Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cât ești privește peste vreme

la vama unui consens
te străbat în mersul atent
cu timpul prezent zâmbesc în aduceri aminte
iubita mea din drumul unui timp cuminte

nu mă uita în cercul meu de vreme
fără revers spre ieri
la botezul poetului ce se naște mâine

azi scriu topit în poezie
iubesc metafora din zâmbetul vorbit
cuvânt și elegie

în noaptea neuitată-n amintiri stă scris la semn
visul împlinit cu veșmânt din răsărit
de poetul dintr-un timp îndrăgostit
la nunta de argint atingerea unor petale
a devenit jurământ

sincere sentimentele noastre
hărăzite-n carte
sens.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Înspre mâine dinspre azi

într-un azi sunt atât de mâine
în mine cu mine cuvântul scrie
într-un jurnal
în tine cu tine poemul dragostei citește
într-un vers din același jurnal

în mine cu tine ne cerne clepsidra
înspre alt poem nisipul dintr-un sumar
în tăcere ne curge cu har
în tine dinspre mine trăiește iubirea
în cercul ce se închide cu tine la hotar

într-un poem cu noi zâmbește viața
în mersul spre mine
într-un timp ce vorbește de la sine
în tăcere ne trăiește
înspre arcul de cerc cu numele iubire

înspre mine penelul se oprește din mișcare
în secunda de iubire cu tine
într-un poem cu mine la hotar
în cuvânt e frumusețea unui sens atât de rar
în tine cu mine metafora unui poet hoinar

poezie de din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sosiri și plecări spre timpuri viitoare

în zilele rămasului de viață
brațul destinului ne pictează într-un colț din univers
adunați sub gânduri
răspundem
prezent

viața strigă catalogul în verde anotimp
imaginea trăirii rămâne printre cuvinte
așa a trebuit să fim noi
unic poem
amprentă a timpului din cerc

fiecare semn de întrebare respiră silabele iubirii
neuitând să lase uitării
scrie-n surdină alt vers

pentru o clipă celestă mâinile se opresc
împreunate-n veghe în călcâiul de lumină
lângă iubirea virgină dintr-un timp cuminte
sortite mângâie privirile
atent

te caut mereu iubita mea
vom rămâne metafore prin timp
refren din elegie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La rever cuvântul poetului rebel

într-o meditație la dragoste
în loteria vieții ochii iubirii sunt aproape
martor îmi e gândul ce multiplică prezentul
femeia poemelor – poetul și versul

pe o pânză din jurnalele trăirilor târzii
iubita mea – rațiunea unui madrigal
caligrafia unor armonii
noi – câștigătorul final

pe trupul unei viori cu timp brodat
împletituri ce alcătuiesc piramida lumescului
seva metaforelor dintr-un sărut uitat
pe visul trăit în simfonia fiecărei seri

frunțile noastre se sprijină pe nevinovate plăceri
desemnate ca și câștigătoare
în jocul silabelor cu unicul destinatar
într-un colier din metafore – poetul cu har

în universul unui poem din odihna înserării
îmi ești chipul iubirii unei alte zile
ce-mi este ortografia fiecărui pastel
într-o rug㠖 superbă femeie.

poezie de din Refugiu cu chip de femeie
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Buzunarul timpului de la piept

cu mâna la tâmplă prețuiesc o filă din carte
și-i mulțumesc timpului ca esență a unei metafore
pentru femeia cu zâmbetul unui hotar
din colțul meu de cer

în patul verde cu dimineți odihnite de îmbrățișări
notez într-un caiet zilele seri și nopțile zile
ce vor rămâne în urma noastră
memorabilă iubire

alt poem – aceeași femeie
cu fiecare vers cuprinde o superbă nostalgie
o necunoscută în ciclul ireversibil al întoarcerii
unui arc al ceasului celest

seninul dintr-o trecere fulgerătoare
o supremă delimitare ce este însăși viața
o imagine trecută pe o invitație
la timpul prezent

am devenit așteptându-te
nesomnul odihnit în decența puținului timp rămas
legănându-mă-n cuvinte iarăși scriu
cu emoțiile amintirilor iubesc și tot scriunu tac

am rătăcit destul ca să înțeleg statornicia
lângă tine sunt reîntâlnirea cu mine
sunt răspunsul la ce sunt
în declinări de verbe am devenit trăirea prin cuvânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dansul nefardat al frunzelor

în ideea de a fi ramura din salcia rondului
inspir a doua tinerețe
respir prin zâmbetul cuminte
când buzele nesătule de înțelesuri
își odihnesc taina pe trupul flămând
picior peste picior
sămânță și rod
din timp

frunza-și dansează culoarea din iubirea verde
în trecere alunecarea prin vreme
eternitatea zilelor
ieri o generație
azi tulburătoare metaforă a tainei
pe margine de viață

meditația repovestește idealul într-un exil de fapte
între a vrea și vrere oglinda palmelor
în poala molcomă a speranțelor
o reverență
cu cercei în ureche
luminile priveau în ritmul respirației
o taină
dintr-o filozofie de weekend
mâinile iubitei
sentimentele în cercul de... vreme
al fecundității
Divine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prezentul îmbrăcat cu sens

am uitat slăbiciunea privirii
pe destinația mersului înnoptez în viitor
la concertul cu visul din ape – clipe
petrec o noapte spre zi
într-un mers lumesc spre sufletul pereche
ca înspre o rugă
sens

spirala din vise a deschis nasturele unui alt poem
m-a recunoscut durându- încă o zi
găsindu- cel căutat prezent
pe umerii goi de nopți femeia timpului
sens

întindem brațele spre înserări
prin nopțile cuminți
splendide treceri în carul de timp
cu roțile fecunde
unicate coliere – copiii noștri
noi îmbătrânim umbre
sens

între coperțile vieții primenite de amintiri
legende între arcuș și vioară
melodia unei repetabile minuni
renaște în fiecare floare albă
dinspre azi spre totdeauna
acolo și aici – femeia
sens
zi - noapte - seară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poetul poem

a mai trecut o zi
nu o pot opri cu mâinile goale
mai vine o zi jucându-se din nou dorințe
cu același eu
nu cu aceeași ea – e unica fugară
prezent absent

pașii cuvintelor îmi sunt prieteni pe urmele luminii
o călătorie în picioare ce urcă în spirală
respirând fructul din seară
ce reține doar o umbră dintr-o fotografie vie
în carul meu de timp
posibil târziu
probabil prea devreme – poetul poezie

mi-e dor de culoarea timpului topit
îmi colind anii desenând fapte din decizii
și ce găsesc?
din când în când pe mine
în vorbirea fără sunet a cuvântului
prezentul prezent

m-am tot căutat meleag de liniște
și m-am găsit trecător
pe prispa vârstelor opaiț în înserări
mistuite chemări ce mă vor opri la ora dată
când lumina lumii va lăcrima
și eu nu voi mai fi niciodată la fel
nins de cuvântul ce cade atent pe o copertă
din viitoarea carte

poezie de din Metafore din palma cerului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce să-ți aduc iubito de pe mare?

Ce să-ți aduc iubito de pe mare,
Ce să-ți aduc iubita mea de pe ocean?
Ce să-ți aduc iubita mea din depărtare,
Din timpul și din mitul necontemporan?

Ce să-ți aduc iubita mea din Atlantida,
Ce să-ți aduc iubita mea de pe Olimp?
Ce să-ți aduc iubito din legenda
Unui ținut și a unui ev uitat de timp?

Vrei să-ți aduc poemele străvechi despre iubire
Și diamante ferecate-n aur și argint?
Sau amfore grecești scăldate-n nemurire,
Din Sparta din Athena sau Corint?

Poate dorești să îți aduc numai seninul
Și liniștea albastră din nemărginiri?
Ori poate vrei ca să-ți aduc destinul,
Potopul și blestemul unor mari iubiri?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Roșu și alb – rebelii unui mister

fără iubire nu sunt ceea ce sunt
înălțimea zborului
din atingerea trupurilor
trăiesc infinite dorințe într-atâtea melodii
solfegiul din noapte
iubita mea cu drumurile vii
e greu când ești departe
se face seară
buzele mele te caută spre partea geamului alb
în patul alb
dintr-o poveste
sărutul
într-o viață
tăcerea cuvântului
atinge culoarea roșie a părului tău
ardem împreună îmbrățișarea
lumânare la chindie
lumină și șoaptă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeie ultimă pictează-mă un incendiu

zâmbesc cuminți semnele multiplicatelor nuanțe
martore și prezente în fiecare culoare
către tine dragoste – mai presus de cuvinte
azi în poeme
ieri
metafore în harta din palme

geana zorilor mi-a adus aminte de mângâieri
de cântecul înțelepciunii ca existență
de dialogul cu sine
îmi e dor
de limita subiectivă ce mă împarte în trăiri
neobișnuite trăiri
urcă
mereu coborând în mine
tabloul unui incendiu din verdele ochilor tăi

femeie mi-ai dăruit sensul drumului
uitând potecile sfârșite privirile nu se mai risipesc
și-n ceasul nocturn dorința ascultă pianul
reascultă vocea pe fiecare clapă
oprește într-o aceeași partitură
dintr-un unic portativ
pe care-l iubesc
dumnezeiește.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poezia – copilul meu fidel

în seva timpului fără iubire nu aș fi ceea ce sunt
verbul dimineților
în rațiunea universului curgător nu aș fi înălțimea zborului
versul iubirii

acum știu
este frumosul ce putea să mi se-ntâmple
emoțiile în doi
visul din ape prin semnul din ceruri
cuvântul iubirii

visul de sidef din miracolul cu numele tău
în ochii ce înnoiesc imagini
dezvelite-n strălucire pe șevaletul pictorilor
în bucuria de a fi un întreg
solfegiul din zi – sear㠖 noapte
poemul iubirii

trăiesc infinite dorințe într-atâtea versuri
iubita mea cu drumurile vii
buzele se caută spre partea geamului alb
în patul alb se face seară
cu metafora iubirii

într-un tablou trăiește culoarea
într-o viață puterea cuvântului
culoarea de foc a părului ce arde îmbrățișarea
la chindie – ziua poeziei
iubirea – copilul meu fidel

poezie de din Izvorul nesecat de sete
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-un anotimp recunoscător

îmi prind mâinile de umerii serii
spre o altă zi ce se naște
la cumpăna dintre trecut și viitor
cuprinsă-n metaforă
o șoaptă

înțelege prudența din propria-i soartă
într-o iubire de lungă durată
trăire - șoaptă

o îmbrac în veșmântul memoriei
cu metafora simplității
naufragiez în mine de parcă nu aș ști cine sunt
unde sunt și de ce sunt
pentru ce mai sunt și cât voi mai fi
ca-ntr-o reclamă din viață
adeseori o șoaptă

un spectacol într-o palmă se-nchide
fredonând refrenul unui timp
peste cortina ce cade
cândva acolo un vis
acum o șoaptă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Vocea ta îmi aduce aminte de râul de la marginea lumii

cu susur domol
tresărind în noapte
ca o dulce întrebare
pe buzele tremurânde
nu uita
dragul meu
ai timpul între degete
prins ca un inel de foc
și pustiul îți este străin
atâta vreme cât degetele mele
se vor plimba în voie
cuvânt după cuvânt
pe trupul tău

vocea ta îmi aduce aminte de mine
când mușcam dintr-un fruct zemos
și inevitabila tuse
făcea să zâmbesc
neputinței de a înghiți crudul adevăr
vocea ta nu e nici pe departe
asemeni unui soldat care ar înfige pumnalul
sau a unui Iuda pregătit să vândă
pe treptele înghețate ale vreunui templu

vocea ta e vocea mea
cu fiecare poem în care te învăț pe de rost

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Șirul indian de metafore

la semnul din cerul neatins pianul cântă
notele muzicale orânduiesc fără sațiu
logodna culorii verde
copilul meu fidel – iubirea munte

în frumusețea clipei de maturitate – poetul
femeia cu părul de foc
și ochii de cer
un incendiu de argint – jurăminte rostesc

în necuprins un portativ al naiului din ape
pe chipul ce arde mai presus de lume
val din albastru
nume

invidiat de busola orizontului visul de sidef
impresionante trăiri descătușate
trupurile noastre un miracol trăiesc
metafore.
Ca la un zvon ce lin adie
Ureachea fin, mereu ascult...
Tot mai puțină armonie...
Pustiu din ce în ce mai mult.
.
Și din comoara-mi de suspinuri,
Cu amintiri, cu dor îmbrac
Acest amor bogat în chinuri
Și-n mângâieri de tot sărac.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O unică femeie – un singular fericit

acum sunt printre metafore
o melodie din noapte – o infinită bucurie
în artificii de argint sunt nerăbdarea unor dorințe
cu buze de rouă în dimineața ce mă cuprinde

pianul cântă după alt și alt solfegiu
notele din setea unui ecou
frumusețea irisului ce renaște-n secunde
cu trupuri înlănțuite-n cele mai frumoase bluesuri

ce m-aș face fără seri
tumultoase adeseori – liniștite arareori
uitate-n brațele atât de fericite
de minunatele plăceri?

în fiecare gând urc o împlinire
cu fiecare pas alerg spre altă împlinire
dorințe fierbinți – timpul iubirii noastre
transcris într-o viitoare carte

îmbrățișez anotimpurile cu siguranța iubirii trăită
dinspre poveste înspre viață
noi suntem fericiți împreună
la chindie o lumină dinspre o șoaptă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am să te scriu în versul de iubire...

Iubirea ta mi-a scris pe dor cu stele.
În amintiri mi-a scris cu jurământ.
Împarte-mi, Doamne, viața printre ele
Și lasă-mi doar o parte pe pământ.

Din ceruri să privesc spre nemurire,
De pe pământ iubirea să-mi ascult.
Păstrează gândul meu în amintire
Și-ai să-nțelegi cât te iubesc de mult.

Și n-am să uit, și n-am să las vreodată
se strecoare timpul între noi.
Din el, uitarea crește neudată,
Iar timpul nu mai curge înapoi.

Am să te scriu în versul de iubire,
Să fii tu Ana versului zidit.
Poemul meu să fie mânăstire
În Edenul în care ne-am iubit...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Între noi

Între astăzi și ieri mai există trecut
Între astăzi și mâine e timp ne-nceput
Între tine și mine se strânge chemare
Între noi nu există fiori de uitare.

Între noi doare oful, din visul secret
Ce se stinge tăcut incrustat în regret,
Între noi nu s-au scris până-acum amintiri
Între noi stau de veghe întristate priviri.

Între noi, și clipita se scurge fierbinte
În timpul ce-aleargă cu zel înainte
Între noi, gând tăcut se închină-n cuvânt
Între noi, mai răzbate doar sărutul din vânt.

Între noi, arde slova din timp renăscut
Între noi sunt doar munți în eternul tăcut,
Un baraj ce respiră eter din abis
Un roman de iubire ce nu a fost scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăiesc o stare despre noi

pășesc prin timp
între răsărit și apus
așez mâinile în poala timpului
cu liniște fixez tâmplele
de fruntea iubirii din micul meu univers

în mijlocul idealurilor prinde o lumină
încerc să opresc nuanțele ei
într-o definiție a conștiinței trăite
aplec ușor capul în palme
și-l sprijin ca mod de viață
niciodată plecat
trăiesc

între azi și mâine o punte nepregătită de final
îmi e atâta dor de mâine
de setea-n despletitele frumuseți
prețuită-i femeia în atlasul existenței
modelează drumurile mele din lut
ca un întrerupător
umbră/lumină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În timp

Lacrimi, șiroaie curg,
Din norul amintirii,
Dar vreau doar ca să fug,
De tainele iubirii.

În satul meu tăcut,
Plouă cu amintiri,
Din timpul petrecut,
Cu strașnice trăiri.

Timpul, nu stă după noi,
Prețuiește orice clipă.
Cât ai fi tu în nevoi,
Cât de mult sufletul țipă.

Timpul, este nemilos,
Deci, nu te uita in spate,
Fii de viață bucuros,
Și-apoi treci direct la fapte.

Eu, în viața asta crudă,
Voi face exact ce simt,
Fără grabă, fără fugă,
Nu mai întorc în timp.

poezie de (27 aprilie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Petale de iubire, petale de noi

Nu ai bătut la ușa mea, ploua...
ti-am deschis si te-am lăsat să intri
pentru a-ți usca tristețea în inima mea.
Peste bezna sufletului tău deprimat
surâsuri și căldură cu drag am suflat.
Vremea a trecut, zapada s-a topit,
din ceruri albastre și fără de nori,
cad acum parfumate petale de noi.
Pe neașteptate iubirea a sosit
cu pași delicați in casă a intrat
caci permis noi i-am dat,
nu că trebuia ci pentru că... se putea.
Iubirea zăpada-a topit,
din cer cad petale de iubire,
visul nesperat acum e împlinit,
respirăm parfum de fericire.
Universul e plin cu petale de noi,
petale de iubire de-acum până mai apoi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook