Cand iubim...

Visind la locuri unde nu mai suntem,
Visind la locuri unde vom mai fi,
O sa visam etern la fiu de cintec
Si mai ales la clipa ce-om iubi.
Caci ne culegem sufletul cu grija,
Ce-i rau, ce-i bun - amarnic impartim.
Si ce-a ramine pe a vietii tija
Pastra-vom pentru ceasul cind iubim...

poezie de Marian Stamate
Adăugat de Andreea Dobreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asculta-ti sufletul

Asculta-ti sufletul,

Cind deznadejdea iubirii te copleseste,
cind neincrederea dragostei te macina,
cind gelozia iti intuneca gindurile,
esti prins in abisul tristetii....
asculta-ti sufletul acela gol si transparent
prin care traiesti fiecare amintire in prezent
si o amplifici la maxim in fiecare secunda a tristetii,
parca vrand sa o separi de ce a fost rau,
de o dragoste uitata, de o gelozie prezenta,
si sa ramai cu o dragoste pura intr-un coltisor de rai,
asculta-ti sufletul caci viitorul te invata cum sa traiesti in lumina sa
in care se oglindesc ratiunea si iubirea trcuta,
dragostea si uitarea,
deziluzia si cugetul clipei in care ai mers mai departe,
numai ele te invata viitorul,
cum sa speri si sa separi ratiunea de iubire
si iubirea de trufie, mergand mai departe spre infinitul vietii....
asculta-ti sufletul.

poezie de Silviu Petrache (11 martie 2005)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiuni

Banii-n vânt nu se aruncă
Nici pe fleacuri nu se toacă
Unde nu-s locuri de muncă
Vom crea... locuri de joacă!

epigramă de Gheorghe Gurău (februarie 2012)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi alege ce-i mai bun

Dupa vacanta, plec de-aici!
Eu sunt nepotul pasager!
Nu va intristati, bunici
Comunicam pe Messenger.

Asta e minunatia,
Numita calculator
Imi alunga nostalgia,
De bunici si casa lor.

"Iubeste, copile, cartea!"
Zicea bunica duios,
Caci ea te duce de partea
Celor ce traiesc frumos.

Iar bunicul rabdator,
Alege minuni din lume,
Navigand pe monitor,
Mi-arata ce-i rau si bine.

Amandoi cred c-au dreptate
Si-amandurora le spun:
Dintre monitor si-o carte,
Voi alege ce-i mai bun.

poezie pentru copii de Marieta Marancea
Adăugat de Marieta Marancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt locuri unde suntem obligaţi să ne reîntâlnim, aici ori dincolo.

aforism de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de azi, cel mai greu e să găseşti locuri de parcare, locuri de muncă şi locuri de veci.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rau de moarte

Pierduta iubita de departe,
In saptamana asta cat un veac,
Vroiam sa imi fie rau,un rau de moarte,
S-auzi si sa ma suni sa-ntrebi ce fac.

Visam nenorocirea salvatoare
Ce ar putea interveni-ntre noi,
Visam sa auzi ca sunt acel ce moare
Si tu sa incerci o cale inapoi.

Ca tot ce-i rau si mi se intampla mie,
Ajunge-n buletinele de stiri,
Si orice om din zvonul public stie,
Voiam sa cad, sa plangi si sa te miri.

Nu mi-e prea clar daca doream chiar moartea
Sau ma gandeam ca tu m-ai fi salvat,
Asa precum ne inlantuieste cartea,
Nevinovata si nevinovat.

Stiind ca tot ce fac si spun se stie,
As fi cazut pe o strada sau pe-un ring,
De un infarct sau de-o lipotomie,
Cu suferinta mea sa te conving.

Dar daca dupa legile tacerii,
Tu n-ai sa poti acest cosmar sa-l treci ?
Mai bine ma opresc sa nu te sperii
Si sa te pierd, iubita mea, pe veci.

Tacuta mea iubita de departe,
In mine insumi s-a-ntamplat ceva,
Mi-a fost atat de rau, un rau de moarte,
Dar nu m-am prabusit de grija ta.

Din egoismul meu fara rusine,
Ma-ntorc, iluminat si nefiresc,
Mi-e rau, de-atata grija pentru tine,
Si trebuie sa supravietuiesc.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratele comori

Ce-i oare mai frumos pe-această lume
Decât un cer senin – un cer albastru?
O grădină cu flori, copaci, legume...
Ce-i mai frumos decât să ştii ce-i Sacru?

Ce-i oare mai frumos decât să poţi
Simţi cu sufletul tot ce-i în jur?
Să fii altfel! Să-i poţi iubi pe toţi:
Duşmani, nepoţi, necunoscuţi, netoţi...

Ce-i oare mai frumos decât să poţi,
Cu sufletul, cuprinde-ntreaga lume?!
Să poţi trezi pe oricine din "morţi",
Să fii tu însuţi o minune.

Ce-i oare mai frumos decât să vrei,
Întregul Univers, în braţe, să îl strângi?
Să-i faci să realizeze şi pe ei:
Că nu doar de tristeţe poţi să plângi!

Ce-i oare mai frumos decât să simţi
Pe pielea ta – exact ce tu oferi?
Nicicând să n-ai puterea să te minţi
Că nu meriţi toate aceste averi!

poezie de Andrei Ş.L. Evelin (15 aprilie 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instrumentele eficiente pentru dezvoltarea cu succes a oraşelor mici sunt crearea de noi locuri de muncă. Unde nu există locuri de muncă, oraşul moare.

aforism de Camelia Opriţa (1 mai 2011)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtată de valuri în larg

Ajungând într-un îndepărtat ţinut,
Atunci parcă era un vis plăcut,
Aer curat cu plăcere deplină
Şi muzica veche ce inimă-ţi alină.

Am plecat acolo pentru o clipă
Şi mă simţeam atât de fericită,
Vorbeam la telefon şi mama-mi spunea,
Dacă e bine acolo, mai stai fata mea.

De multe ori mă pierd în vise deşarte
Şi vreau să merg în locuri de mult uitate
Unde oamenii sunt plini de iubire,
Cu sufletul curat şi multă fericire.

Sunt locuri minunate şi peisaje plăcute
De unde ai amintiri demult pierdute,
Dar eu aş vrea să fiu pe o barca cu catarg,
Să fiu purtată de valuri în larg.

Totul poate fi transformat în război,
Dacă timpul nu tine cu noi
Rămâne speranţa, dar şi amăgire,
Visul meu e doar când e cald şi bine.

poezie de Eugenia Calancea (4 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi spune ce e bine si ce-i rau

Nu-mi spune ce e bine si ce-i rau
M-am regasit demult deasupra starii
Perceptii... iluzii... siguranta ca sunt
Calatoare prin lumea uitarii

Nu-mi spune cum sa fiu si ce sa fiu
Tu nu mai esti demult, ce-ai fost odata...
Dar nu te condamn, imi ajunge sa stiu
Ca nu voi fi ca tine niciodata

Nu-mi cere sa alerg dupa nimic
In loc de-o floare am primit gradina
In loc de-un suflet am o lume plina
Si steaua mea spre care ma ridic

Nu imi doresc prea plinul care-l ai
In saracia mea ma simt ce-a mai bogata
Insa nu cred c-ai sa-ntelegi vreodata
Din bogatia ta, cum n-ai nimic sa-mi dai!

poezie de Andreea Nemerovschi
Adăugat de Andreea Nemerovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care urmează mulţimea va ajunge doar în locuri în care mulţimea merge, dar nu mai departe. Mergând singur poţi ajunge în locuri unde nimeni nu a fost vreodată.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţiei mele

Tu doreşti ca Moş Crăciun
Să-ţi aducă ce-i mai bun.
Însă, ce-i mai bun, îţi spun,
N-am nici eu, nici Moş Crăciun.

epigramă de Marian Popescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, Eva draga

Tu ai plecat pentru vecie
Noi am ramas, dar pana cand?
Caci firul vieti-i mai subtire
Cu fiecare zi trecand!

Erai o vesela faptura
Atunci cand noi ne-am cunoscut
Dar drumul sinuos al vietii
Ne-a indepartat, poate prea mult.

Acum tu ai plecat pe un drum
Pe care toti il vom urma
Dar nimeni nu va sti nici cand
Nici unde trupul ii va cadea.

E trista aceasta despartire
Fara speranta revederii
Dar toti suntem sortiti pieirii
Caci asta-i mersul reinoirii

poezie de Lia Dumitrescu (27 noiembrie 2011)
Adăugat de Lia Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te-ascunzi?

De ce ma faci sa te astept degeaba?
De ce te-ascunzi de tot ce-a fost?
Eu nici acum nu-mi mai dau bine seama,
De-s dragul tau, sau dac-am fost un prost.

Tacut si singur ma ascund in mine
Si azi traiesc doar din iluzii
Iluzii, da! caci ma gindesc la tine
Si tu zimbesti, sau poate te amuzi.

As vrea sa zbor spre tine
In serile tirzii
Dar nu stiu de e bine, caci
Tu n-ai sa revii.

M-am amagit iubite, cu vorbe de-nprumut
Iar soarta mea timida... a fost un inceput.
A fost un vis de vara, din seri mai racoroase
Cind dragostea fugara intinde mii de plase.

Eu am crezut intr-una
Si rau m-am chinuit
Si-am sa-mi revin atuncea cind Fortuna
Se va-ndrepta spre mine la zenit.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul poate dezvolta, în mod misterios, o sensibilitate ce-i permite să intre într-o dimensiune unde gândul nu este ales, unde invizibilul se depozitează în întunericul teatrului nostru interior, unde cuvintele adevărului pot ilumina şi, poate, pot vindeca sufletul nostru.

Lillo Baglio în E i matti dove li mettiamo (noiembrie 2015)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ma recunosc,ma regasesc

Ma “recunosc”, caci nu ma pot “cunoaste”
Si nu-nteleg, cind Mi-esti necunoscut,
Cind nu Te vad, m-am cufundat in noapte,
Cind Te gasesc, gasesc un inceput.

Ma recunosc in leaganul din casa,
Ma recunosc si-n plins si-n gingurit,
Ma recunosc si-n cel plecat din casa,
Ma recunosc si-n toate m-am gasit.

Dar cine sint, de unde vin si unde,
Spre ce ma-ndrept, spre ce liman m-avint,
Eu nu cunosc si nici nu pot patrunde,
Iar truda mea e goana dupa vint.

Sint fiul ratacit ce-a fost departe,
Fara parinti, far-casa, doar cu chin.
Sint cel ce se pierduse fara moarte,
Strin de toti si siesi tot strain.

Ma-ntorc acum-napoi si-mi caut dorul.
Te caut iar, si iar ma las gasit.
Iar Te cunosc si-mi recunosc izvorul;
Ma recunosc in Cel ce m-a gasit.

Ma recunosc in trecatorul astazi,
Dar sint flamind de timpul infinit.
Nu stiu ce sknt, dar recunosc in mine
Un Dumnezeu ce-n fine m-a gasit.

Ma recunoasc, caci nu ma pot cunoaste
Si nu-nteleg, cind mi-esti necunoscut;
Cind nu-mi vorbesti, cind negura ma paste
Nu sint nimic, dar SUNT cind Te-am vazut.

poezie de Daniel Branzai
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literatura este locul unde merg să explorez cele mai înalte şi mai joase locuri ale societăţii umane şi ale spiritului uman, unde sper să gasesc nu un adevăr absolut, ci adevărul poveştii, al imaginaţiei şi al inimii.

citat din Salman Rushdie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea iubirii

Dintr-o joacă de iubire
Noi vom face fericire:
Eu – un Înger, Tu – un Domn!
Scump e numele de Om!

Dintr-o lună, printr-un soare
Ne vom face val de mare,
De i-om pune căpătâi
Sfintei dragoste de-ntâi!

Din ce-a fost şi din ce este,
Vom renaşte cea poveste:
Tu – stăpânul vieţii mele,
Eu – regina vieţii tale!

Din ce suntem şi vom naşte,
Vom simţi spre a cunoaşte:
Ce-i o viaţă pentru noi
Şi-o iubire pentru doi?!

Iar din drag şi dor de tine
Semăna-vom cea lumină,
De la Domnul ce iubeşte
Şi un Înger ce păzeşte.

Şi... ce-a fost, şi ce mai este,
Va rămâne o poveste,
De-ar sfinţi această lume
Cu ce suntem şi rămânem!..

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu

Tu eşti furtuna ce-a spulberat
Castelul de nisip al inimii mele.
Mă tem de forţa ce ne-a unit destinele
Cu lanţurile sălbăticiei.
De ce aştept curcubeul care să-mi lumineze
Existenţa cea de dincolo de aici?!
Ea nu mai semnează cu surâsul speranţei...
A murit odată cu prima palmă primită...
Ce sărut mi-ar mai demonstra iubirea,
Când eu simt doar teamă şi ură?
Ba nu, nu pot nici măcar să urăsc.
Sufletul meu a murit atunci când,
Cu lacrimi în ochi
Te-am întrebat dacă
Mai crezi că te pot iubi.
Unde s-a ascuns visul din templul fericirii?
Unde este dragostea la care visam?!
Fericirea este un înger-fantomă.
Un fum alergând dezordonat
Prin oraşul inconştienţei...
Ştiu că nu te mai pot iubi. Te iubesc
Doar de teama de a nu te pierde...
Deşi... femeile pot iubi mai sincer, mai mult...
Credeam în dragoste veşnică,
Dar tangoul credinţei a fost risipit de-al tristeţilor vânt.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul vieţii

Peste lume, peste sate,
bate ceasul vieţii, bate.
Trec secundele spre stele
ca un stol de rîndunele.
Zboară vremea către slavă
şi cu roadă şi cu pleavă.
Zboară clipa către Rai.
Tu, prietene, ce-i dai?

Peste lume, peste sate,
bate ceasul vieţii, bate.
Zboară clipele albastre
către Domnul vieţii noastre.

Tu, acel ce mergi pe Cale,
ce dai tu secundei tale?
Tu, ce ştii ce-a dat Isus,
ce-i trimiţi acolo sus?

Peste lume, peste sate,
bate ceasul vieţii, bate.
Vremea trece. Holda-i coaptă.
Domnu-i gata şi ne-aşteaptă.

Domnu-i gata şi ne roagă
să-L vestim în lumea-ntreagă,
să dăm iureş secerînd,
ca să vie mai curînd!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!