Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Rămâi

balet de păsări, arcuire de zboruri,
neastâmpăr de stele căzute pe drum -
mintea mângâie urma trecerii tale
prin cuiburi de clipe născute din fum.
se macină umbre în noaptea târzie,
curg stropii de rouă, balsamuri pe flori
și aripi în hohot îți scutură urma
din zi până-n noapte, din noapte în zori.
când curge rugina pe mugurii fragezi
și pulberea-i cade pe zâmbetu-mi frânt,
ți-aș spune - rămâi în târziul de clipă
cu stelele arse curgând sub pământ!
rămâi să ne naștem sub pleoapele lumii
pe umerii pietrei tocite-ndelung,
că fără odihnă risipa ne este
și-i ceasul pustiu când nu te ajung.
rămâi în duminica inimii mele -
un nou început să ne taie-n felii,
bogați de uitare, săraci de-amintire,
doar eu să-ți rămân, doar tu să îmi fii...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cu ce rămâi?

Cu ce rămâi din toate
Spre câte-n lume-alergi
Cu tine-n veșnicie
Ce iei duci când mergi?
Cu ce rămâi din banii
Pe care-i strângi zgârcit
Când moartea o -ntrebe
Tu pentru ce-ai trăit?

Ce ce rămâi din câte
podoabe cauți și-mbraci
Când mulți n-aveau nici zdrențe
Ci tremurau săraci?

Cu ce rămâi din slava
Deșartă ce ți-ai strâns
Când o vină focul!
Cu scrâșnete și plâns?

Cu ce rămâi din câtă
Grăsime-mpovărezi
Sau din frumusețea care
Gătești și subțiezi?

Cu ce rămâi în urma
Cumplitului pârjol
Când toate-arzând, pleca-vei
Sărac, nebun și gol?

Când Domnul o vină
Cu slavă sau cu munci
Când tot ce-ai azi pieri-va
— Cu ce rămâi atunci?

poezie clasică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Insomnii de toamnă

în noaptea aceasta de toamnă,
târzie, zănatecă, tristă,
foșnește rugina în frunze,
curg doruri din tot ce există,
iar îngeri cu pleoape de rouă
pe umerii nopții se-așează
privind prin ferestre închise
cum toamna-n grădini aberează.
m- duce aiurea în lume
-nvăț cum uit să te-aștept,
crească în mine tăcerea
smulgându-mi cuvântul din piept
și-apoi, stând pe marginea lumii,
golită de tine-a pustiu,
s-adorm printre țărmuri incerte
bolnavă de-atâta târziu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămâi

te rog sa nu mai pleci... rămâi.
esti pana mea din călimară.
esti visul noptilor de vară.
te rog ca să rămâi...

in vântul care adie-n noapte
ești șoapta calda de iubire
tu nu poti fi o amăgire...
ești tot ce am... te rog rămâi...

cand stelele lucesc pe cer
si linistea-i deplină
pe mal de apa ma rasfeti
zâmbesc și-ți spun... rămâi...

cand zori se lasa-n dimineață
pe-albastrul cerului aprins
tu ma alinți pe parul nins
eu te iubesc... te rog rămâi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gloss㠖 un poem iubitei

Cu ochiul candid de poeme,
Plutind cu sufletul spre stele,
Îmbujorat de-atâta vis,
Iubito, alt poem ți-am scris,
Din sărutări catifelate
Ascunse-n văgăuni de noapte.
Din flori de crin, voal de mireasă
Pe chipu-ți, vreau strălucească.

Cu ochiul candid de poeme,
Dintr-un buchet de crizanteme,
Ți- ninge-n păr de abanos
Doar un poem – cel mai frumos.
Și talpa eu ți-aș săruta
Și în genunchi, iubita mea,
Aș sta de dor, la căpătâi...
Rămâi în visul meu! Rămâi!

Plutind cu sufletul spre stele,
Nectarul vieții-am strâns din ele...
Polen, ca fluturii de stea,
Să zboare cu iubirea mea,
Ție să și-o aducă-n dar.
Și-o coroniță de cleștar,
Cu jarul încrustat pe ea,
Cu flori de sânger, de lalea.

Îmbujorat de-atâta vis,
Departe,-n lumi de neatins,
Te-am luat cu mine, să-ți recit
Șoapte născute în zenit...
O clip-am fost cuvânt și vers,
Pluteam uitat în univers,
Un mire îmbrăcaat în zale,
Dar tu... unde erai tu oare?!

Iubito, alt poem ți-am scris,
Am exilat din nou în vis,
Cu lacrimi de mărgăritare
Am plâns a mea înmormântare.
Pășeai tăcut în urma mea
Purtând o llacrimă de stea.
În palma-n mine rezidită
Ți-am pus și inima, iubită!

Din sărutări catifelate
Tu mi-ai zidit un drum spre moarte,
Cu pașii moi de albe șoapte,
Acum te risipești în noapte.
Pe sângerânde coapse plouă
De-acum, o primăvară nouă...
Pe sâni sunt grânele-ncolțite!
Dar tu, tu nu-ți aduci aminte...

Ascunse-n văgăuni de noapte
Sunt clipele... și-atâtea șoapte
Ce ți le-am spus cândva,-ntr-o seară
Sălbatică de primăvară.
Când brațul meu te-nlănțuise
Cu rumene brățări de vise.
Ce vânturi stranii te-au furat
Din nupțialul nostru pat?!

Din flori de crini, voal de mireasă
Ți-aș spune, să te am o viață.
Să alergăm desculți de vise,
Printre poemele nescrise,
ne oprim la mal de stele,
Aleasa visurilor mele,
Să fie zarea câmp de stele
La poarta fericirii mele.

Pe chipu-ți vreau strălucească
Fir de lumină-mpărătească,
Sub flori de liliac brodate
În vise,-n tainica mea noapte.
Dar tu rămâi un vis, departe
Pierdută-n lacrimi, printre șoapte.
Eu, rezemat de poarta nopții,
Te plâng, precum te-au plâns cu toții.

Pe chipu-ți vreau strălucească,
Din flori de crin, voal de mireasă.
Ascunse-n văgăuni de noapte,
Din sărutări catifelate,
Iubito, alt poem ți-am scris,
Îmbujorat de-atâta vis,
Plutind cu sufletul spre stele,
Cu ochiul candid de poeme.

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămâi

Rămâi!
Plecările tale îmi pustiesc
Sufletul încărcat de dorință,
O nouă despărțire,
Un gol ce se adâncește...
Rămâi...
Ceasul să ne fie străin,
Iar noi pierduți, undeva
Între două plecări...
ne legăm destinele,
ne legăm iubirile,
Rămâi!

poezie de
Adăugat de Lidia LacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Ion Păun

Dorule, pe cai de fum!...

Dorule, pe cai de fum,
Tot mereu hoinar,
Mai oprește-te din drum
Doar o zi, măcar...

Ne-ar veni și alte zări,
Luminând cu stele,
Dorule, pe cai călări
Să plecăm cu ele...

Vom găsi drumeți mai buni,
Aripi de risipă,
Dorule, pe cai nebuni,
Mai rămâi o clipă!...

Câte zboruri la izvor
Setea-și mai alină,
Dorule, pe cai de zor,
Au aceeași vină!...

Vremuri de ninsori,
Deapănă fuiorul,
Dorule, pe cai de nori,
Mai oprește-ți zborul!...

Rază oarbă de noroc,
Geană de uitare,
Dunăre;pe cai de foc,
Uită de plecare!...

poezie de din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămâi copil

Rămâi copil,
cu palma ta să-mi scrii povești
ce le-am dorit de-o viață,
să-mi fii în diminețile de iarnă reci
soarele ce-mi râde cald pe față.

În zilele când s-or așterne ploi
și lacrimi printre noi vor vrea a curge,
tu sa topești prin zâmbet tot ce-i sloi
să nu știm niciodată ce inseamnă a plânge.

Cu palma ta în palma mea
hai pictăm o lume nouă,
copil și tu și eu prin ea
și-o bătrânețe ca un răsărit spălat în rouă.

Rămâi copil iar eu copila ta
povești scriem cu a inimii bătaie
iar zilele ce vin reușim a le picta
în fericire folosind... picurii de ploaie!

Rămâi copil.....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-ți văd din nou chipul

Am adormit iar în gândurile mele,
Lăsând în urmă un suflet drag
Și ajung din nou să privesc la stele
Și nu m-așteaptă nimeni în prag.

Încerc găsesc în mintea mea,
Cum arăta a ta ultimă privire
Și uneori noaptea e atât de grea,
Dar cred am încă o mare amăgire.

Caut apoi umbra ta, a pașilor pierduți,
Și vreau țin mintea mea trează,
Dar noaptea e plină de năluci
Și merg la geam unde inima mea oftează.

Se vede apoi o stea căzătoare
Și o dorință încă mai avea,
Ca în lumina ei să-ți văd chipul tău oare,
Și să rămâi mereu în mintea mea.

poezie de (6 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Strigăt din zbor

lumina se stinge ia foc noaptea

întunericul e slăbit
dar mâinile îl vindecă de cer
să i se piardă urma

stelele foșnesc pe acoperișuri
tăcerea mă îmbie ascult
aud strigătul unei păsări
ce nu se satură de zbor

răsăritul deschide calea
ridic privirea și mă înalț
tu rămâi cu durerea

deșertăciunea face pași
trece prin fisurile lumii
se apropie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai rămâi

ni-i viața noastră
o frunză-n vânt
rătăcită
între cer și pământ,
nu știu vântul
încotr-o o poartă
și nici dacă frunza
e vie sau moartă.

trecem adesea,
prin iernile grele,
cu doruri nebune,
cu gânduri rebele,
și sufletul mângâie
crengile ninse,
prin stoluri de nori,
prin stelele stinse.

ne schimbă adesea
fericirea-n osândă,
căci peste tot
e moartea la pândă.

lasă-mi, iubito,
clipa ce vine,
mai petrec
o noapte cu tine,
ai fost
văpaie și foc,
în acest șăgalnic
și dulce noroc.

mai rămâi
o clipă acum,
până ce totul
nu este fum,
până ce totul
nu este rug,
până ți-e glesna
un ghiocel
și n-ai pe deget
nici un inel.

poezie de (27 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 30 noiembrie 2017.
Distribuie

Flori de pelin

Numai tu culegi din stele
ale sufletului gânduri rele
și le arunci spre miazăzi
sperând mai rămâi
încă-o noapte în al meu vis
încă-o noapte-n paradis
printre stele curgătoare
de dorințe arzătoare.
Iar când zorii stau vină
culegi clipe într-o duzină
aprinzi scânteii de foc
la un strop, la un potop
de întuneric, de pustiu
de-o rană de-un bisturiu.

Numai tu când zorii vin
te ascunzi în flori de pelin
și tânjești la a mea fereastră
la o iubirea pământească.

poezie de (20 martie 2016)
Adăugat de Adriana Monica BurteaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămâi tânăr totdeauna

Rămâi tânăr totdeauna cu al inimii fior,
ca să-i poți pe toți cei tineri înțelege iubitor.

Rămâi milostiv de-a pururi în al inimii afund,
ca poți simți frățește lacrimile ce se-ascund.

Rămâi liniștit oriunde plin de-ncredere luptând,
ca poți fi-mbărbătare inimilor tremurând.

Rămâi mulțumit prin toate necerând și necârtind,
ca să fii un frâu la cele ce prea vor și prea se-ntind.

Rămâi bun cu orice semen, bine ori la cine fă-i,
ca poți vedea odată câștigați vrăjmașii tăi.

Rămâi vrednic pân' la moarte, înfrânat și credincios,
ca poți în veșnicie sta la dreapta lui Cristos.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pot

pot să-mi umplu lumea dacă vreau, cu tine,
pot să-mi scutur cerul peste ochii tăi -
să se-nroureze nopțile-ți cu vise
și să-ți ardă toate spaimele-n văpăi.
pot să-ți curg în suflet cu uimiri candide
când îți bate pleoapa alb peste cărări
și când înflorește noaptea printre greieri
pot să-ți șterg tristețea altor întâmplări.
renasc pot încă sub a ta suflare
sau sub dalta-ți aspră de Pygmalion
care-mi sapă aripi largi în carnea pietrei
ce-mi crescuse-n tâmpla arsă de nesomn.
când te cheamă zarea dincolo de vreme
să-mi atârn privirea pot de ochii-ți triști,
să te duc cu mine-n capătul luminii
unde iarba verde știe exiști,
unde universul îngustat în inimi
face să nu doară că ne-a rupt cândva
din perfecțiunea unui tot magnetic
ursind două cioburi spre-a se căuta.
dupa toate astea pot -nvăț uit
cum îți suna pasul când îmi calci în dor
și redefinindu-mi viața prin uitare,
fără sens de tine, pot -nvăț mor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți las, iubite...

Îți las, iubite, toți anii tinereții
Prețuiește fiecare clipă din ei,
Nu te-ntrista căci povara bătrâneții
O iau cu mine pe muchie de condei.

Noian de dulci amintiri îți las, iubite,
Hrănește-te cu ele din noapte până-n zi,
Chiar dacă unele din ele sunt cernite
Tu dă-le suflul magic, fă-le pară vii!

Îți las banca din parc pe care ne iubeam,
Soarele, luna, marea, ultimul amurg,
Oaza melancoliei în care ne-oglindeam
Făuritori de visuri ghidați de Demiurg.

Îți las felii de suflet în pojghițe subțiri
Cât să-ți ajungă pentru viața toată,
Mireasma lor să-ți pătrundă în simțiri
Să vezi ce-nseamnă dragostea adevărată.

Îți las cerul plin de stele căzătoare
Privește-n întuneric semnele astrale,
Și cea care licărește cel mai tare
te-nvelească cu colțurile sale.

Îți las o urmă de speranță fumegând,
Rătăcită, palidă, timidă, fără suflare,
Vino și mângâie-o, din când în când,
Fă-o strălucească, oferă-i alinare!

nu rămâi orfan în brațele iubirii,
Caută-ți o copilă, cu foc o dezmierzi,
Zidiți-vă imperiul nescris al fericirii,
Nu face greșeala ca și pe ea o pierzi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se duc încet

Se duc încet, nebune clipe
Spre amurg,
Cerul întreg întinde-aripe,
Stele curg.

Păsări plutesc, ca o chemare
Sau îndemn,
Îmbobocită... ca o floare,
Îmi faci semn.

Rebele gânduri spre lumină
Mă împing
Și-n lacrima de rouă plină
Vise sting.

Doar tu si eu, frunze căzute
Din nimic
Și din dureri... necunoscute,
Mă ridic.

Se duc încet, acele clipe
Care-au fost,
Tot alergând înspre risipe
Fără rost.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Minune fără nume

În noaptea de tafta-nvechită,
când sufletul aleargă
și moare printre lacrimi
de sfântă iertăciune,
am întâlnit prin ghețuri o foarte mică stea,
o stea a fericirii:
"minune fără nume".

În noaptea dintre veacuri,
când stelele apun
și când oglinda vieții
mă oglindește-n ea,
te-am întâlnit mică minune
și vreau ca să îți spun,
ești o nestemată
din lanțul fără za.

În noapte dintre stele,
când universul e lumină
iar sufletul meu curge
călcând întreaga lume,
tu mi-ai uitat o clipă din clipa
ce-o vină,
și-mi dărui universul...
"minune fără nume".

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orice ar fi, nu ieși din Prezență, din această clipă. Rămâi ca Prezența Prezenței și întreaga ta existență se va lumina. Chiar și la mintea ta apelezi în acestă Prezența, deci nu ești identitatea corp minte. Rămâi Sinele, el este deja veșnic desăvârșit!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăminte

Îmi spui:
"Rămâi, nu e târziu. Afară plouă
și ploaia îți va uda umerii, părul, obrazul,
picături reci de toamnă
și-ți va fi frig, Rămâi!"
Dar ploaia nervoasă îmi bătea-n geam
și-mi spunea plec, e târziu,
iar ea îmi va mângâia părul, obrazul, trupul
cu picături calde ale aducerilor-aminte
plec, e vremea colindelor.
Am plecat în toamnă cu ploaia de mână,
și uitând să-mi mângâie sufletul
m-am făcut o picătură de ploaie, în noapte,
ce pe altarul vieții a devenit lacrimă.

poezie de
Adăugat de Lucreția Ionescu BuiciucSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vino...

Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, numărăm stelele până-n zori
Vino, să îți arăt steaua mea
Vino, doar așa, cred, ne vom vedea!

Vino, eu te aștept oricât ar trebui
Vino, nu-ți fie frică, te voi păzi...
Vino, vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar știi ce mult te iubesc.

Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aștept fim împreună,
Vino, și dacă și tu ai vrea...
Vino, să îmi arăți steaua ta!

Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep răsară
Vino, zburăm printre ele...
Vino...
ne-mpletim cununi din flori și din... stele

poezie de (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-i tai din gheare

Vezi, mâinile acestea muiate-n pământ
au rămas doar niște arcuri care închid pieptul
și, ce ai mai putea face acum toamna
decât bați aerul ca apa în scocurile morii
și să-ți respiri nisipul din clepsidrele debusolate
în palme se scurtează liniile și degetele rămân încovoiate
cearcănele ochilor sunt cearcăne de stele din nopți spălăcite
ai ridurile adâncite subtil pe frunte
și în picioare o lipsă ascunsă de echilibru

nu-i nimic moartea se apropie senilă
în țipătul păsărilor de noapte deasupra casei
ori murmurul veșniciilor iernii care te cheamă
tu vrei să rămâi acasă departe de cețurile care-ți curg pe retină
poate să-ți șuiere vântul la fereastră
să-ți fie trase săniile de cai înaripați
e un semn ca nu trebuie să fii pe drumuri
să te găsească moartea plecat
mai degrabă să-i pui busuiocul sub nas
să-i tai din gheare
și să pleci în trombă
cu salvarea la spital
poate inima mai ține în funcțiune ceasul.

poezie de (25 februarie 2010)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce boli intră în categoria celor de pe urma cărora te poți pensiona pe caz de boală? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!