Inima

oare o să trăiesc
să-mi văd inima murind şi murind
de gelozie
inima asta care palpită de câte
ori mă vede cu alte femei?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gramatica vieţii

Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăieşti.
El trăieşte murind,
Ea murind, trăieşte.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiţi.
Ei trăiesc murind,
Ele murind, trăiesc.
alt fel spus,
Eu trăiesc murind,
Tu murind, trăieşti.
El trăieşte ca mine,
Ea moare ca tine.
Noi trăim murind,
Voi murind, trăiţi.
Ei trăiesc ca noi,
Ele mor ca voi.
Toţi trăim murind.
Lumea murind, trăieşte.
În tot ce zările cuprind
Roata vieţii se-nvârteşte.

poezie de Dumitru Delcă (19 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâmbă

să-ţi fie inima
frate
să cadă pe spate
inima ta
cu apucături foarte foarte foarte ciudate
inima
ce să zic
frate
mai apuc să-ţi trăiesc?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind... de iubire

Nicicând trăisem să apuc vreodată,
Pe cerul vieţii, iubirea clipocind...
Dar înţeles-am că viaţa este-o plată,
Pe care o trăieşti numai murind.

Nicicând nu apucasem să m-arăt cum eu eram,
În plenitudinea-mi bogată strălucind...
Cu tine în iubire, doar visam,
Şi tot visând, am iubit murind...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă-mă să nu

te iubesc!
să nu mă doară inima
dinspre inima ta (?!)
ruptă în schije - aşa
ceva, uite, nu!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incep să uit un vis urât

am luat o gumă şi am încercat
să-mi şterg inima, m-a durut tare
a sângerat
trecuse numai o zi

am încercat să dau calendarul înapoi
să văd unde am greşit
şi-am văzut, că tu, atârnai de umărul
altuia, la rând
eu nu mai te făceam să râzi
trecuse o săptămână

m-am gândit că poate mă înşelam
şi că
trăiesc cu imaginaţii, dar a venit o zi
şi mi-ai trântit:
stii, ce!? ia fa tu ce vrei si GATA
trecuse o lună

de câte ori în viaţă vă loviţi de gheaţă
nu lăsaţi să vă îngheţe inima
de câte ori în viată va întâlniţi cu fierul
nu-l lăsaţi să ruginească–n voi
căci devine otravă

aurul este un metal rar, ca şi pietrele preţioase
să nu ne înpodobim cu pietre, de pe
strada lustruită cu apă murdară de la zăpezi şi ploi
lustruită cu feţe de plastic şi de
fiinţe care au crescut undeva fără soare

poezie de Viorel Muha (mai 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori...

Mă pierd zile la rând... cu capu-n nori!?
Privesc cu ochii goi chipuri prin sticlă
Şi-i strig în van; aivea nu se-aplică
De câte ori, de câte ori...

M-avânt cu gând d-elan în fiecare zori,
Trăiesc clipite de tumult de vis;
Sunt un torent de reuşite, nedescris
De câte ori, de câte ori...

M-afund în misticism ce-mi dă fiori
Cu închinări la ţeluri destrămate;
Invoc în van pe Dumnezeu la pietate
De câte ori, de câte ori...

Mă simt rănitul d-exterminatori
Şi-mi vreau răscumpărări de libertăţi şi bunuri
Furate de la viaţa-mi, cu mentalele străbunuri,
De câte ori, de câte ori...

Mă resemnez în cânt de coardă de viori
Înghesuit în mine, adâncul... Îmi deplâng
Destin de începuturi cu piciorul stâng
De câte ori, de câte ori..

De câte ori mă ştiu prin amintiri cu nori,
De câte ori mă văd plângând săruri de mare,
De câte ori am dăruit sau am primit o floare?!?...
De câte ori, de câte ori...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima coafată

cum trăiesc doar din scris
mă văd nevoit să mai vând
nişte tablori pictate de mine
la preţ de catren
(?!) sau să
predau ore de desen prin judeţ
până îmi sare rândul la pensia
de boală de inimă coafată
urcată, în versuri, la cap

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musca sensibilă

s-a aşezat pe laptop, citeşte
zumzăind zumzăind zumzăind
fericită albastră lucioasă poemele mele
de ra
hat pe toate ea le citeşte, murind

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima largă

fă-mi loc în inima ta
am un metru opt
zeci şi o sută de kilograme
(?!) -
în ultimul timp am crescut
pentru tine
ar fi un gest oarecare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima lui Dumnezeu este mişcată ori de câte ori inima copiilor Săi e încercată.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte femei

înalte înalte
avem la partid şi ele se piaptănă
şi bluzele lor se desfac
(?!) – o
câte femei se întrec între ele
şi între noi, demonstrativ, ca
imensităţi lesbiene

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind trăind a mia oară

Mă văd străpunsă de durere,
Mult mai aprinsă-i deznădejdea...
Cuprinsă-n ea, speranţa piere
Şi agonii tresaltă aievea.

Tristeţi pe filă de culoare…
Oare tristeţea are margini?...
Pe a mea faţă zâmbitoare
Cândva... iar azi, triste imagini.

Am retrăit clipe din ieri
Unde dansam în bucurii,
Dar la final de azi... poveri
Şi lacrimi calde arămii.

Nu ştiu de pot opri vreodată
Focul din mine şi de-afară...
Am învăţat trăind ca moartă,
Murind trăind a mia oară...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 6

De câte ori foşnesc sub bolţi rotunde
copacii verzi şi păsări plâng şi-adie
un dulce vânt sau murmură din unde
malu-nflorit pe care zac şi-a scrie

încerc când amintirile mă-mbie,
îmi văd iubita ce-n pământ se-ascunde
şi glasul i-l aud, căci încă vie
suspinelor de-a-pururi îmi răspunde.

"De ce te zbuciumi şi-ţi grăbeşti anume
sfârşitul (îmi şopteşte cu blândeţe)?
De ce verşi fluvii de durere, spune?

Să nu mă plângi; eternă tinereţe
trăiesc murind şi ochii stinşi pe lume
sorb fără saţ lumini şi frumuseţe."

sonet de Petrarca, traducere de C.D. Zeletin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gelozie

Banuind ca sotul ei
Are-n gand alte femei,
Dupa ce i-a spart toti dintii
I-ar fi scos si ochii...mintii.

epigramă de Lucian Onea
Adăugat de Lucian Onea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea

mă mir de inima noastră
care încă mai poate
să ducă tristeţea în doi

pe noi culmi (?!) de acolo
se aruncă în stolul
ce trece munţii spre sud

cu gâturi sucite şi crud
privind către inima noastră
în pragul de sus al uitării

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atacul de panglică

în ziua în care pământul
s-a cutremurat
şi inima panglicarului: el
a simţit o frac-tură
chiar un a-tac
de panglică (?!) fluturândă în trei
culori în anul o
sută de la facerea blocului gri
însemnat cu o co-cardă tri
coloră şi ea
inima panglicarului

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murind înainte de a muri

Soldaţii gândurilor,
răsăriturilor iviţi,
în armuri de vis, lucii..
Mărşăluiesc deznădejduiţi..
la porţile ochilor opriţi
concentraţi
in lagărele obişnuintei de zi cu zi
murind cu noi înainte de a muri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strangularea

abia atunci când lovindu-l
peste faţa nevăzută a mîinii cu stetoscopul
îi lua tensiunea cum ai lua
un tenismen la bătaie cu o rachetă saturn
(?!) s-a lăsat dincolo
de braţele sale mai atârnau şi alte femei şi
alte garouri şi toate erau
cât se poate de goale cât se poate numi
asta o ştiinţă a strangulării

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Danemarca

de câte ori nu te văd
îmi trece prin inimă un fiord un fiord un fiord
Danemarca
uite ne învaţă că dacii
au dat la vâsle cândva

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ce mi-ai dat să văd?! Cum ţara trage să moară, doar ca s-o văd murind?!

Eli Gîlcescu (10 august 2018)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!