Albul

Albul primăverii acesteia
Să ne stârnească prin necuvinte interesul
Să ne lăsăm purtaţi de valurile stranii ale mării
Pe vârfuri de munte, să ne lăsăm purtaţi prin raze de puritate
Să desenăm cu primele amorse lacrimilor de spor.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A nins?

A nins şi va mai ninge,
Iubirea te salvează
Marea îţi dă spor şi reaprindere,
Fiecare aprindere te strigă,
Zbori cu mine prin zările suave
Să nu desprindem norii din albul pur senin
Strigăm la zorii dimineţii
Să ne lase purtaţi în puritatea nopţii următoare.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daruri nemăsurate

Sâmbetele v-oi purta,
Geaba-mi purtaţi duşmănie
Nicicând voi nu ve-ţi afla,
Ce mi-a dăruit El mie.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea mea pentru tine
Va fi veşnică,
Încântătoare vibraţie.
Să ne lăsăm conduşi spre Univers
În dansul luminii
Şi al vibraţiei divine.
P. S. – să ne surprindem în tangoul luminilor albastre!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţarea faţă de noi, de spiritul nostru însă este semnalată prin boli, conflicte şi suferinţe mari care trage semnalul de alarmă. Ca orice sistem viu suntem supuşi unui sistem de autoreglare interioară. Cu alte cuvinte, viaţa ne împinge spre a deveni maximul din ceea ce putem deveni. Trebuie doar să învăţăm să ne lăsăm purtaţi şi să navigăm pe valurile vieţii, uneori line alteori învolburate.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vibraţia sunetelor

Seara muzica ne vorbeşte prin necuvinte
Sunetele ne absorb vibraţia
Stăm ancoraţi în trecut,
Sau poate creăm momente unice prin sărutări sublime,
Vocea în acelaşi ton ne spală
Mărgăritare ne spală faţa
Dincolo de negre puncte
Suntem mai nefericiţi ca oricând, suntem mereu iubiţi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împrăştiaţi, fără de întoarcere...

Ne-mprăştiem prin lume, uitându-ne strămoşii...
Ne-mprăştiem prin lume, ne-mprăştiem ca proştii.
Lăsăm în urmă mame, lăsăm în urmă taţi,
Lăsăm în urmă prunci, bătrâni rămân uitaţi...

Lăsăm în urmă totul – tradiţii, moşteniri...
Lăsăm hoţi să ne fure trăirea din simţiri...
Ne-mprăştiem prin lume, visând la "altceva",
La tot ce, de sub nas, ni s-a furat cândva...

La tot ce am avut şi nu vom mai avea...
Noi i-am lăsat să facă mai rău ce se putea.
Ne-mprăştiem prin lume, pentru c-aşa se vrea,
Că nu pot vinde ţara cu tot cu noi în ea...

Că nu ne pot seca când straja e acasă,
Că doar astfel se poate ca planul să le iasă.
Ne vor împrăştiaţi, prin lume rătăciţi,
Iar la întoarcere să nu mai fim primiţi...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (11 ianuarie 2020)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea şi scrisul

Fiecare floare poate scrie
Trebuie doar să ştie
Că iubirea se dăruieşte
Dacă o dăruieşti şi pleci
Spre o nouă dăruire.

Tu inimii îi spui cuvinte
Ea te aduce într-o stare
Că scrii fără călimară
Şi te alinţi prin necuvinte
Până pe inimă s-o faci să simtă

Nu încerca a descurca
Haosul din care te vei relansa
Iubirea-i sentiment duios
Te lasă să-ţi aşterni mintea
În paginile nescrise ale vieţii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Încă nu ştim să preţuim
Iubirea
Şi ne lăsăm purtaţi
Printre războaie,
Când tot ce ne-ar prii e
Fericirea
Din soare, din privire
Şi din ploaie

poezie de Vali Iuraşcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare floare...

Fiecare floare poate scrie
Trebuie doar să ştie
Că iubirea se dăruieşte
Dacă ai primit-o, o dăruieşti şi pleci
Spre o nouă dăruire în iubire.

Tu inimii îi spui cuvinte
Ea te aduce într-o stare
Că scrii fără călimară
Şi te alinţi prin necuvinte
Până pe inimă o faci să simtă.

Nu încerca a descurca
Haosul din care te vei relansa
Iubirea-i sentiment duios
Te îndrumă să aşterni mintea
În paginile nescrise ale vieţii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paralele şi ascunzişurile

N-ai avere, nici parale,
Umblii-n picioarele goale
Prin iarbă şi prin tufişuri
Te scarpini la... ascunzişuri.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile dau glas răspunsurilor la întrebările care ne frământă dacă le căutam, ne transmit forţă, speranţă, ne învaţă să ne lăsăm purtaţi pe aripile imaginaţiei, ne oferă ca refugiu din viaţa cotidiană un loc magic.

Oana-Maria Popescu în eseul "Arta de a scrie şi arta de a citi" (februarie 2007)
Adăugat de Oana-Maria Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănirea

De ce ne rănim reciproc?
De ce ne lăsăm conduşi de întunericul din sufletele unora
De ce studiem fără oprire
De mărim lumina, dincolo de pajişte
De ce viaţa e lumina, de ce ea se recreează
Ca o structură indestructibilă?
Zboară cu drag şi viaţa se zbate, printre atei
Zbor printre strune... lumină devenită abis.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea şi jocul

Dragostea începe cu schimburi de emoţii şi cu jocul
Nicioadată nu vom uita clipa revederii
Nici atunci când în bătrâneţe, dureri vom îndura
Dacă şi dragostea doare... ce va trebui să facem?
Să ne lăsăm duşi spre visul nostru...
Oferind şi primind cu pathos iubirea?

poezie de Ileana Nana Filip din Zbuciumul unui suflet însetat de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acordurile neluminate

Pe acorduri de chitară
Să ne lăsăm atinşi de migdale
Zborul de sus, aripa te doare,
Cerul se deschide...
Pe inimi de stele
Poeme ai scris
O viaţă la geamul durerii s-a prins
Sunt viaţă... sunt ger...
La noi este unda,
Vibrează de doruri şi taină secunda
Schimbată voi fi din albă în gri;
O toamnă de vieţi arămii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţivul

Ce scurtă e viaţa!
Mi-alunecă faţa,
Prin pahare cu vin,
Ghetele... mă ţin.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprinde-mă printr-un nou cuvânt!

Stăm răstigniţi în cuvinte albastre
Ne proiectăm pe cer ca nişte ruine
Şi suntem nemuritori prin iubirea scrisă,
Transmisă, creată şi recreată
Tu eşti o petală de crin, eu un stamin
Suntem raze în aura îngerilor şi copiilor noştri
Ne strigăm reciproc
Până vom dezmierda şi animalele sălbatice
Suntem petale de mărgăritare, flori de vis
Şi vom lua spuma mării la apus
Crează-mi un colţ de rai în care să ne îmbătăm
Prin cuvinte în fiecare zi
Greu îmi este să răspund de viaţa netrăită de până acum.
Surprinde-mă printr-un nou cuvânt!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecem prin timp...

Îmbătrânim şi toate le lăsăm
Prin clipe dăltuite-n arca vieţii,
Ne poartă valurile spre un ţărm
Ascuns în amintirea tinereţii.
Rugina toamnei se-mprăştie discret
Pe căile ce paşii ni-i adună,
Ne lasă la fereastră-un,, Te-aştept!"
Şi noi păşim... făr-a privi în urmă...
Lăsăm buchete dragi de amintiri
Să le-ngrijească muguri ce-o s-apară,
Zâmbim la câmpul viu cu răzvrătiri
C-o lacrimă, a nu ştiu câta oară!
Mai căutăm un ram cu verde crud
Printre livezi ce gândul îl străbate...
,, Durere, nu te simt şi nu te-aud,
Te rog, din calea-mi, dă-te la o parte!
Şi lasă-mă prin toamne să păşesc,
Prin frunzele ce vor să mă-nvelească,
Din acest mers nu pot să mă opresc
Şi nimeni nu mai poate să m-oprească!"

poezie de Lili Şipoteanu (3 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânza ta

dedicaţie artistului plastic Noni Mogoşeanu

Draga Noni, pânza ta e lumina soarelui,
Ce inundă ochii iubitei
Iubitori de artă, noi ne lăsăm conduşi în lumea ta.
Fantasticul ne proiectează acolo,
Cu greu reuşim apoi să vedem realitatea.
Am fi rămas captivi în lumea ta, pare mai bună,
Mai puternică, primitoare, mai bună
De ieri sunt tot mai captivată,
Prin ochii tăi văd sufletul unui copil rebel
Ce este grijuliu cu fiinţele dragi din viaţa-i
Continuă să umezesti sufletele noastre...
Cu pensula nemuririi!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora

Dacă tu vei pleca, eu cui rămân?
Dacă tu te stingi, călătorind prin praf de stele,
Eu cui voi mai vorbi?
Dacă fiecare noapte va deveni zi, cum voi mai fi eu steaua ta? Plouă adesea în suflete, prin necuvinte ne vom întâlni,
În prag de dimineaţă sau în fiecare zi,
Nu mă las infectată de replici lipsite de sens,
Sunt la margine de drum, mă prind în horă
Mă las pierdută-n stele sau destin,
Sunt tot mai mult... înmiresmată.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu Nana şi despre ea

poezie dedicată poetei Ileana Nana Filip

Tu ai muncit cu spor, iubită doamnă,
Haina de poliţist îţi face fală.
Poet, epigramist ori scriitor,
Vei izbândi mereu în viitor.
Nu-i drumul lin, sunt mărăcini şi jar,
Cuvinte-săbii, vânturi şi amar...
Tu, Nană, veşnic, cu armura ta,
Ca pe-un nimic de-acum le vei călca.
Te vor prăda dureri, dar nu vei plânge,
Cu adevăr, tu ura vei străpunge.
Iubirea ta-i un astru fără moarte,
Cu ea, prin ea vei merge mai departe.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!