinată,
Și mă rog la toți stejarii să îmi ia durerea toată,
Cer chirie unui ram, că o să-i plătesc o vreme;
Până vine frigul iernii și vântoasele vor geme.
Voi mai zăbovi și-n geruri într-un miez de ghindă goală,
Și voi sta atât de strânsă să nu-mi scap tivul din poală,
Și-o să gust din fericirea unei vieți ce n-o cunosc,
Iar dacă mă strânge timpul, mută-s! n-o să recunosc.
Voi închiria și câmpul când un verde mă seduce,
Cu gângănii, păsări, ciute și cu punțile caduce,
Să cedeze când o toamnă va păși cu un suspin,
Și va renunța-n rugină cât îi iau din strai un spin.
Am închiriat o vară, și din miezul ei fierbinte,
Scot un vânticel din fașă să îmi murmure cuminte.
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre chirie, poezii despre stângaci, poezii despre stejari, poezii despre seducție sau poezii despre rușine
Un gând de iarnă
Când iernii or să-i meargă fulgii,
Va fi mai greu de cei ce n-au căciuli,
Să-i tângui pe slujbașii la moguli,
Dar strânge, prudent, baierele pungii.
E plină lumea de mumii de gheață,
Jeratic numai din furnale poți lua,
Atâta timp cât nu se vor privatiza,
Și-o curge oțelul din vatra măreață.
Și între noi, pustiuri de zăpadă,
La clopote sunt țurțuri ori sunt limbi?
Caii la troică, tremurând, îi schimbi,
Iar Luna, bulgăre, aștepți să cadă.
Și-apoi să ningă tandru ca-n frații Petreuș
Să ne iubim bezmetic în scârțâit de uși.
parodie de Constantin Ardeleanu, după Adrian Păunescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țurțuri, poezii despre schimbare, poezii despre prudență, poezii despre gânduri sau poezii despre gheață
Plimbându-mă-n toamnă
S-a-ntroienit aleile sub frunze,
pe cer trec norii,
brazde arate adânc în plumb.
și tot merg-înot, înainte,'napoi,
prin oceanul înfrunzit
de frunzele desfrunzite
de pomii și de verdele lor,
căutând pe sub ele
o vară demult trecută și dragă mie...
o vară cât viața.
poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre plumb, poezii despre ocean sau poezii despre căderea frunzelor
E timpul iernii să revină...
e timpul iernii să revină
dintr-un concediu prelungit,
lăsându-și albul și-a lui vină,
să se așeze pe trecut
să se așeze peste dealuri
și peste câmpuri, peste munți,
să se amestece cu valuri,
fulgii să zboare unduiți
se-aude iarna cum revine
cu scârțâit de ger pătruns,
cu nopțile cu lună plină,
cu-al ei pustiu ce a ajuns
e timpul ei sortit de sensuri,
de rătăciri duse de vânt,
e timpul urmelor de versuri,
lângă un foc călduț și blând
e iarna albă înnoptată,
e iarna albă peste zori,
pe cer sunt stelele de gheață,
ciulinii înfloresc fulgite flori
pădurea iarăși se îmbracă
cu haina albului de nea,
norii din cer încet revarsă,
prea albii pufi de catifea
e timpul iernii să revină
și toamna tremura de frig,
sub streșini păsări se adună,
pe jos e alb ca țipirig
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre noapte, poezii despre vinovăție, poezii despre vestimentație sau poezii despre versuri
Petalele iernii
Mi-alint suflet cu trufii
Înconjurat de posesiuni divine
Martir între lacrimi târzii
Petalele iernii mângâind destine!
Cânt dragostea cerului în colinde
Și nopțile le-ascund în lumânare
Mi-e dor, mi-e dor Iubire, de tine
De-ale iernii sfinte, pururi petale!
În țin poemele în miezuri noi de vise
Și mă alint Iarnă, cu dorurile promise!
Mai pun pe foc un lemn de vișin, altul de nuc
Și parcă uit Iubire, uit ca să te mai sărut!...
Însingurat printre doruri, colinde și poezii
Aud din trecut metafore calde din copii!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre vișine sau poezii despre sărut
E iarnă peste toamnă...
au venit norii să-și scuture nămeața,
să-și scuture albeața pe toată dimineața,
e iarnă, iarnă, e iarna pe afară
și este iarăși frig și este dor de vară
sunt pomii fără frunze, sunt florile nu sunt
și bate vântul rece și rece e pământ
și undeva sub streșini, stau păsări ce-au rămas,
să-nfrunte gerul iernii, gândind la timpul ars
se scutură din ceruri, stropi albi și înghețați,
atât de mulți deodată, atât de dezbrăcați.
se-așează peste locuri, s-ascundă din culori,
culorile de toamnă, din frunze și noroi
se prinde alb pe zare, pe drumuri și poteci
și chiar pe felinare, să lumineze reci,
în bălțile de gheață, ferestre pe pământ,
ce se deschid crăpate, calcate sub carâmb
e iarnă, iarnă iarăși, e iarna care-a fost,
întoarsă din plimbarea, pe unde-a fost cu rost,
întoarsă să răzbune, căldurile de ieri,
din verdele de vară, din toamnă adieri
e timpul într-o joacă, e timp de lunecuș,
copii se strâng grămadă, se strâng la săniuș,
fac oameni de zăpadă, mai mari, mai mici, mai mulți,
e iarnă peste toamnă, se-ntinde până-n munți
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger sau poezii despre culori
Cât e vară
în anu care ne-a rămas
plec un fragment la casa de la țară -
să te obișnuiești fără mine
(o pace comună, cornută)
măcar cât e vară - mă car
cu buza cusută și nu spun
cu voce nimic: ușor să împungă
în inimă să te doară! măcar
cât e lumina ca varu și-i vară
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace
Peisaj de primăvară
Un tablou al primăverii
Este-acum întreg pământul.
Anotimpul reînvierii
Își spune din nou cuvântul.
Am văzut cum respiră pământul
În primăvara care-a început.
Am văzut cum mângâie vântul
Tot ce-n natură a renăscut.
Am văzut cum se-mbracă pământul
Cu haină în verde culoare.
Am văzut cum se-acoperă câmpul
Cu grâu semănat pe ogoare.
Am văzut ciocârlia cum lasă pământul
Și-n zbor se avântă spre soare.
Aud cucul că-și strigă cuvântul,
Undeva, departe, în zare.
Am văzut oameni cum lucră pământul,
Cum vitele-i ajută la muncă.
Îmi place că viața-și sporește avântul
În satul din vale și-n luncă.
Am văzut cum primăvara, pământul,
De povara iernii își scutură amarul.
Aud cum își potrivește iar cântul,
La hora din sat lăutarul.
Înregul tablou pictat de primăvară
Pe șevaletul întins al naturii,
Aduce lumină, pentru a câta oară,
În verdele crud al pădurii.
poezie de Dumitru Delcă (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre natură sau poezii despre început