Ce să mai vreau
Ce-mi place aici să trăiesc
Femeile ce le iubesc
Se transformă prea nebunesc
In versul meu ce nu-l amăgesc
De alții se îndragostesc
De ce înainte nu vedeau
Și ce as vrea să mai și vreau
Dacă eu văd femeia un meandru
Ritm inimii cu sunetul tandru
Și când ei sunt umbră șoaptei
Ce eu o nasc din florile de tei
Ce ai putea la viată să mai vrei
Decât să zâmbești printre ei
Căci când vezi că te studiază
Și incep din nou să viseze
Ce-o fi, amăgiri sau noi teze
Privesti cum versul tău vibrează
Minunându-te de ce poti ține
Ascuns și înghețat în tine
Sub țurțurii lumii venine
Minuni ale iubirii senine
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre țurțuri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tei
- poezii despre sunet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Zâmbet de tei măiastru
Ce e firesc și ce e nefiresc?
Ce e lumesc și ce-o fi drăcesc!
Când spini-n luturi-nfloresc
Când flori-n fum se îmbolnăvesc
Când pentru argint codrii jelesc.
Să te iubesc să nu te doresc...
Lume pe unde eu hoinăresc.
Să spun în vers teilor prea fresc
Cât de mult pe tine te iubesc
Ce-mi pictezi când mă zidesc.
În albastru de Voroneț
Cu zâmbetul tău, mie, semeț
Chilia smoalită a călimarei
Și-n jerbă de cuvânt a turlei
Cu prea curată șoaptă a Mariei
Născătoare-n veci, iubirii
Îmi scalzi trupul în mir de tei
Și să mă lași morții nu vrei..
Ce-as mai putea-n veci dori
Îngerul cu aripi trandafirii
Decât doar să-mi zâmbesti
Și-n codrii de condei să-nfloresti
Teii,... cu surâsul tău prea dulce
Ce fericire-n lume-mi aduce
Când aud cum tu-mi surâzi...
Căci in lume pentru mine
Zâmbetul tău nu-mi are preț!
Râzând cântecului de harleț
Ce biciuie în mine hrăpăreț
În răsuflările venine..
Când stihia e lângă mine
Legând șiretul încălțării
Când ea curge viața din vene..
În urletul lupilor mei albaștrii
Ce muscă din ea ca aștrii!
Să o pot săruta pentru tine
Să-i smulg o pană de inger
Negru cu miros de rece vaier..
Să le albesti a mea minune
În aripi cu lucire de genune!
Să vază o întreagă lume
Cine mi-a dat din nou nume
În iaduri pline de cutume..
Și-l scrie mai albastru decât albastru!
Tu, zâmbet de tei măiastru
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre dorințe, poezii despre albastru, poezii despre îngeri sau poezii despre încălțăminte
Uitări marmurale
Tumefiate marmure
Oameni le iubesc!
Și mereu le înfloresc
În regrete mahmure..
Căci și florile pălesc
Dăruite morții-n turme
Șăgălnuind cutume
Celor ce nu mai iubesc...
Muțind fad culorile
În vidul prea ascuns
Prefăcut de noi și plâns
Când ne iubim umbrele...
Ce-nlănțuite șarg ne cresc
În crezul lumii firesc!
De a muri-naintea morții
Lăsându-ne-n val sorții...
Naufragiați pe coase
În stropii de angoase...
Ce țeluri-și ruginesc
Pe marmure nebunesc!
Înainte de a sfârșii
Uitând și a mai iubii...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre flori, poezii despre plâns, poezii despre moarte, poezii despre culori, poezii despre creștere sau poezii despre cadouri
Mă topește avatar
Pe un colț de filă neagră lumii
Ca o lacrimă de tuș vărsată,
Albastră, tristă și-ngândurată
Cursă din călimara inimii.
Stătea ascultând viori de tei
Printre iadurile ei cătrănite,
De răbdări ce par infinite
Să-i răsară un astru cu ulei..
Pentru candela privirii de miei
Ce asteaptă răstignire-n fire!
Să se înalțe iar în iubire
Cu focuri ambre de mir de tei.
Inchinată geniului prea iubit
Ce-i apare doar la asfințit,
Cu toiagul lui de raze moarte
Printre astre și vremi departe.
Pomenindu-l zi după zi
Poate o învia iar pe aici...
Să-i nască in priviri sclipici
De copil cu stele ambre de tei!
Ei, lacrimă albastră de înger
Care ma făcut din nou să sânger..
Din călimara inimii versul
Cu neasemuirea ei în universul
Poeziei mele de piatră rece
Pe unde ea, când zâmbind trece
Mă topește avatar în quasar
Din al meu zero absolut de ghetar
de mercur
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre astre, poezii despre vioară, poezii despre tristețe sau poezii despre stele
Violet
Prins în globul mercurului
meu înghețat
Doar de lupul albastru din când în când
mângâiat
A venit un înger din curcubeu cu culoarea care scria Luceafărul
Lumina poemului ce sunt eu..
Violet cu a fi sau nu a fi în gândul meu
O rostgolire a globului unde stăteam eu
De mercur greu al adevărului meu
Și la rostogolit Doamne!
In ninsori de petale de nuferi albaștri
si petale de maci Violet..
Și nu-mi venea a crede!
Și am vrut să fug cu lupul albastru al meu...
El a mârâit și ma oprit.
Și atunci o lumină orbitoare cu miros de tei
Mi-a șoptit cu cuvânt peste orice zei ai poeziei....
Ai grijă mare nebune poet
Ea e fila albă ce-o căutai mereu
Unde să fii un nou punct Violet de început a unui neasemuit poem
Ingerul Violet cu miros de tei
E poemul cuvânt înainte de primul cuvânt ce a creat Universul...
Ea ți-a renăscut versul...
Cu sângele de pe file a lui Eminescu
Violet.....
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre început, poezii despre sânge sau poezii despre nuferi
Părut vouă blestem
Atâta minciună e între noi
Când eu mă mint că încă mă mai iubești
Și tu din alte brațe-mi zâmbești
Ce-mi spui că ar fi apostolești
Cu jurământul lor de "la bine și greu"
Ce au făcut din mine un derbedeu
În fața acestor cuvinte de zeu
Uitate de ei în poezii mereu...
Îngenuncheați ca niște farisei
Declarând la orice ușă iubirea...
Ce ai deschis-o cu măgulirea
De a-mi inflori florile de tei...
Și nu vreau loc-ntre spectaculari zei.
Fiindcă sunt un demon rătăcit printre ei
Ce nu vrea raiul visat de voi harem
Ci-mi caut altul, părut vouă blestem...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre uitare, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre promisiuni
Versul și tu...
versul meu nu trebuie înțeles
versul meu numai trebuie luat ca atare
înșirat între file ca o iarbă pe șes
și pe el - numai tu la plimbare
versul meu nu-i nevoie nici să-l citești
doar ascultă cum picură vântul
și dezbrăca-te din straiele tale lumești
și respiră, respiră cuvântul
versul meu ca o ploaie ce toarnă mereu
și te lasă cu firea uscată
dacă poți savura și ți-a dat Dumnezeu
într-o lume de dânsul uitată
versul meu e un soare ce stă pe zenit
și aruncă din colțuri de gură
când un zâmbet subtil și puțin ostenit
când o eră învelită cu ură
versul meu ce nici singur nu-l știu
ce se duce, și vine și nu se mai duce
mereu lasă în mine când totul pustiu
când în tine nimic ce seduce...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre seducție, poezii despre ploaie sau poezii despre plimbare
Cum să nu iubesc
Cum să nu iubesc
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea nopților târzii,
Când între vise te aștept
Și tu-mi ești steaua căpătâi.
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea zorilor de zi,
Când cu săruturi te trezesc
Și tu de gâtul meu te ții.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul ce mi-l dai trecând,
Ce altceva să-mi mai doresc,
Eu te iubesc și-n al tău gând.
Cum aș putea să nu iubesc
Privirea ta și ochii plini,
În lumea lor mă regăsesc,
În lumea lor aș vrea să vin.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul tău nepământean,
Căci buzele-ți sunt dar celest,
Mereu doresc ca să le am.
Cum aș putea să nu iubesc
Potecile ce pașii-ți poartă,
În viața ta vreau să pășesc,
Să-ți dăruiesc iubirea toată.
Cum aș putea să nu iubesc
Parfumul tău amețitor,
Eu când îl simt, înebunesc,
De-al tău miros, eu vreau să mor.
Cum aș putea să nu iubesc...
poezie de Mihail Coandă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre ochi, poezii despre noapte sau poezii despre gânduri
Lui Radu Gyr
Eminescu? Da, e un luceafăr,
Printre-atâtea stele căzătoare.
Dar tu, Radule, ești mult mai mare.
Versul tău păstrează crezul teafăr.
Ai făcut din suferinți izvoare
Pentru-atâția alții, ca și tine,
Însetați de viață și de bine.
Versul tău aduce vindecare.
Ți-ai păstrat trăirile senine,
Chiar și prins de zale la picioare,
Răvășit de foame, disperare...
Versul tău clădește din ruine.
Rana-ți sfântă, spintecă zăvoare
Azi, când libertatea-i compromisă
Și în inimi stă durerea scrisă.
Versul tău e cale de scăpare.
N-au putut să-ți țină soarta-nchisă,
Pentru-a nu rămâne-n amintire
Și-a aduce-n suflete trezire.
Versul tău ține mintea-aprinsă.
N-au putut să-ți fie înrobire
Nici cătușe, lanțuri, ziduri, dreve
Și nici lipsa de-ale vieții seve.
Versul tău emană nemurire.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre stele căzătoare, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre prezent sau poezii despre picioare
Dacă ai ști
Dacă ai ști
Câtă încredere am eu în tine,
Dacă ai ști,
Că-n ochii tăi mă văd pe mine,
Dacă ai ști
Că-n toate doar chipul tău îl văd,
Dacă ai ști
Că zi și noapte gândul la tine-mi zboară,
Dacă ai ști
Că-mi ești în suflet și dorul mă doboară,
Dacă ai ști
Că florile au chipul tău,
Dacă ai ști
Că păsările cântă dorul meu,
Dacă ai ști
Că eu vorbesc cu tine mereu
Dacă ai ști
Că ești ascuns acolo, în sufletul meu,
Dacă ai ști
Că am întrebat despre tine vântul,
Dacă ai ști
Că ți-am trimis ocrotitor gândul,
Dacă ai ști
Că te îmbrățișez în fiecare ceas,
Dacă ai ști
Că vreau să fii fericit la fiecare pas,
Dacă ai ști
Că sufletul tău, sufletul mi-a atins,
Dacă ai ști
Că versuri de dragoste până acum nu am mai scris,
Dacă ai ști
Că versul în inimă mi s-a născut
Din simbol și frumos la început,
Dacă ai ști
Că versu-mi a apus cândva,
Când viața carte și scenă devenita,
Dacă ai ști,
Că versul a reînviat de dragul tău,
Dacă ai ști
Că e stângaci, dar scrie mereu,
Dacă ai ști
Ce frumos sărută vântul florile,
Dacă ai ști
Ce cald sărută soarele zorile,
Dacă ai ști
Ce pură e dragostea ce botează un suflet,
Dacă ai ști,
Că dragostea nu vrea nimic, decât să fii fericit,
Dacă ai ști,
Cât de mult eu te iubesc,
Dacă ai ști
Că-n fiecare clipă îți vorbesc,
Dacă ai ști
Că nu-mi doresc decât să te știu fericit,
Dacă ai ști
Că m-am îndrăgostit de-un suflet cald,
Dacă ai ști
Că toate gândurile-mi spre tine sunt atât de pure,
Dacă ai ști
Că nimic întunecat nu poate atinge inocența,
Dacă ai ști
Poate ai opri clipa în loc,
Dacă ai ști
Veșnicia s-ar naște ca-ntr-un joc,
Dacă ai ști
Poate ai vedea frumosul acolo unde el de fapt își are casa,
Dacă ai ști
Și gândul tău spre mine ar veni,
Dacă ai ști.
poezie de Ana-Cristina Popescu (20 iulie 2022)
Adăugat de Elzumina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre frumusețe, poezii despre întuneric sau poezii despre încredere
Sufletul meu iti apartine
Să stii că sunt cu tine tot mereu
Si niciodată nu te părăsesc
Chiar dacă esti departe si mi-e greu,
N-am să-ncetez nicicând să te iubesc.
Nu simti ce-aproape sunt si te privesc.
Eu sunt în orice lucru ce ti-e drag
Când tu esti fericită eu zâmbesc,
Când tu esti tristă-mi curg lacrimi sirag.
Sufletul meu este un parc imens
Cu multe labirinturi si alei;
Să intri-n el si să trăiesti intens,
Zâmbind cu părul nins cu flori de tei.
E un loc linistit, e si discret,
Cu multă umbră dar si cu mult soare,
Tu poti să-ngropi în el orice secret
Si-aruncă aici, te rog, orice te doare.
Aici tu îti poti făuri un vis,
Aici tu poti avea un ideal,
Faci doar un semn si poarta s-a deschis
Spre-acel tărâm virgin si pastoral.
Aici este totul neatins
Si păsările vesele se-ngână
De mult tu rădăcini aici ai prins
De când te stiu aici esti tu stăpână.
Dar să nu plângi, stii, este interzis
Cu lacrimi florile se ofilesc
Când plângi si păsările amutesc
Si te trezesti din minunatul vis.
Vreau să fi liberă să faci ce vrei
De vrei mă dai deoparte orisicând
Si orice hotărâre vrei să iei
Voi fi de-acord în suflet si în gând.
Tu poti să vii, să pleci, sau să rămâi,
Voi suporta tot ce îmi este scris
Esti viata mea, iubirea mea dintâi,
Esti singurul si ultimul meu vis.
poezie de Carmen Ianc
Adăugat de Sanddy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre secrete sau poezii despre păsări
Teiță căprui
Eu un tei, tu o teiță
Eu hoinar, tu scolăriță
Pe fereastră mă privesti
Vrei să-mi spui că mă iubesti
Rușinată ca o copiliță
Imi ești angelică ființă
Fluturi in priviri ne zboară
Clipe de polen așteaptă
Diseară când o zâmbi luna
Am să te iau la plimbare
Pe sub tei și teițe
Să-ți-mpletesc codițe
Să mă înveți cu o fițuică
Cum iti place dragostea
Prin iarba deasă ori pe o bancă
Școlăriță de teiță
Și un hoinar de tei
Să ne iubim cum vrei
Uită-te in ochii mei
Căpruie teiță iubită de un tei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre zbor, poezii despre timp sau poezii despre rușine
Închisoarea albă
Iubesc închisoarea din sufletul tău
Ea nu dă voie nimanui să iasă,
Cu porți de fier, dar cu ferestre...
Trăiesc în ea, ca într-o casă.
Nu vreau să evadez, chiar dacă...
În frig și-n foame, acolo singura-ș rămâne,
Iar dacă termenul îmi expiră...
Te rog să mă mai lași pân' mâine.
Arestată în secția inimii... Ce numar am?
Care e crima? A câta detinută sunt?
Ași vrea ca să îmi dai pedeapsă:
Să mor aici cu păr cărunt...
Mi-am creat singură cămașa de certuri,
Când o îmbrac dimineața, încep să visez,
Sunt vulgara și rea, a treia la număr,
Mă așez pe-o piatră, și te fumez...
Văd oameni noi, mergând prin tine,
Conștiința începe-a mă-ntreba:
Cum aș putea să fur o închisoare,
Ca să fie doar a mea?
Iubesc închisoarea din sufletul tău,
Chiar dacă în tine căldura e rece
În închisoarea ta pură, și albă..
Eu sunt demonul care nu vrea să plece...
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (15 iulie 2011)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre păr cărunt, poezii despre păr sau poezii despre numere
Demon de tine
De ce o iubesc
asa in felul meu nebunesc
când bucle mă-nvăluiesc
să năvălesc
să-i prind talpa să o muștruiulesc
căci când e obosită
stă cuminte și liniștită
și mă privește pe mine
un demon de tine
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi recita curcubeul
Ploia asta cu atingere timidă
Incercând nouri cerului să-i dividă
Să-i reînsenineze privirile
Mi-a aduce aminte recitările
Când îmi sopteai ploile versurilor
Și ca un soare încălzeai tandru
Șipotul lor șarg cu bici meandru
Inimii, cu sunetul curcubeielor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre curcubeu sau poezii despre Soare
Herghelii de cuvinte
Prin pădurile minții alergi
Răvașe de copaci-mi legi...
Printre ei ascuns zâmbești
Fugi zglobiu să mă zădărăști.
Și nimic nu vrei să-mi șoptesti
Și pe fiecare cu dor îl citesc
Pamblicile în iedere-nvăluiesc,
Mă leagă de un trunchi să nebunesc!
Venind să mă săruți, furișată..
Ușor grumazului-n buza venină
Orbind privirea suav cu palma
Șoptind inimii bătăii de a valma
Dispărând în roi de fluturi roșii...
Dezlegând armăsari năravași.
Zburdând în herghelii de Letea
Ce alergă gânduri in cravașe
Prin păduri cu ale tale izuri
Răsfirând din coame, cărări de răvașe
Cu cuvintele mele nespuse..
Ce-mi răcesc trupul precum lespdea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre cuvinte, poezii despre cai, poezii despre roșu, poezii despre legi sau poezii despre lectură
Nufăr luntraș
Întorcându-mă napoi
Fără pas și chipul vioi...
Din Banatul taragot
Codrul plângea-n hohot
Căutându-si astrul:
Ce-o-nflorea cu versul,
O înverzea cu mersul,
O arginta cu glasul...
De-l urma cerbul, lupul!
Deschizând văzdul,
Coborându-i-ngerul
Adunând mercurul...
Ce-n lacrimile surde
Muzei ce nu-l aude...
Râmânea prin urme
Pe unde trecea-n lume.
Prin Banatul meu natal
Otrăvindu-mă letal,
Să hoinăresc în ireal
După al muzei ideal.
Să-i nasc ca un hamal
Din versul meu piedestal!
Ce-l trag în urma mea
Cu razele de stea...
Ce mă taie adânc... curmei!
Cu al meu rece condei
Fără glasul ei verde
Si privirea ce-mi vede...
Când a mea părăsită
Umblă deznăjduită...
Cu ploii nevăzute
Prin păduri sute și sute!
De file veștejite
Cu tei neînflorite..
Cu dihanii-n urma mea
Ce-mi vor a devora...
Metafora inimii
Și poemele pălmii,
Desaga de cuvinte
Cum nu au fost înainte.
Născute de quasarină
Muză ce mi-e divină
Și hoinăreală pelină
Prin a mercurului tină...
Fără hrană și tihnă
Sub soare și furtună
Ca al meu înaintaș
Nufăr pe cer luntraș!
Ce m-ai-mi șoptește
Și noaptea filelor
Mi-o arde, strălucește
Prin iadul criticilor
Lumea pare ce nu este!
Aurită din poveste...
Cu mercur cel spoit
Ce-l sorb ronin, lucit.
De nufărul meu stelar
Cu ambră de tei solar..
Eminul ce mi-a lăsat
Un Emin neînchinat!
Nimănui din astă lume
Doar muzei cu glas de bici
Auzit când nu-i pe aici
Prin mercurul de cutume..
Ce curge-n val cu spume
În cerneala trupului
În urletul lupului
Lăsându-mi fărâme...
Adunate de ciocârlii
Și duse prin galaxii
În cânturile mele
Ce hoinăresc în stele...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lupi sau poezii despre verde
Și aripile mele
Vreau să te văd zburând în albastru
Iți dau aripile și ghearele mele
Să te apere de corbi și păsări iele.
Și când te voi zări albatros de stele
Eu voi zbura mai mult, privindu-te
Cum zbori și cu bătăile mele.
Și ce vei simți tu și eu voi simți
Căci depărtare, zarea nu contează
Când două inimi în ritm vibrează!
Ele sunt lipite într-un infinit
Chiar de în lumi diferite ar fi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre infinit, poezii despre aripi sau poezii despre apărare
Refugiul
REFUGIU
Refugiul meu nu e aici, printre litere... Aici eu trăiesc,
Refugiul imi este, sămânța mea de copil, în tine!
Ce-aș fi?.. Că nu aș mai ști, de atâta dor, de foșnesc
Brazi... Prinși în sol omenesc, cu aripi de leagăn se-mbină-
Eu, muma ta, când vin din mine, când vin din mine.
Nici o umbră de ceață nu e pe lume alături de noi,
În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent,
O noapte și aceea e clară pentru el, e gata de război-
Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat -
Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi.
Și atât cât voi fi, veștile sunt între noi, ca un greu hotar,
Cu aceste sulițe, toți anii, care mai rămân, se rămolesc,
Eu, însă, la candela aprinsă aș țese zi și noapte la ițar,
Numai tu să vii la mine, gânduri peste tine să-ți tămăduiesc...
Eu, muma ta, cât te iubesc, cât te iubesc...
Aici eu trăiesc, dar pentru voi pot iubi, de dor să contenesc,
Ochiul, care plânge să-l închid, să-l las să mi-l vezi, cum e-
Așa umezit, vei ști, cum am avut curajul să te-ndulcesc
Cu un cânt de- al meu, de mamă, când frunza pare uneori pustie,
Eu, muma ta, când voi să fiu vie, când voi să fiu vie...
poezie de Lilia Manole din volumul "Cuvinte nestinse" (2014)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă
Ascuns
De mă vei părăsi adorato
Să o faci prea ascuns, incognito
Să te iubesc și mult mai tumult
Să-mi fac din dor un prea sfânt cult
Să caut urmele să le ascult
Recitând dezbrăcat și desculț
Biblia ce-mi esti pe pământ
Adorând ce ești să-mi sunt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuditate, poezii despre dor, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre creștinism sau poezii despre Biblie
Versul meu
versul meu îți iese-n cale
ca și râul jos în vale
când mai cald... când înghețat
in cuvinte încrustat
versul meu știe s-aline
multe lacrimi si suspine
el tot varsă în peniță
și simțire și dorință!
poate fi și un regret
rană ce-i ascunsă-n piept
versul meu ce-i pus în carte
vremea-l duce mai departe.
poate timpul infidel
va uita cândva de el
dar acum este prezent
el vă cheamă.... eu v-aștept!
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre râuri, poezii despre infidelitate sau poezii despre gheață