* * *
Te văd, privești la ceasul vechi agățat pe perete,
scorojit de însingurare și doruri ascunse...
Ai vrea să oprești timpul
la o secunda perfectă...
în care să ți se taie răsuflarea...
chiar de ultima secundă ar fi...
ultima clipa a vieții ăsteia ruginite de umezeala lacrimilor...
La secunda aceea perfectă, să oprim toate ceasurile.
Rotim împotriva lumii de-o cheiță năstrușnică...
ca să-l dăm înainte...
În speranța că începe o altă clipă,
o clipă care ne înfășoare pe-amândoi
într-o singură bătaie de inimă...
Clipă fără legi... în care timpul se măsoară doar în respirații furate lumii...
Dar e la fel... seacă și șubrezită de timp și de oameni grăbiți...
Răsucim... răsucim... până ne ia foc pielea...
parca așteptând viața viitoare...
Aș vrea să împart cu tine una din acele secunde... și-atât...
Să... ni se taie răsuflarea într-un singur ticăit de ceas...
fără reguli și legi...
Nu vreau să aștept până când
când toate ceasurile vor bate peste ochii închiși
și mâinile reci...
iar timpul nostru, demult apus.
Dacă te temi de legile oamenilor, ale lumii...
Tu nu trebuie să faci nimic
le voi încălca eu pe toate...
Ce-mi pasă mie,
câtă vreme le încalc frumos?
Voi respecta doar legile iubirii...
Și mă voi așeza la poalele munților care plângeau între apus și răsărit... împărțindu-ne...
Și te voi aștepta,
Te voi aștepta cuminte...
cu ceasul inimii mele în mâini.
Și vei veni... știu...
În acea secundă perfectă...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre ceas
- poezii despre viață
- poezii despre mâini
- poezii despre legi
- poezii despre inimă
- poezii despre reîncarnare
- poezii despre perfecțiune
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Secunde
Tată, schimbă o secundă a ta cu o secundă a mea,
Așa te voi strânge o secundă la piept,
Voi trăi veșnicia pe care-o aștept,
Voi redeveni fiică a ta
Pentru secunda aceea care-ar conta,
Tată, întoarce albastrul spre mine zâmbind,
O singură clipă din infinit
Întoarce-te unde-ai pierit,
În noapte, în boală, oricând,
Întoarce-te iar pe pământ,
Eu simplă singurătate,
In lumea atât de străină,
Te iubesc ca o lipsă de vină,
Cu durerea lumilor toate,
Cu gândurile ei nevinovate,
Azi ești sfântul la care mă-nchin
În genunchii lumilor mele,
Spre biserica miilor stele
În umbra enormului chin,
Cu cugetul stins în deplin,
Schimb o secundă din infinit
Cu prețul de-a nu mai cunoaște, a scrie,
Nicicând pe lume o poezie,
Cu clipa în care nu vei fi murit,
Cu clipa în care te știu fericit.
Dar știu că nu poți veni către mine,
Mai știu ca în versuri mi-ai dat
Tot ceea ce viața mi-a luat
Cu prețul enormului bine
Și al lumilor fără de tine.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre schimbare, poezii despre poezie, poezii despre vinovăție, poezii despre versuri, poezii despre tată sau poezii despre stele
Când vei pleca
Când vei pleca, copac voi deveni
Singur pe deal voi sta în vânt și soare
Și te voi aștepta din nou să vii
Chiar dacă secole vor trece călătoare.
Voi crește mare, umbră eu voi da
Și multe păsări voi avea pe ramuri
Și mulțumit voi fi de soarta mea
Căci tare mult voi fi iubit de neamuri.
Dar, vai! Clipă de clipă, zi de zi
Îmi va fi foarte, foarte dor de tine
Și te voi aștepta din nou să vii
Pe-aripi de vânt să te întorci la mine.
poezie de Nicholas Gordon, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre păsări
- poezii despre mulțumire
- poezii despre iubire
- poezii despre dor
- poezii despre devenire
- poezii despre creștere
- poezii despre crengi
Când
Când toate drumurile se vor sfârși,
Eu însumi voi deveni drum
Pe care trec caii somnului
De la răsărit la apus.
Când toate podurile se vor dărâma,
Eu însumi voi deveni pod
Peste care trec stelele
Apele somnului.
Când viața și moartea vor fi totuna,
Eu voi rămâne singur,
Să zidesc în cuvinte
Muntele sfânt.
Când ziua și noaptea vor disparea
Cu perechi de luceferi din univers,
Vă voi chema pe toți cu daruri
Să prelungim timpul.
Când nimic nu va mai fi de făcut
Și va veni potopul
Eu voi construi arca,
O voi umple cu ce-i viu și se îneacă.
Voi o să râdeți și mă veți batjocori,
N-am timp muntele sfânt așteaptă.
Când apele se vor retrage
Nu veți mai fi,
Lumea se va înmulți ca mai înainte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poduri, poezii despre somn, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre râs sau poezii despre noapte
* * *
Un pumnisor cu ultima fărâmă de soare de pe cerul meu..
și. o răsuflare..
.. ultima mea răsuflare de dinainte de moarte..
o voi aseza la picioarele inimii tale
s. o folosești la nevoie..
când gheată îți va deveni viata,
curgere calda de lumina sa ramai, peste lume...
Ultima picătură din mine
n. o voi duce zeilor s. o bea..
Ci. o voi pastra pentru setea ta..
Arsura sufletului nu mi. o voi stinge cu roua lacrimilor mele,
ci le voi pastra pe toate, cu grija, in cupele noptii
pentru a. ti inroura visele,
viață sa prindă toate...
In graba, daca mâna ti. o voi atinge vreodată..
In mine va rămâne scrisă... poezia ta..
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre rouă, poezii despre picioare sau poezii despre moarte
Noi doi și... norii
Te iubesc... ș'-acum
Și te voi iubii mereu
Cu-o teamă de nebun
Și chiar de vei fugi,
Eu în urma Ta... voi rătăci
Și nu o clipă doar,
O secundă, sau o viață!
Voi rătăci și Eu și Tu
Prin lumea fără Noi
Prin nopți fără de vise
Prin inimi tot mai înghețate,
Prin timpul fără de hotar,
Prin mii de lacrimi și amar
Până ne vom regăsi din nou!
Iar Noi...
Vom fi cu-o clipă mai târzii,
Cu-o clipă mai bătrâni,
Cu-o viață mai pustii
Cu ochii plânși,
Secătuiți de atâtea lacrimi.
Ne vom întoarce la izvoare,
În alte vieți trecute-n asfințit!
Vom asfinți în depărtări
Doar Noi, Noi doi și... norii!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre nori sau poezii despre nebunie
* * *
Sunt tăceri care vorbesc toate limbile lumii...
Sunt atingeri...
care-ți taie răsuflarea
dincolo de carne...
Sunt șoapte... care-ți răsună în fiecare fărâmă a ființei...
dincolo de sunet...
Sunt căutări...
și regăsiri...
cu pași tăcuți...
cu palme mute
care poate nu se vor întâlni niciodată...
dar care-și cântă
în toate limbile lumii...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre vorbire, poezii despre sunet sau poezii despre muzică
Speranță...
Voi încerca să închid rima poeziilor mele într-un rucsac nou,
pe care-l va purta în spinare gândurile mele optimiste,
până când le voi găsi un mediu prielnic,
unde să știu că se vor simți bine și vor fi admirate pentru sinceritatea lor.
le voi ascunde de ochii lumii moderne,
care le cred demodate și plictisitoare,
dar nu le voi îngropa ca pe morți,
cum mi s-a recomandat în nenumărate rânduri de binevoitori...
ci le voi ține în taină mare, pentru timpuri viitoare,
când oamenilor buni li se va face dor de versuri cu rimă,
de tot ce este decent, romantic,
și pe înțelesul tuturor.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sinceritate, poezii despre sfaturi, poezii despre romantism, poezii despre optimism sau poezii despre oameni buni
Șaizeci de secunde
Secunda zero-iată Abea de m-am născut!
Pe lungul drum al vieții mă aflu la-nceput
Nu știu a zice "mamă" și nu privesc la stele
Sunt alții care poartă de grijă vieții mele.
Secunda trei - mă strădui a scrie și-a citi
Și-alerg prin curte rațe și curci cu alți copii.
De-s programat din ceruri optzeci de ani s-apuc
Am patru ani acuma și mult o s-o mai duc.
Mustața-i încă mică, dar timpul trece, trece
La treișpe ani ș-o țâră sunt la secunda zece.
Cu încă cinci secunde ce-s transformate-n ani
Când ceasul bate sfertul am douăzeci de ani.
Și cum la vârsta asta prin toate vesel treci
Îmi pare că minutul nu se va scurge-n veci!
Nu mai privesc la ceasuri-oricum nu am deloc -
A mea e toată lumea și-n toate am noroc.
Când, după multă vreme și doar așa-ntr-o doară
Pe ceas mi-arunc privirea, văd limba cum coboară
Îmi intră-parcă-n ciudă-prin piele și prin oase
Și nu se mai oprește decât la cifra șase!
Și asta doar o clipă ce iată, s-a și dus!
Apoi, cu multă râvnă o ia din nou în sus!
Oricum, mai este vreme și încă-mi este bine
Deși se-ndreaptă-n grabă șaizeci de ani spre mine!
Până să bag de seamă cum vine "chestiunea"
Hop! Limba-i la trei-sferturi și-ncepe slăbiciunea!
Îmi intră frigu-n oase și parcă mult mai greu
Ca altădată umblu - și-i zloată mai mereu.
Iar rațele ce-odată le alergam prin curte
Acuma stau pe varză - iar mesele-s mai scurte!
Atent să nu alunec, fac pasul tot mai mic
Și capăt tot mai tare alură de bunic!
- Mai ții tu minte oare, de unde ai plecat?
De la secunda "zero" - o clipă unicat!
Big-Bang-ului de-atuncea, Big-Crunch să-i corespundă
Acum când ceasul bate și ultima secundă!
Trecut-au anii tineri, pierduți printre castani
Săgeata-i chiar la țintă - căci ai optzeci de ani!
Optzeci de ani și Stixul stă gata să-ți inunde
O viață comprimată în șaizeci de secunde!
poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rațe, poezii despre minute, poezii despre vârstă, poezii despre tinerețe sau poezii despre noroc
Ultima clipă
Când tinerețea ta se duce
Păstrează-mi vad la o răscruce
Si voi veni cu braț de flori
Cum te-așteptam de-atâtea ori.
Eu voi fi ultimul invins
De al tău zâmbet ca un vis
Iți voi păstra in amintire,
Același chip plin de iubire!
Si dacă soarta a fost rea
Ne-a despărțit când se-nsera
Eu voi veni din nou la tine
In clipa când, nimeni nu vine.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre flori sau poezii despre amintiri
Senin
Va fi un timp senin, un timp de imn.
Cu gestul meu voi linia văzduhul
și voi rosti doar vorbe fără pată.
Voi spune "cer, "izvor",
voi spune "soare"
și "lacrimă" și "muzică" și "dor".
Va fi un timp în care amintirea
Masacrului nu mă va mai atinge
Decât cu adieri de Poezie
cum, uneori, și sângele adie.
Din tot ce-a fost cândva promiscuu,
Doar sacrul va rămâne și-am să cânt
Contrastele iertate, iertătoare.
Voi spune "cer", "izvor",
Voi spune "soare",
și va fi cer, va fi izvor și soare
în jurul meu și-al lumii. Voi lăsa
vocalele să-și regăsească nimbul.
Va fi un timp sonor, un timp de nimb,
Un timp solemn și pur,
Un timp de imn.
Și va veni odată timpul. Timpul!
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre sânge, poezii despre imn sau poezii despre Soare
Sunt egoist
ai perfectă dreptate
dar ce pot face
lumea mea începe cu mine
și se termină asemenea
nu e o pretenție absurdă
e doar lumea mea
până când voi mai ține minte ceva
până când uitarea mă va uita
până când moartea mă va despărți de ea
un jurământ frecvent
la fel de folosit precum eternitatea
în a defini o boală gravă
nu ca o tromboflebită de sinus cavernos
dar la fel de letală
în niciun caz contagioasă
deși se ia prin sărut
de la o inimă la alta
sau prin atingere de suflete
nu e religie deși este esența dumnezeirii
dar și a păcatului
un paradox prin care lumea înaintează
în sfârșit o axiomă clară
pe care nimeni nu o poate demonstra
deși toată lumea începe și se sfârșește odată cu ea
într-un anume fel asemănător firii mele
egocentrice
recunosc că trăiesc totul prin mine
nimic din ce nu mă pătrunde
nu există
nici cerul nici marea nici himalaya
nici măcar podișul gobi
sau gândacii de colorado
(un fel de gangsteri ai cartofului)
toate minunile
toate deșertăciunile
trăiesc atât cât eu le pot trăi
e ca și cum aș reuși să înghesui infinitul într-o clipă
deși nu mai am nevoie de ea
iar lumea aceasta
a mea
începe cu mine
dar fără tine îmi pare goală
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sfârșit, poezii despre religie, poezii despre promisiuni sau poezii despre paradox
Îndepărtare
[file de jurnal afectiv]
într-o altă viață voi fi pasăre
la toate ferestrele mângâiate cândva
îmi voi așeza cântecul aproape-amintindu-mi
într-o rătăcire/ într-o neliniște... într-o așteptare
când se vor fi oprit ceasurile ca pe spectacol
floarea își va crește înțelepciunea personală
cu filosofia lor argintie și fragedă
gâzele vor acoperi rănile și pământul
răsucirea aceasta a ta înspre mine
punând în primejdie cosmosul
ca de orbire voi piguli ochii trecătorilor
într-o atingere tandră-fantomatică
se va apropia orizontul în fâlfâit vocalic
iertându-mi lipsa de stare... nepotrivirile stranii
la cumpăna destinului
voi pune semn
mâinile-ți vor fi încătușate
vei crede... de mine...
nostalgia va face cuvintele să izbească
intrată în tăcere
voi fi pasăre...
nu vei ști tu
să ajungi
la mine.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre pericole
O viață într-o călimară...
Un toc vechi și murdar de cerneală
E singura-mi comoară
Dar fără voi ce s-ar alege
De scrisul meu?
Căci tot ce am făcut până mai ieri...
A mers pe foc sau la maculatură.
Oh, preferam să tac.
Dar asta până ieri. Acuma, gata!
Dau viață scrisului...
Punem capăt timpului pierdut...
Sperând că nu se va termina cerneala,
Căci eu chiar de aș plânge în călimară,
Sau chiar cu sângede la răni aș scrie...
Aș scrie iar cu lacrima-cerneală
Chiar de ar trebui să mor de-o mie de ori pe zi.
Oricum ultima mea clipă ți-aș face-o cadou ție, cititorule.
Și aș trăi prin tine...
Chiar și cu rugina sufletului meu aș trasa dungi,
Hieroglife pe hârtie...
Chiar de voi fi rănit mi-aș cățăra pana pe "masa tăcerii" lui Brâncuși,
Ori pe o "coloană a infinitului",
Implorându-l să îmi sculpteze litere,
Ce le-aș așeza în pagină doar pentru voi...
Și tot aș scrie.
Mi-aș pune chiar și viața,
Într-o călimară...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre trecut sau poezii despre sculptură
Dacă vei vrea
Și când vei vrea să vii, iubirea mea,
Voi fi mereu aici, voi aștepta,
Cu sufletul în palme voi porni,
Spre Zidul Plângerii, pe care-l știi...
Clepsidra ce cândva ți-am dăruit va fi
Ceasornicul care măsoară, zi de zi,
Iubirea mea de tine, interzisă,
Dorința ce în suflet îmi stă scrisă...
Arzândă-i inima-mi, la fel cum știi,
Dacă vei vrea, iubirea mea, să-mi vii...
rondel de Elena Vlădescu (27 iunie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre interdicții, poezii despre dorințe, poezii despre cadouri sau poezii despre Zidul Plângerii
Gandalf: Până nu demult știam toate vrăjile în toate graiurile pâmântului... ale elfilor... ale oamenilor... ale orcilor.
Pippin: Și-atunci ce-ai să faci?
Gandalf: Am să te dau cu capul de aceste uși, Peregrin Took! Și dacă așa nu le voi dărâma, dar voi avea puțină liniște în lipsa unor întrebări stupide, voi încerca să găsesc cuvintele magice care le deschid.
replici din filmul artistic Stăpânul inelelor: Frăția inelului, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cuvinte
Nimeni
nimeni cu mâinile (de)legate voi mai veni
(aromele tale vorbesc despre tine)
cu mâinile bine
legate de-o parte și de alta a nasului deplasat sincer te
voi iubi eu așa
cum nimeni nu te-a iubit cu mâinile (de)legate
(aromele tale vorbesc limbi străine)
te voi iubi din
tr-o dată preocupat de cunoaștere și plăcere
cu mâinile bine
înfipte în tot ce vei fi nu vei fi într-o clipă
a fumului nostru voi veni și te voi
iubi eu așa din
mărinimie curată față de simțirile mele!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre nas, poezii despre limbi străine, poezii despre fum sau poezii despre curățenie
Fără mine
Voi pleca singură,
Fără mine,
Sluga mea cea credincioasă
De-o viață,
Pentru că numai eu
M-am însoțit
În drumul anevoios
Spre Eben-Ezer.
Voi pleca singură,
Fără mine,
Către Elyoenai.
Voi arde odată
Cu uleiul de măsline
Al Menorei,
Până la mistuirea
Flăcării albastre
Din al șaptelea braț.
E-adevărat,
În timpul Jertfei de Seară,
După atâta Arderedetot,
Despărțirea asta
Nu mai doare.
Până târziu,
Până departe,
Până la Manahat,
Voi ajunge
În sfârșit...
Singură,
Fără mine.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (martie 2011, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre măslini, poezii despre jertfă sau poezii despre albastru
În ziua aceea
În ziua aceea voi asculta
Cum tremură pământul
În ziua aceea mă voi închina
Și-Ți voi implini Cuvântul.
În ziua aceea Te voi lăuda
Și-i voi spune
Ești pace, ești viața și tot ce-mi vei da
E-o minune.
În ziua aceea o, Doamne Isus
Îți voi cunoaște fața
Voi plânge și ziua, voi plânge-n apus,
Voi plânge și dimineața.
În ziua aceea la Tine-oi veni
Și flori de iasomie
Vor ninge-nainte-mi și ei Îți voi fi
Mireasă în veșnicie.
În ziua aceea voi asculta
Cum tremură pământul
Cu Tine alături la masă voi sta
Și-Ți voi împlini Cuvântul.
poezie de Adriana Cristea (28 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre nuntă, poezii despre laudă, poezii despre dimineață, poezii despre cuvinte sau poezii despre cunoaștere
Răscruce între singurătate și ultima haltă
îmi pun capul pe palme și aștept
ca și cum nimeni nu m-ar fi dorit
sângele îmi aleargă prin vene
îl aud dar
nu spun nimic
sunt un anonim uitat într-o casă
cu bagaje de mână
dintr-o haltă prin care
n-a mai trecut niciun tren de multă vreme
din când în când deschid ochii și-mi
rostogolesc privirea de la un colț la altul
e mult întuneric și nicio speranță
de care
să-mi atârn ultima clipă
nici nu știu dacă e vară sau toamnă
tăcerea se instalează în mine ca
într-un fotoliu scorojit
și mușcă necondiționat
umblă prin măruntaie
ca o durere
coincidență sau nu
între cele două spații
văd un alb nesfârșit
nu sunt disperat ci doar
am o senzație ciudată
știu că mi-am depășit maturitatea și că
mă voi dizolva în verdele din iarbă
sau într-o floare de mușețel
însă știu
că fluturii care îmi vor sta pe coapsă și
ceața care va tăia respirația numelui
lăsat în loc de poartă
vor aminti de mine
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre verde, poezii despre uitare, poezii despre trenuri, poezii despre toamnă sau poezii despre singurătate
Sărută-mi ultima clipă
Ultima seară împreună,
Apoi, tu vei pleca departe,
Mai ține-mă te rog de mână,
Căci cerul mâine ne desparte.
Să-mi lași te rog ultima clipă,
Ascunde-mi-o într-un sărut,
Să-l port pe-a gândului aripă
Ca dragostei să-i fie scut.
Îl voi păstra pe veșnicie
Și am să-l returnez cândva,
În altă viață, numai ție,
Ne-om regăsi, te-oi căuta.
Iar când vom fi din nou alături,
Nu te voi mai lăsa să-mi pleci
Precum un fulg purtat de vânturi,
Ne vom iubi frumos, pe veci.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre gânduri sau poezii despre frumusețe