Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pe altarul iubirii

Pe altarul iubirii am presărat liliac.
Voal de petale de crini îmi acoperă tâmplele...
Cercei de stele își unduiau trupurile
În dulcea așteptare a mirelui.
Chiparoase îmi înveleau gleznele
Și aripi de catifea îmi crescuseră,
Spre a mă înălța
Și spre a atinge cu buzele
Cereasca iubire.
Acum... sunt aici,
Dar mirele s-a stins în universal lăptos,
Lăsând în urmă durere și lacrimă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sărutul unic

Te sărut cu ploaia,
Te strig cu petale de trandafir,
Cuvintele sunt risipite pe coardele viorii
De catifea...
Roua chipului tău îmi alintă
Sufletul-înger
Ce s-a înălțat dincolo de noapte
Spre a-ți aduce curcubeul
În care am plantat cuvinte de iubire
Pe care doar ție ți le pot dărui.
Mă poți oare iubi?!

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mireasă îmbrăcată-n mov

A înflorit în suflet liliacul!
Sunt picuri moi, catifelați, lila...
În oglindiri de stele plânge lacul...
Dulce mireasmă... Când te voi avea

La brațul meu de vis, ramură frântă,
Un ametist din veșnicul poem,
Painită-n voal de floare risipită,
Spre sărutarea timpului, te chem.

Voal de lumină, musgravit... prin părul
De flori de liliac, iubita mea,
Mireasă îmbrăcată-n mov, spre stele,
O veșnicie-n vise vom zbura.

Și-n ochii mei acvamarin, în noapte,
Mireasă-n mov, pe pat de catifea,
Mă vei ademeni cu mii de șoapte...
Și rouă între buzele lila,

Mă vei sorbi. Eu, crupier de stele
Mă voi lăsa ademenit, pierind
Sub voalul tău de violet, același,
Ca-n brațe să pot iar să te cuprind.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și-am plâns...

Și-am plâns trecutul ca pe-un mort... Durere
Îmi picura, nespusă, pe obraz...
Eu i-am făcut din roze diademe,
Dar amintirea-i tot ce mi-a rămas.

Cu giulgi brodat cu aurul divin
Și chiparoase, l-am împodobit,
Dar existența lui îmi dă fiori,
Purtându-mă spre minus infinit...

Pentu atâtea-n lume suferim...
Destin nedrept, durerea ne-nconjoară,
La toate câte sunt, cum ținem piept?!
Curge spre cer o lacrimă amară...

Îngenunchem la late veșnicii...
Nu suntem prunci.... Nu suntem nici profeți...
Un pumn de oase, poate, într-o zi,
Deplânse de mai marii înțelepți.

Ce drept trecutul verbului "a fi"?!
Să se-mplinească?! Ramuri de argint
Despart în noapte două veșnicii.
Cu toți trăim trecut și viitor
Și n-avem vreme încă a muri
Cât rătăcim și suflete cât dor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bunica

O văd acum... sfioasă, blând㠖 un dulce vis – bunica mea
Cum scoate banii strânși cu trudă, toți, adunați într-o basma.
Îmi joacă ochii-n lacrimi, Doamne. Cu mare trudă-i adunase
Și la nepoți, ca moștenire, bunica-n urmă îi lăsase.

Azi picură cu frunze de miere și de ceară.
Se-apropie secunda plecării... Este seară!
Îți mângâi tâmpla ninsă, bunico. Ești departe.
Te-ai dus – o mângâiere de aină și de șoapte.

De-acum îmi ești icoană, speranță și minune.
Tu ai plecat grăbită, dar m-ai strigat pe nume.
Poate-ai lăsat prin mine o sacră măștenire –
Poveste de lumină, de tihnă și iubire.

Vezi?! Lacrima îmi curge. Mă tot gândesc la tine...
Tu treci, un înger încă, spre sferele divine.
O lacrimă îmi curge și mă-ncunună stele,
Icoană de lumină,-ngenunchi bunici mele...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Glossa florilor de liliac (dedicată Corneliei Georgescu)

E-un cer de flori de vis deasupra mea...
M-afund în amintire și-n uitare,
Sub simple străluciri de catifea
Din pură și violacee floare.
Deasupra voal de stele arămii,
Aici, un catafalc de liliac...
Într-un mărgean de noanțe viorii...
Oh, Doamne, parcă cel mai mult le plac!

E-un cer de flori de vis deasupra mea,
Cad pe mătăsuri, flori din diademe...
E-o violetă lacrimă de stea,
April ne-mbie cu alese semne.
Privesc din ceruri flori de liliac
Și plânge liliacul din privire
Români uitați, din neamul geto-dac
Căzuți din timpuri vechi, în nemurire.

M-afund în amintire și-n uitare,
Mă pierd printre poeme viorii,
Redevenind aceeași sărbătoare –
Candoare-n gând și-n suflet de copii.
Caut norocul iar printre petale,
În floarea albă,-mpăturită-n trei,
Apoi, un vis, alunec în uitare,
Trecând prin anii lungi, pustii și grei.

Sunt simple străluciri de catifea,
Miros suav, clopotniță de stele,
Când ochiul universului, concav,
Se-mpiedică de dulce mângâiere.
Neliniști trec... Prohod de-ndrăgostiți
Revarsă sentimentele în noapte.
Lucind precum copacii auriți
De sărutări, îmbrățișeri și șoapte.

Din pură și violacee floare,
Maramă, voal și rochie ți-am țesut
Și lumea toată azi e sărbătoare,
Iar eu, copac în floare, iarăși, sunt.
Betea de liliac mi-apasă tâmpla,
De tine, iar mi-e gându-mpodobit,
În mine, purpurie, arde stânca...
Ce trainic și ce simplu te-am iubit!

Deasupra voal de stele arămii...
Se stinge-n sfeșnic luna aurie
Și cad din ceruri pleoape viorii
Peste grădina tristă și pustie.
Copilăria-mi face semn să tac...
Ai apărut în vis ca în oglindă,
Iar eu sunt doar o lebădă pe lac,
O clipă ce spre ceruri se avântă.

Aici un catafalc de liliac...
Rănit mi-e gândul, sufletul și pleoapa.
Rănit sunt eu... și-nsângerat, dar tac.
O văd pe mama și îl văd pe tata!
Stau tufele-nflorite... Nori târzii,
Ascund poteca dinspre liliac.
Doar tu iubito, numai tu o știi!
Te chem în visul meu, te-aștept și tac.

Într-un mărgean cu noanțe viorii,
Îmi prind haotic, iar, câte-o iubire.
Cu ochii-n lacrimi te aștept să vii,
Să-mi dăruiești un strop de fericire.
Dar alte primăveri te-au zămislit
Și chipul tău, în flori de liliac,
Pe o petală,-n noapte s-a ivit.
Ori poate eu cu dorul nu -mpac...

Oh, Doamne, parcă cel mai mult le plac
Florile albe, pline de candoare,
Și eu sunt floare azi, de liliac
Și zbor spre țara soarelui-răsare.
M-ascund și plâng în violete ploi,
Sunt un ocean de violetă stea.
Te chem, te-aștept, iubirea dintre noi,
Ca un ecou, în veci, ne va chema.

Oh, Doamne, parcă cel mai mult le plac!
Într-un mărgean cu noanțe viorii.
Aici un catafalc de liliac,
Deasupra voal de stele arămii.
Din pură și violacee floare,
Sunt simple străluciri de catifea.
M-afund în amintire și-n uitare...
E-un cer de flori de vis deasupra mea...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De câte ori?!

De câte ori să te strig, înger de catifea?!
Cu aripile penetrând plus infinitul,
Cu privirea modelând curcubeul
Și âmpărțindu-l în cioburi sângerii de lumină,
Cu buzele înfometate de fotoni și de pace,
Cu mângâierile – liane de stele...
De câte ori să te privesc
Orbindu-mi tihna și albastra tăcere?!
Sunt aici! Vino!
Din suflet îmi curg râuri
De lapte și miere...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt

Sunt
Fotometria unor clipe
Inegal măsurate
În curgerea lor către moarte.
Am evadat, stingheră mireasmă,
În voal risipit de mireasă,
Pe munți de aramă.
Un voal ce pe trepte
De albe tăceri
M-a trecut în drumul spre ieri.
Îmi pâlpâie sufletul
Sub adierea sărutului tău.
Picuri de sângeri din ochii mei cad
Și pleoapele ard...
Mi-e somnul mai greu,
Negura soarbe
Iar eu adâncesc
Spre a-i lumina marginile.
Nu, nimeni nu va putea stinge!
Atâta timp cât sunt eu...
Și întâmplător... sunt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Decor

Ți-am pus în decor petale de trandafir,
Gura ta să miroase a roze.
Idealuri sidefii ți-am pus la picioare
Și în privire culoare...
Lumi paralele mi-au înfiat identitatea
Și m-am ascuns în spatele oglinzilor
Să-ți pândesc dragostea.
Jarul iubirii l-am împărțit la doi
Și când lumina s-a ascuns răpusă de somn,
Am devenit eu luna plină
Care te îmbrățișa cu razele
De pace și vrajă.
M-am desprins de cer și m-am întors în brațele tale,
Ți-am devenit pleoapă și lacrimă
Și spiritul morții mi-a îngenunchiat blând.
Atunci am desenat îngerii,
Spre a ți-i oferi în dar,
Ca semn al iubirii mele.
Pe mormintele morților vii,
Petale de iubire se vor risipi,
Căci ura din jur
Va brăzda cerul și tăcerea își va da regretatul sărut...
Ascultă cum tună și nu te întoarce spre ieri!
Fii de acum, altar de plăceri!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cosașii

Cosașii de grâne,
Prin colțul de lună
Au făcut legământ...
Pletele universului
Acoperă gleznele
Lorzilor ce își plâng nemurirea
Pe grânarul-pământ.
Se sting flăcările răsăritului
În mare de stele,
Săruturi pustiite de vise
Sunt clipele mele...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am gustat

Am gustat din furia iubirii
Și m-am înălțat pasăre de lumină,
Căutând uitarea ce te-a rănit...
Tu, femeie, ești zborul de lacrimă,
Labirintul tăcerii ce va duce
La altarul divin.
Și lacrima ta este frumoasă... și dulce...
Dar... când m-am oprit spre odihnă
Din zborul meu,
Am fost prins cu lanțuri de umbre
Și închis în colivia luminii.
Cineva păstra ca pe o nestemată!
Nu cunoștea că îmi voi răni aripile
Cu necuvinte...
Apoi ușa coliviei a fost deschisă...
Aveam mâncare și apă, iubire, lumină.
Dar nu mai aveam forța de a te căuta
În necunoscut.
Mi-am scuturat aripile de cenușa uitării
Dar mă dureau de tăceri.
Vino tu, căci căutarea mea
Și-a sfârșit drumul.
Copacii s-au plecat în rugi
La marginea sufletului meu...
De aici se naște pustiul...
Semnalmentele
Sunt limpezi râuri pe harta de sentimente
Arsă la capete de vulcani.
Sunt aici! Vino!
Nu voi mai putea pleca niciodată...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În rochie de mireasă

Mă-mbrac în rochie de mireasă
Și trandafiri îmi prind în păr,
Mamă, să fiu cea mai frumoasă!
Căci vezi, de tine îmi e dor...

Nuntirea-mi, astăzi, printre îngeri,
Deschide porți visului tău...
Gătită-ș în argint de stele...
Vin îngerii la pieptul meu.

Un fluture cu aripi albe
Coboară iar pe catafalc,
Eu sunt în rochie de mireasă,
Voi, semne sub mormântul alb...

Tu ești cu tatăl nostru, mamă,
Iar singură, aici, sunt eu...
Durerea munții parcă-i sfarmă
Și-o știe numai Dumnezeu.

Copac trudind spre fericire,
Din visul vostru întrupat,
Mireasă, calc întru nuntire,
Spre mult deplânsul catafalc...

De fericire plâng și cerul
Azi s-a deschis deasupra mea
Spre-a mă vedea și voi, măicuță,
Oh, mama mea, măicuța mea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prea departe pentru a mai plânge...

Departe, înt-un colț de cimitir,
În somn de veci și ăn singurătate,
Cu poezia vieții uns㠖 mir,
Îmi duc durerea trecerii prin moarte.

Iubirea mea s-a prăbușit... Curând,
Îmi amintesc doar de copilărie,
Sunt ploaie, veșnic adormit plângând,
Cu ploi de crini și vers de poezie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Secunda

Timpul scurs între bătăile aripilor de ceară...
Un fluture aleargă descumpănit
După un miligram de poeln.
Aripa este încărcată de lumina,
Dar nu doar lumina îl înalță,
Ci și dorința de viață.
Soarbe secunda rămasă
Pe aripa argintie-albastră...
Viața lui se măsoară în clipe,
Zbaterea lui în iubire...
A sorbit din omătul coconului,
Lăsând fericirea pe petale de trandafiri.
Și dacă curcubeul și-a desfăcut paleta,
Este pentru că există fluturi
Nu cu aripi de ceară,
Care să se topească din durere și teamă,
Ci fluturii-îngeri ce te înalță spre sprema
Și neîntinata iubire.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odihnă-n ceruri, oh, amin!

Oh, veșnica odihnă-n ceruri,
Puterea de-a se înălța
Lumină spre cereasca taină,
Redevenind lumina Ta...

Oh, fie-i sufletul un înger,
Cu îngeri cerul să-l nuntească,
Căci trupul nu-i decât cenușă
Aici, în patima lumească.

Aici e doliu, plâns și jale,
Aici e-o cruce și-un mormânt...
Acolo-mpărăteasca zare
Ți se deschide, suflet blând!

Priviți! Cu toți lăsați în urmă
Un drum de împietrite căi
Și calea vieții se oprește...
Ca mâine-i vom urma și noi.


Începe-o altă veșnicie...
Deșertăciuni s-or spulbera!
Datori c-o altă judecată,
Pedeapsa, toți ne-o vom afla.

Urcăm spre cer pe piedestale
De oseminte pământești,
Lăsând în urmă osanale...
Oh, Doamne Sfinte, Tu privești

La-ngălbenitele poeme
De trupuri moarte prea curând
Și sub a ochiului tristețe
Le-ascunzi în putredul mormânt.

Odihnă veșnică în ceruri,
Tu, oh, ce ieri te-am cunoscut!
Etrernă pace și lumină!
Suflet de aur, trup de lut...

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acasă, la copilărie

Lumina curge în apusuri,
În noaptea neagră -nfășor,
Mă-ntorc copil, la începuturi,
De inocență mi-este dor

Îmi simt privirea tremurândă...
Călătoresc mărgăritare
În ochii plânși, de stea plăpândă...
Ascund emoții de cristale.

Surâs și tainică lumină,
Atâtea zeci de întrebări...
Mă duc spre veșnică odihnă!
Mă nasc străin în alte zări!

Aici mi-e timpul în cădere,
Clepsidra m-a ispitit...
Aici n-am nici o mângâiere...
Acolo-s îngeri de granit...

Sunt îngeri pe altar de stele,
Surâsuri pe cărări de dor...
Aici tristețe-i... și durere!
În lumea nopții cobor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De satul meu bătrân

De satul meu bătrân îmi este dor...
Îmi amintesc de când eram fecior,
De casa și de cumpăna fântânii,
De cum trudeau spre a trăi, bătrânii.

De obiceiuri din străbuni purtate
De plânsul și de jalea de la moarte,
De bucuria nunților spre care
Copil, eu alergam cu-nfrigurare.

Îmi amintesc, îmi amintesc de toate,
De salcii ori de goana de pe drum,
Când îmi vedeam bunicii de departe...
În fumul vieții parcă-i văd și-acum...

Văd ca prin vis și nația română
Și tricolorul fluturând spre-nalt,
Văd limpezimea apei din fântână
Și-n plâns de dor și de durere cad.

Spre transcendent văd alergând străbunii
Și pică-n mine lacrimă de dor,
Căci au plecat din țară toți românii
Ne-având aici, de mult, vreun viitor.

Privind în jos, din înălțimi cu soare,
Văd renăscând biserica din vale,
Mormintele-nvelindu-se-n lumină...
Și Doamne, simt puterea Ta divină!

Mă văd la focuri, alergând prin sat...
Văd tinerețea plină de păcat...
Văd ca prin vis și nucul cel bătrân
Și dintr-o dată iar simt român.

Dar vezi, îmi este talpa sângerândă
Și-s pașii grei și mâna tremurândă.
Pământul sfânt cheamă înapoi.
Trăiesc regretul celor mulți ca voi!

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numai eu

În suflet neaua e de foc
Și viața toată e un joc,
Abisuri și păreri de rău,
Tăceri, durere... numai eu...

Nimic concret, nimic corect,
Un anotimp efervescent
De ploi și de păreri de rău...
Și toate-ncep cu... numai eu...

Un sentiment, un gând, un vis...
Progres?! Spre transcendent și stins,
O lacrimă, o pierdere,
Un lampadar de suflete.

Mă-ntreb când fi-voi doar nimic
Piedestal morții-anotimp,
Fluture-doliu, plâns târziu,
Pentru cei mulți, ce pot să fiu?!

Un număr jalnic risipit
Fidel lui "minus infinit",
Plină de praf, o amintire,
Dar nici o urmă de iubire...

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Durere de mamă

Durere în suflet de mamă,
Vulcan irosindu-și plângerea în cuvinte
Încărcate de non-sensul trăirilor.
Zvâcnesc tâmplele de durere,
Plânsul interior este sugrumat,
De ramurile amintirilor
Pe care au crescut fluturi de gheață.
Caut revenirea la mama-materie,
Trăind în anonimat.
Nu mai vreau să simt
Cum îmi picură-n suflet
Lacrima despre care au tot scris poeții...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stele căzătoare partea a IV-a

Pe colțul alb al fluturelui-stea,
Răpită de-o iubire incoloră,
Își duce dorul, azi, iubita mea,
De vise și de dragoste frivolă.

Trădat, plângând, spre cer -nalț în zbor
îmi salvez iubita de ispită;
În aripi de mătase -nfășor
Și de iubirea mea neprihănită.

E drumul lung și piedici supun,
Umil, să îmi aplec privirea-n vise...
Nimic nu m-ar putea opri din drum:
Stihii, dureri, vulcani, iubiri promise.

Alunec ca o lacrimă-n pridvor,
Sub talpa providenței plec privirea...
Sunt trup de stea și sunt vulcan de dor,
Sortit să-și prindă-n păr nemărginirea.

Cu moartea chezășie am legat
Și vulturi-universuri condamnă...
Eu, chip de lut, de zei pietrificat
Să port în suflet lacrimi de aramă!?

- Iubita mea, întinde-ți brațul stâng!
- Un înger-zeu mi-a fermecat privirea...
- Se strâng frânturi de suflet, iată, plâng!
Numai la mine vei găsi iubirea.

- Dar chipul tău oglindă-i și apus,
Pe când eu sunt de-un timp nemuritoare.
Du-te pe calea ta! (Și s-a tot dus...)
Și-acum mai umblă rătăcind sub soare...

- Întoarce-te! (Un clopot-vânt trezi
Hora de stele). Vreau să îmi oferi
Sărutul unui răsărit de zi,
Iar eu să-ți dau în schimbu-i tot ce-mi ceri.

Hai, strânge-mi mâna! Nu amăgi!
Ia-mă cu tine-n zborul către mâine!
Numai pe tine-am să te pot iubi...
Pe veci, aici, eu n-am să pot rămâne.

În zbor de aripi frânte și de vis,
Îngeri de sticlă au căzut pe mare...
Din valuri, o sirenă s-a desprins,
Călătorind spre țărmul de candoare.

E sângeriu apusul, de tristeți,
Dar el și ea rămân în amintire,
Ca Prometeul unei alte vieți –
Poem de viață și nemărginire.

poezie de din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorința moșului

Babo,-n dar eu îmi doresc,
Mai așa, spre toamnă,
Fiindcă tot îmbătrânesc,
Doar o altă doamnă...

epigramă de din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum îmi pot afla IP-ul? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!