Femeia (atât de albă in iarba verde dormea...)
Atât de albă în iarba verde dormea
Încât lumina din trupul ei se ridica,
Clipei s-adâncească misterul
Un soare deasupra-i pictase chiar cerul.
Din părul ei ce-n vânt vălurea
Neamuri de păsări în jur risipea,
Și trupul ei atât de frumos
Se îtinsese în câmpuri pe jos.
S-a întâmplat la fel ca și-n vise
Sub ochii mei trupul ei înflorise
O recunosc în fiecare floare
După parfum, după culoare.
De-o atingi, o vezi cum scânteie,
Sub ochii tăi redevine femeie
Te-ademenește, cu iubire te-mbată
Înger și demon
Deodată!
poezie de Valeria Tamaș
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre femei
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
- poezii despre promisiuni
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Nu știu...
între umbre și suflet e un singur cuvânt
femeie, trandafir sălbatic pe potecile dorului
floare ascunsă în parfumul luminii
trupul tău,
apropiat de gândul dintâi
în lacrima pură a sufletului
de ce, nu știu...
de ce te chem mereu
de ce azi zările-s pustii
de ce amurgurile-s vii
de ce-au plecat cocorii
nu știu...
de ce în fiecare zi
eu mor de dor, de aprig dor, amețitor
nu știu...
știu, știu, că ochii tăi sunt ochii mei
iar trupul meu este al tău
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre dor
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre trandafiri
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre gânduri
Ochii tăi
Ochii tăi cuprind în brațe
Trupul dulce și firav,
Îl sărută-n dezmierdare,
Iar el tremură cu drag.
Ochii tăi sunt verzi
Ca iarba și smaraldul
La un loc,
Când îi pierzi pe buze
Roua îi absoarbe,
Le dă foc.
Ochii tăi mă fură
Noaptea și chiar
Luna le dă drept,
Se ascund pe cer
Și steaua le zâmbește,
Eu îi cred.
Ochii tăi, ce fericire!
Văd o fată și sunt eu,
Fără ei în nemurire
N-aș fi eu.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre rouă, poezii despre noapte, poezii despre foc sau poezii despre fericire
Primăvara și lumina mea - fiicei mele
Curată-i ca lumina, ca primăvara
Petală de prun cu trupul ca un alb vesmânt, de înger
Te întreabă când privește cu ochii,
Iscodind o limpezime albă de lumină, din clarul de poveste
E bulgăre de aur, topită din iubire.
E poezie sacră, zbor de fluturi colorați
Inimă ce împarte vin și odihnă
Tu, micuța mea, ești sufletul tatii peste ani și pasărea ce crește
Cu ochii bogați de atâta blândețe
Limpezimea ochilor tăi de rouă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor sau poezii despre alb
Îl vezi pe muncitor sprijinindu-și mâna ușor, cu iubire, pe unealta de muncă, stând drept, neclintit, privind departe; ochii lui sunt senini ca cerul: el e maiestatea. De umărul lui se reazemă blând o femeie; trupul ei se mlădie ca o iederă lângă trupul voinic și drept al bărbatului: ea e iubirea.
citat din Vasile Pârvan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre muncă, citate despre iubire, citate despre ochi, citate despre mâini, citate despre femei și bărbați, citate despre femei sau citate despre bărbați
În ochii tăi când am privit
În ochii tăi când am privit
Suflarea oftat a devenit
Inima mea bătea mai tare
Trupul fierbea de desfătare.
Clopotul soartei a bătut
Iubirea-n suflet s-a născut.
Valul iubirii s-a înălțat
Lumea în soare s-a scăldat.
Norii cei reci și cenușii
S-au spart și s-au făcut fâșii.
Iar când iubirea m-a cuprins
Un curcubeu pe cer s-a întins.
În ochii tăi când am privit
Păsări cu drag au ciripit.
În ochii tăi când am privit
Spațiul și timpul au pierit
Și într-o clipă am văzut
Un univers necunoscut.
Și simt că-n Paradis trăiesc
În ochii tăi când eu privesc.
poezie de Faith Mattke, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre viață, poezii despre spațiu și timp sau poezii despre rai
Trupul de poet
iese din prăpastia în care se odihnește
după fiecare vers scris beat
de tăcerea paginii albe
cu speranța urcă în spate
îi miroase a soare înghețat
și liliac înflorit lângă orizont
trupul de poet iese din spuma mării
șiroind de versuri
și scrie pe cerul azuriu
din crengile copacilor își face penițe
le moaie-n lacrimi de femeie
îndrăgostită în fuga norilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre prăpăstii, poezii despre odihnă, poezii despre nori, poezii despre gheață sau poezii despre flori
În numele Femeii
Cad versuri de pe trupul tău
răsare soarele din ochii tăi
și moartea se aruncă-n hău
ninge în mai cu zurgălăi
Răsare soarele din ochii tăi
ți-aruncă noaptea stele-n pat
și-n degete îmi cresc văpăi
când mă întorc și sunt bărbat
Ți-aruncă noaptea stele-n pat
iar moartea se azvârle-n hău
și toate-n cer s-au întâmplat
cad versuri de pe trupul tău
Răsare soarele din mâna ta
începe-o eră nouă dragostea
hipersonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 martie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare sau poezii despre mâini
Trupul tău
trupul tău plin de foc si zăpadă
se-aduna ca edera-n zid,
cuvintele, susur de gânduri,
se pierd într-un zâmbet arid.
plin de bucurii pătimașe,
te chem, m-adun și te strâng
din cenușă și ceață
nu știu, să râd sau să plâng
de-atâta amar și dulceață.
numele tău pe cerul de vară
e-o dulce povară,
aprinde sidef și lumină
în ziua senină
când trupul de marmoră-ncinsă
cade povară,
ființă rară,
trecănd prin nopțile mele
atât de singure și rebele.
surpriză înaripată în vise,
și-o frenezie bolnavă,
mă cheamă-n edenuri închise
cântate în muzici de slavă.
se golește timpul în mine,
ca-ntr-o clepsidră bolnavă de dor,
simt că mă mușcă jivine
și-n mine cuvintele mor.
cerul de vară duce numele tău,
în flăcări și fum,
doar părul mai are aceeași culoare
și-același parfum.
noaptea scaldă țărmuri de vise
în suflet- izvor,
am îngropat inelul la poale de codru
și, visele
care nu mor,
pe tine te vor....
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre zăpadă, poezii despre surprize sau poezii despre râs
Ce culoare au ochii tăi?
Nu știu ochii mei despre cine, ce-ți vorbesc,
Dar imaginea ta mi-e intipărită pe retină.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când te privesc,
E ca un deja vu, cu frame-uri pe secundă.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când mă atragi,
De simt cum pierd controlul,
E profunzimea lor, nu știu cum faci,
În viață îmi reamenajezi decorul.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când mă respingi,
În contradicție cu ceea ce simți
Și ascunzi în ei sensuri și non-sensuri,
Paradigme cu subînțelesuri.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când îți spun, mai stai,
Se deschid în semitonuri sau capătă nuanțe de nu pleca
Și mă întorci din drum,
Direcții diametral opuse,
Dar găsesc calea, chiar și-n vremuri demult apuse.
Ce culoare au ochii tăi, atunci când întreabă de mine,
Și-mi cauți privirea în oricine,
Pentru că în ei găsești ceva familiar,
Acel "așteaptă-mă", că vin îndat'.
Nu știu ochii mei despre cine, ce-ți vorbesc,
Dar derulează imagini în dublu sens,
În primul plan, mi te proiectează, așa cum te cunosc,
În perspectivă, mi te scanează interior-exterior.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre imagine, poezii despre vorbire, poezii despre secunde, poezii despre cunoaștere sau poezii despre contradicții
Sunt doar un om
dac-aș putea m-aș vindeca de cer,
de legănarea zborului din gând,
și răsfirându-mi clipa peste câmpuri,
sub tălpi desculțe-aș murmura pământ.
m-aș naște iar poate-ntr-un fir de iarbă
cu brațu-ntins sublim printre cicori,
să nu mai știu de-i trupul meu albastru
sau e doar cerul care-a curs pe flori.
să-nvăț beția tandră a tăcerii,
neliniștea de tine să n-o știu,
cu răsăriturile să-mi îmbrac nimicul,
poem de viață-n ochii tăi să fiu.
însă-s doar om - din trupul meu se scurge
un fir de timp stingher și-nrobitor,
rugina scârțâie prin sunetele clipei
și toate lacrimile lumii mă mai dor.
cu răni de cer pe trupul de pământ,
sunt doar un om - fir de nisip și-atât.
poezie de Nina Tărchilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre nisip sau poezii despre naștere
Femeie
Femeie,
Cu trupul alb și fin,
Cu delicat parfum de crin,
În fiecare clipă mă stârnești,
Și carnea-mi răscolești adânc
Cu voluptate, foc și gheață.
Femeie,
Trupul tău e fructul interzis,
Și-n fața lui
Cad în genunchi și murmur:
"Pot lumi să piară,
Și munți să se scufunde,
Tu Dumnezeu îmi ești: Început/Sfârșitul!"
Femeie,
În fața ta... mă plec.
poezie de Floarea Cărbune
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sfârșit, poezii despre senzualitate, poezii despre religie, poezii despre munți, poezii despre interdicții sau poezii despre fructe
Femeie
Femeie,
Cu trupul alb și fin,
Cu delicat parfum de crin,
În fiecare clipă mă stârnești,
Și carnea-mi răscolești adânc
Cu voluptate, foc și gheață.
Femeie,
Trupul tău e fructul interzis,
Și-n fața lui
Cad în genunchi și murmur:
"Pot lumi să piară,
Și munți să se scufunde,
Tu Dumnezeu îmi ești:"Început/Sfârșitul!"
Femeie,
În fața ta... mă plec.
poezie de Floarea Carbune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Flori cu miros de femeie
La început de martie, femeilor iubite
Scaldǎ-mǎ într-o cupǎ de piatrǎ, iubitule
Sǎ curgǎ limpezi din ochii mei cele douǎ izvoare
Sǎ șiroiascǎ pe sânii mei apa
Bea din mine, fǎ-mǎ un vas între buzele tale.
Într-o cupǎ de piatrǎ a munților, te scald iubito
Prin mâinile mele curgi, sunet de cascadǎ
Sânii tǎ i, flori cu miros de femeie,
Din ei petale dulci curg, apǎ cu trupul tǎ u voi bea.
Întinde-mǎ pe piatrǎ sa mǎ ardǎ și sǎ mǎ doarǎ
Sǎ curgǎ din pǎ rul meu iubire și iar iubire,
Ca iedera te cuprind cu brațele, mǎ desfac toatǎ
Și între coapse te inchid, departe cazi, departe.
Te întind, iubito, frumoasǎ din piatrǎ ruptǎ ești
Vise cad în jur, un vis ești tu, un vis sunt eu
Pǎ rul tǎ u mǎ înfǎ șoarǎ, trupul tǎ u mǎ cuprinde
Sânii uzi îi sǎ rut, ape cu gust de femeie.
poezie de Cornel Marginean
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau poezii despre sâni
Extaz
n-am crezut vreodată că iarba
poate fi așa de albastră
cerul senin de un verde crud
că zborul păsărilor coboară atât de jos
încât poți să-l atingi
și vântul se încurcă prin șuvițele tale blonde
acoperindu-ți ochii
cu ultima lui adiere
odihnindu-ți privirea
când albastră când verde
că zâmbetul tău
poate alunga toată tristețea lumii
punând în loc un strop de fericire
în clipa asta-n care se comprimă
minute
ore
ani
chiar și o viață
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre păr blond
Bazoreliefuri
simt cum ochii tăi
se joacă în corpul meu
și cercetează
și lasă urme pe pielea mea
simt cum ochii tăi
ar sculpta
bazoreliefuri în sângele meu
bazoreliefuri înfășurate incâlcite
prăfuite și contorsionate
simt în ochii tăi cum se cutremură
trupul meu ca o albină în floare
și surâd
poezie de Gabriela Gârlonța din Gabriela Gârlonța,Poezii/ Poems,Editura ADALEX,Sibiu,2010
Adăugat de Gabriela Gârlonța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre sculptură, poezii despre jocuri, poezii despre corp, poezii despre cercetare, poezii despre arte plastice sau poezii despre apicultură
Ochii
Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Se luminează zările,
Se purifică apele
Și pornesc lacrimile
Fericirii spre infinit.
Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Dezlănțuim unirea
Cerului cu viața
Și noi ne transformăm în
Lumina divină,
Ruptă din tine, Soare,
Care distruge ura din Război!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre unire, poezii despre război, poezii despre infinit sau poezii despre Soare
Moștenire de la neamuri (imitare după Marțial: XII.103)
Ai capul foarte mare, la fel ca și tăticul,
Iar pielea-ți este smeadă, la fel ca străbunicul;
Ai gura de la nașu', iar ochii de la mamă
De la bunică vocea, subțire, de alamă,
De la bunic ai părul, ce-i creț și negricios,
Iar de la unchi ai nasul, atât de lung și gros.
Toate-ale tale neamuri ți-au dat, dar ce necaz,
Nu s-a 'ndurat niciunul să-ți dea un pic de-obraz!
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (24 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre nas, poezii despre moștenire, poezii despre mamă sau poezii despre gură
Reflexii
În inima naturii, răsfățul să îți fie,
de vrei pe lumea asta
iubirea divină să o simți,
doar ea, poate alinta pe brațele-i caline,
ce ochii tăi râvnesc,
ce trupul tău visa,
așa, cum nimeni, niciodată,
acest verde răsfăț
sub cerul însorit sau înnorat,
nu poate să ți-l dea.
poezie de Valeria Mahok (12 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsfăț, poezii despre natură sau poezii despre inimă
Câmp minat de stele
De pe trup îți cad poezii femeie
un înger sau un demon te recită
și cine-ar vrea să ți-l descheie
să-ți cearnă sufletul prin sită
Un înger sau un demon te recită
și se ridică pân' la cer văpaia
doar luna s-a răcit pe plită
ce greu îmi cade la stomac odaia
Când se ridică pân' la cer văpaia
și-ar vrea trupul să ți-l descheie
din ochi gata-i să cadă ploaia
de pe trup îți cad poezii femeie
Și-un înger sau un demon te recită
și-n loc de punct îți pune dinamită
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 martie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie
Adierea primăverii
Ninge și tu ai ațipit în brațele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în șoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colțurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ți s-a topit.
Ți-ai așezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ți-am închis ochii tăi, cu ochii mei care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alții,
Până ce dimineața, către cer au zburat porumbei
Ți-am sărutat ochii cu tihna mea,
Așa cum bate vântul în adierea primăverii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre primăvară sau poezii despre porumbei