Blestem
Nu mă plâng, sunt insul care tace,
Drumul vieții îl parcurg cu trudă
Intrigat de mințile opace
Cu sufletul și inima crudă.
N-am să mă-ntorc la voi obedient,
Nici nu vă admir puterea sumbră
Sunt arma folosită conștient
Când tactic acționați din umbră.
Și liber îmi voi clădi norocul,
Cetate la margini de hotare,
Voi muri când va veni sorocul
N-am să fac la cei trândavi, cărare.
O să mă cheme totuși luptător
În operațiuni de front ascuns
Împotriva oricărui trădătror,
Să-mi guste țeapa de răspuns.
Tot ce-nseamnă desconsiderare
Și blestemul pământului natal
Fără lacrimă de îndurare,
Lovit să fie de-un frison letal.
Nici amintire, nici mormânt n-aibă
Hulit pe veci de vocile în cor
Fetid puroi rămas într-o zgaibă,
O pată neagră pe-un frumos decor.
La judecată merg cu alaiul
Niciodată apti să se prezinte,
E un protocol făcut cu raiul
Și au pentru cei din iad un dinte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre voce
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre rai
- poezii despre plâns
- poezii despre patrie
- poezii despre noroc
Citate similare
Ochiul magic
Când noaptea nu va fi nici neagră, nici albă
lumina din interior mă va înghiți,
voi uita pe unde am fost și dacă am fost
ori am lăsat la alții ce am avut,
mă voi despărți cu totul de trup
chiar și gândurile mă vor părăsi,
o umbră poate să-și aducă aminte
de soare când m-am ascuns,
voi întra într-un labirint fără ieșire
în care și steaua mi se va topi.
Nu voi mai simți nici vântul, nici ploaia
somnul nu-mi va mai fi somn,
voi iubi altfel decât am știut
fiindcă inimă nu voi avea,
doar un ochi mă va călăuzi
de voi vedea universul întreg.
Tu, iubito, dacă vei fi undeva prin el
am să te recunosc cu ochiul magic.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre inimă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Temperatura fluidă
N-am fost niciodată întors din drumul cunoașterii
doar acum am înțelegerea mai târzie,
am rămas undeva între vocație și informație,
nu pot sta toată ziua cu ochii în telefon
și mă tem să mă înscriu în obișnuința vremii,
dar nici nu-mi doresc.
Gândesc cum să mă apăr de angoasă și nebunie
și nimic nu mă lasă străin,
îmi beau vinul cu aceeași plăcere pământeană
cu care îmi acopăr dragostea cu inima,
drumul meu este din ce în ce mai scurt
și nimeni nu-i știe capătul.
A rămas între tine și mine temperatura fluidă
și anotimpurile trec peste orice obstacol
cu razele singurătății frânte.
Când mă voi desprinde de norii de ploaie
fără să se transforme în lacrimi,
voi simți totuși lipsa iubirii.
Când totul se va preface în ruină
și lumea mea s-a mutat în majoritate dincolo,
mă voi îngropa în liniștea cuvintelor.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vin, poezii despre temperatură, poezii despre telefon, poezii despre singurătate, poezii despre plăcere, poezii despre ochi sau poezii despre obstacole
Cântec
Când voi muri, iubirea mea,
Nu vreau cântece sumbre
Nici trandafiri la cap să-mi stea
Nici chiparos cu umbre.
Ci fii o iarbă care crește
De rouă udă și de ploi
Și dacă vrei, îți amintește
Și dacă vrei, uită de noi.
Eu umbrele nu voi vedea
Nici ploia nu o s-o mai simt
Nici n-o s-aud vreo păsărea
Cântând ori chiar jelind.
Dar când amurgul va veni
Tăcut eu voi visa
Și poate îmi voi aminti
Și poate voi uita.
poezie de Christina Rossetti, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre muzică, poezii despre visare, poezii despre trandafiri, poezii despre rouă, poezii despre moarte sau poezii despre creștere
Sunt și eu ca voi...
sunt și eu ca voi, un om cu noapte și de toate,
nu sunt poet și nici n-am fost, înșir doar gânduri aranjate,
prea cult nu sunt, dar nici incult, am mai citit, chiar și sonete,
le am pe-aici, pe foi de gând, sub ochii mei revin în trepte
când scriu în versuri, doar ce văd, ce gândul nopții îmi dictează,
nu fac decât, ceva în plus, un strop de lacrimă cedează,
atunci din amintiri, de vânt, vă suflu vouă cu neștiință,
cuvintele, pe-un rând și-un rând, poate vă e de trebuință
nu sunt mai breaz, sunt doar un om cu veselia îndurată,
ascunsă sub atâtea dăți, de clpe, ce-am trecut prin viață
și vreau să râd, și vreau să plâng, așa trăiesc și eu mai bine,
urcând în cer, din alb pământ, pătat cu iernile din mine
de m-ați vedea, o clipă doar, ați înțelege de îndată,
că sunt normal, că n-am habar, de clipele ce mă așteaptă
și râd de voi și râd cu voi, apoi iar râd, chiar și de mine
și fug în ploi, alerg în ploi, mă spăl încet de-a mea rușine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre gânduri, poezii despre ignoranță, poezii despre versuri, poezii despre râs sau poezii despre rușine
Poți să mă pedepsești
și pentru ceea ce n-am făcut
dar voi face
din visurile mele
și din teama ta
voi zidi un alt început
pe care să-l guști
bucată cu bucată
da
poți să mă pedepsești
dar tot voi umbla
cu inima ta în mână
și tot voi dormi în sângele tău
și tot voi iubi tălpile tale
ce s-au oprit
într-o margine
a întunericului
deci
poți să mă pedepsești
pentru tot ceea ce n-am făcut
dar voi face
din visurile mele
și din carnea ta
voi ridica
un alt început
crede-mă
n-am să mă opresc
până când
mâinile tale
nu vor gusta
bucată cu bucată
fericirea
pentru care
te-ai născut
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre început, poezii despre sânge, poezii despre naștere sau poezii despre frică
Destăinuiri
Am adunat atâtea-n suflet,
Și mă apasă-atât de greu...
Voi mă cunoașteți după umblet
Că nu mai sunt în eul meu.
Prea multe inima-mi sugrumă.
Prea mult mă mustră cugetul
Că n-am putut să las în urmă,
Tot ce-mi apasă sufletul.
În inimă, ca-ntr-un sipet
Am să le-nchid când voi pleca.
Le voi purta ca pe-un secret.
Nici cerului nu le voi da.
Când voi pleca la Domnul sfânt,
Chiar dacă sufletul mi-e greu,
Îl voi sluji cu crezământ,
Că el este stăpânul meu.
poezie de Dumitru Delcă (18 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Dumitru Delcă despre suflet, poezii despre sfinți, citate de Dumitru Delcă despre sfinți, poezii despre sfințenie, citate de Dumitru Delcă despre sfințenie, poezii despre secrete, citate de Dumitru Delcă despre inimă sau poezii despre cunoaștere
Asumare
Eu nu voi ceda
Nici o zi
Nici o noapte
Nici măcar o clipă
Toate mi le voi asuma
Alături de poeme
Și aforisme și stihuri
Nu voi ceda nimic
Din cuvinte și din expresii
Nici din partea
Nevăzută a lunii
Pentru că în univers
Este prea multă
Materie neagră
Și mai multă energie neagră
La care nu avem acces
Nici nu le putem defini
Nu voi ceda nimic
Până în ziua de azi.
poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre prezent, poezii despre energie, poezii despre cuvinte sau poezii despre aforisme
Nopți
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Nopți lungi și triste
Acasă mă gândesc
Și pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopți pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopți de basm acolo, la voi
Și Doamne, pentru ce o viață de coșmar
Și pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopți pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopți de basm de care nu mai știu
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
De ce nu încetați acest cumplit război?
De ce va gândiți numai la voi?
Și nici nu vă pasă de mama care-și plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălți de sânge!
Și nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre război, poezii despre mamă sau poezii despre groază
Îmbătrânesc
Îmbătrânesc!...
Și zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare,
Căci zi cu zi în ea zăresc
Un rid mai mult,
Un por mai mare,
Un păr mai sur,
Și-un zâmbet trist,
Ironic,
Care
N-acceptă nici o resemnare...
Și-mi pare rău că mai exist.
Îmbătrânesc!...
Și tinerețea
N-am cunoscut-o niciodată.
Când cei de vârsta mea
Jucau,
Cântau
Și se înveseleau,
Eu eram mamă,
Eram tată,
Luptam din greu pentr-o bucată
De pâine,
Pentru azi și mâine.
Îmbătrânesc!..
Și ce-i iubirea?
Eu n-am știut-o niciodată;
Că niciodată n-am iubit,
Când prea iubit-am fost de-oricare...
Ca piatra, piatră-mi rămânea
Și sufletul și inima
La orișice chemare.
Îmbătrânesc!...
Și tot mereu mă-ntreb: La ce mă chinui oare?
Ce ceas ferice,
Ce zi mare
Putea-va fi o sărbătoare
Și pentru mine?
Care soare
Putea-va timpul nencălzit de nici o rază
Să-ncălzească?
Ce flacără ar fi în stare
S-aprind-o inimă în care
Au înghețat atâtea simțuri
D-atâtea ierne grele, rele.
Îmbătrânesc!...
Și zi cu zi oglinda tot mai neagră mi se pare...
Căci văd cum sufletu-mi zdrobit
Se stinge zi cu zi cum moare...
Și mă întreb: la ce-am trăit?
Când n-am făcut decât atât:
Să plâng, să plâng, să plâng întruna,
Să plâng, să uit și-apoi să iert.
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vârstă, poezii despre viitor sau poezii despre tinerețe
Când
Când toate drumurile se vor sfârși,
Eu însumi voi deveni drum
Pe care trec caii somnului
De la răsărit la apus.
Când toate podurile se vor dărâma,
Eu însumi voi deveni pod
Peste care trec stelele
Apele somnului.
Când viața și moartea vor fi totuna,
Eu voi rămâne singur,
Să zidesc în cuvinte
Muntele sfânt.
Când ziua și noaptea vor disparea
Cu perechi de luceferi din univers,
Vă voi chema pe toți cu daruri
Să prelungim timpul.
Când nimic nu va mai fi de făcut
Și va veni potopul
Eu voi construi arca,
O voi umple cu ce-i viu și se îneacă.
Voi o să râdeți și mă veți batjocori,
N-am timp muntele sfânt așteaptă.
Când apele se vor retrage
Nu veți mai fi,
Lumea se va înmulți ca mai înainte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (28 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poduri
Și...
În timp ce munții hoinăresc cu un rucsac în spate,
Îmi vin idei și mă gândesc: de-ar fi să le cuprind pe toate...
Să-mpart cu cei ce îi iubesc tot ce îmi vede ochiul
Pe unde trec și ce-ntâlnesc, așa... să-mi treacă focul.
Să încep atunci să aștern pe bucăți de hârtie,
Tot ce-am văzut din frumuseți și sufletul îmi știe.
Și-n timp ce munții hoinăresc, păduri și lacuri și poteci,
Din când în când să mă opresc, în urmă să privesc.
De m-oi opri din când în când, n-aș vrea să calc pe frunze
Și nici pe ramuri nici pe mușchi, fiindcă îmi sunt muze,
Iar de mă așez să privesc în timp ce-adie vântul
Tot trupul mi-l va încălzi, cu forța lui, pământul.
Atunci, să mulțumesc voi încerca, cu gesturi mici și blânde,
Închizând ochii voi zâmbi că soarele-mi surâde...
Acum mă voi opri din scris, la drum din nou pornesc
Cu un rucsac, foaie, un pix și frunza ce-o iubesc.
Și mă gândesc că mult mi-ar place-alături să îmi fie,
Doar cei ce cred în lumea mea, în vis și POEZIE...
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre trup și suflet sau poezii despre păduri
Cântecul omului de vânzare
Veniți, voi care aveți bani,
voi cei mari și puternici,
Sunt de vânzare,
Din creștet până-n tălpi sunt de vânzare,
Deznădejdea din suflet,
foamea din oase mă fac să mă vând ieftin,
Sunt gata la orice josnicie,
Cumpărați-mă și am să fiu a voastră.
Cu tot ce-i al meu, cu sufletul
și trupul am să fiu a voastră,
Iar voi veți putea face cu mine orice:
Mă veți putea face să mint, să jur strâmb, să dau foc.
Să mă fac prietenă cu dușmanii voștri
și să le torn în băutură otravă.
Eu nici n-am să crâcnesc,
Am să fiu a voastră,
Pe viață și pe moarte am să fiu a voastră.
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani sau poezii despre minciună
Această indiferență pe care o resimt, când nu sunt deloc înclinat într-o direcție mai degrabă decât într-alta prin greutatea nici unui argument, este cel mai scăzut grad de libertate, și vădește mai degrabă un defect al cunoașterii, decât o superioritate a voinței, căci dacă voi cunoaște întotdeauna cu claritate ce este adevărat și ce este bun, nu voi fi niciodată în dificultatea ca să mă hotărăsc ce judecată și ce alegere trebuie să fac;și astfel voi fi pe deplin liber, fără a fi vreodată indiferent.
Descartes în Meditații metafizice
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre libertate, citate despre cunoaștere, citate de Descartes despre cunoaștere, citate despre superlative, citate de Descartes despre superlative, citate despre indiferență, citate despre greutate, citate despre adevăr sau citate de Descartes despre adevăr
Dialog cosmic
Nu-ți dau adresa mea din univers.
Sunt pe net, printre încă cei vii,
care știu că nu știu.
Dacă însumez defectele mele, sunt om.
Nu mă întreb de ce trăiesc,
dar îmi place din când în când.
Am și momente când sunt fericit,
dacă știi ce-i fericirea!?
La voi cum este?
Am înțeles, ești un fel de robot
fără iubire în programare
și nu te enervează țânțarii.
Nu am fost pe alte planete,
dar pot visa orice.
Nu știi ce-i aia vis?
Mi-e milă de tine!
Nici milă nu știi ce-nseamnă?
Deci, nu aveți nici Dumnezeu?
Păcat! A, nici păcat
nu știi ce înseamnă?
Totuși, de ce exiști?
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre țânțari, poezii despre roboți, poezii despre planete sau poezii despre existență
Invictus
Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârșit,
Îi mulțumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.
În gheara sorții strâns fără cruțare
Nu am dat înapoi și n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.
Dincolo de blesteme și de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-amenințări și patimi
Sunt și voi fi la fel, neînfricat.
Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorții mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.
poezie celebră de William Ernest Henley, traducere de Leonard Neculae
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre mulțumire sau poezii despre iad
Ceea ce știu este că sunt obosit, dezamăgit, că nu sunt fericit, că nu pot măcar să sper că voi fi într-o zi. Viața se va schimba, cu siguranță. Dar până atunci? Îmi dau seama că nu am nici stofă de luptător, nici stomac să diger ce nu-mi place. De ce să persist? N-am prea întâlnit oameni fericiți.
citat clasic din Cella Serghi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre fericire, citate de Cella Serghi despre fericire, citate despre viață, citate de Cella Serghi despre viață, citate despre siguranță sau citate despre schimbare
Voi n-aveți suflet de creștin (către guvernanți)
Gândirea vă e blocată.
Mintea va intrat în noapte.
Noi cerșim din poartă-n poartă,
Voi ne-ați condamnat la moarte.
Ne-ați obligat să colindăm
Mapamondul pentru pâine.
Voi nu vedeți cât îndurăm
Să trăim de azi pe mâine.
Rămân copiii fără noi.
Se duc pe calea greșită.
Pe drumuri plâng, flămânzi și goi.
Mor cu inima zdrobită.
Voi n-aveți suflet de creștin.
Nu cunoașteți ce-i durerea.
Voi v-ați clădit luxos destin
Prăduind țării averea.
Dar nu va fi departe vremea
Când va veni blestemul gloatei.
Când veți ști ce e durerea,
Implorând iertare soartei.
Va veni un timp în care,
De voi, milă, n-om avea.
Nu veți găsi îndurare.
Prea ne-ați făcut viața grea.
Va veni acea zi mare
Când socoteală veți da,
Când va răsări nou soare
Și viața se va schimba.
Vom avea și noi puterea
Să trăim în demnitate.
Viața ne este averea,
Și-o apărăm pân-la moarte.
Sfârșitul vă e aproape.
Vă va înghiți pământul.
Veți răspunde pentru toate.
Averea vă e mormântul.
poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre schimbare sau poezii despre pâine
Magica putere
E secetă pe câmpuri(și în mine)
Că ploile lipsesc de multă vreme,
Iubiri târzii mereu vor să mă cheme
De parc-aș fi cu sânge iute-n vine.
De-acum încolo n-am de ce mă teme:
O magică putere mă va ține
Tot restul vieții fără de suspine,
Ferit voi fi de ură și blesteme.
În existență totul mi-a fost luptă,
Iar soarta m-a purtat în loc anume
Să nu mai simt că inima mi-e ruptă
Că Oameni am avut ca să mă-ndrume.
Ca lumea noastră să nu fie sumbră
Pământului nu i-am făcut doar umbră!
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt tot o jumătate
Sunt jumătate om bun, jumătate un nebun.
Voi fi bufon!?
Sunt jumătate de-un fel, jumătate cam tembel.
Voi fi afon!?
Sunt jumătate mai brun, jumătate mă răzbun.
Voi fi tiran!?
Sunt jumătate un chel, jumătate mai rebel. Gărână!?
Sunt jumătate cam gol, jumătate doar alcool.
Voi fi pahar!?
Sunt jumătate făcut scrum, jumătate tutun.
Voi fi murdar!?
Sunt jumătate din stol, jumătate un dropgol.
Voi fi ecran!?
Sunt jumătate doar fum, jumătate la Neptun. Fântână!?
Sunt jumătate de dor, jumătate mă dor.
Voi fi înger!?
Sunt jumătate de ger, jumătate am cancer.
Voi fi Sânger!?
Sunt jumătate pe nor, jumătate te ador.
Voi fi zombi!?
Sunt jumătate ce cer, jumătate ce nu cer. Țărână!?
Sunt jumătate de zor, jumătate parcă mor.
Voi fi demon!?
Sunt jumătate de stoc, jumătate de batoc.
Voi fi hormon!?
Sunt jumătate cum hor, jumătate din amor.
Voi fi ambii!?
Sunt jumătate pe foc, jumătate sub un toc, stăpână!
Sunt tot ceea ce nu ești; Evă, când îmi lipsești.
Îmi lipsești?
poezie de Roberto Kuzmanovic din Cu tine capăt glas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre încălțăminte, poezii despre oameni buni, poezii despre nebunie, poezii despre ger, poezii despre fumat, poezii despre fum sau poezii despre foc
Voi scrie la fel
Voi scrie, la fel, până-n ultimul ceas,
Pentru tine, pentru toți copiii rămași.
N-am prea multe culori, poate pumnii mi-s grei,
Poate-n mine au rămas odihnindu-se trei.
Voi scrie, la fel, și-n noapte, și-n zi,
Pentru cei reîntorși în poveștile vii,
Pentru cei înălțați, pentru cei trași pe roți,
Pân' la cer de atunci deschizându-se porți.
Voi scrie, la fel, azi, și mâine, și-n vis,
Chiar de trupul pe drum mi-a rămas între grinzi,
Și de-i lung și amar, și de nici n-ar mai fi,
Eu voi scrie, la fel, până-n ultima zi.
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre copilărie sau poezii despre ceas