Toamna copacilor...
toamna copacii nu mor...
tristețile tale
sau poate tăcerea
îi doare...
în taină
își merg somnoroși
înflorirea acasă
cu fruntea
lipită
pe clipe de frunze
adorm
și visează frumos...
până la tine...
apoi
târziu sau devreme
e iar primăvară...
poezie de Ioana Matei
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre copaci
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre primăvară
- poezii despre moarte
- poezii despre frunze
Citate similare
Copacii
Primăvara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Speranța.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Și mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre superlative, poezii despre muguri, poezii despre iubire, poezii despre iarnă, poezii despre frumusețe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Între târziu și prea devreme
De-i prea târziu, sau prea devreme
Și totuși ai găsit iubirea,
Chiar dacă nu-i simți împlinirea,
Primește-o-n suflet, nu te teme!
Gustată ea se vrea pesemne
Și mpărtășită cu simțirea,
De-i prea târziu sau prea devreme
Și totuși ai găsit iubirea.
Ea poate totul să însemne,
Poate fi însăși fericirea,
Dar va rămâne în poeme
Doar chipul ei și amintirea,
De-i prea târziu, sau prea devreme.
poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre fericire sau poezii despre amintiri
Tânguire
Se tânguie copacii... Un dans nebun, vulgar,
De ramuri dezgoliți... Cu frunzele de jar,
Alunecă spre mâine, în râuri de secunde
Cuvinte de lumină... Ce cioburi sângerânde!
Mai tremură-n oglinda tăcerilor de-o clipă
Și nori de praf! Și ploaia spre ceruri se ridică!
Cad plumburii poeme pe caldarâmul ud...
Adorm în simfonia acestui început.
Tăcerea doare, doare! Durerea se dezbină...
Sunt simfonia toamnei... O aripă virgină
Alunecă-n clepsidra secundelor murdare.
Se tânguie copacii... Tăcerea doare, doare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre secunde, poezii despre început, poezii despre virginitate, poezii despre viitor sau poezii despre râuri
Cand ma gandesc la tine...
Când mă gândesc la tine,
ceva mă doare dincolo de fire,
un dor mă sfâșie, e-atât de ascuțit,
ca lama subțire de cuțit...
Se-apropie toamna sau umbra, poate,
a unui vis frumos ce trece,
sau din păduri te strigă ecoul meu de ieri,
dar nimeni nu-l aude, doar tu de nicăieri.
Când mă gândesc la tine,
ceva mă doare dincolo de fire.
când prima stea începe să respire
și ard în vâlvătaie frunzele de-arțar
la tine mă gândesc, la tine doar...
citat din Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre visare
- citate despre trecut
- citate despre toamnă
- citate despre păduri
- citate despre frunze
- citate despre frumusețe
- citate despre foc
- citate despre dor
Dacă cinele de taină sunt de evitat
poate un mic dejun ar fi fost acceptabil
sau măcar o cafea cu ce vrei tu
înainte de răspândirea definitivă a toamnei
prin frunze prin sânge prin cine să mai știe...
ca o condamnare la nemișcare
pe un ocean mult prea liniștit
...........................
e atâta disperare în zborul frunzelor
încât copacii se chircesc dureros spre inimă
ca într-o amnezie
...........................
de-o vreme un salcâm își tot trimite guguștucii
să-mi bată în termopanul singurătății
iar eu ascult muzică la maxim
ca pe un drog
ca pe o acceptare a sacrificiului frunzelor
pentru dezmățul de la primăvară
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sânge, poezii despre singurătate, poezii despre sacrificiu, poezii despre ocean sau poezii despre muzică
În ochi, poate încolți raiul
Dumnezeu scutură frunze în mine,
apoi le adună în palme
ca pe niște copii rătăciți...
Ca pe o rană
simt toamna aceasta,
mă doare ca și cum
ar ciuguli păsări din mine
și noaptea m-ar strivi
între pleoapele ei grele,
iar eu, te strig pe tine, iubite,
să mai treci cu mângâierile-ți
prin iarba crescută pe tălpile mele,
unde stelele își lasă jarul din când în când.
Te strig, știind că în doi,
în ochi, poate încolți raiul,
minunându-ne cât frumos pot trece ploile prin noi,
netulburând clepsidra vieții...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre rai, poezii despre păsări, poezii despre ploaie sau poezii despre noapte
Pescar virtual
retina mea lipită pe curbură dură de sticle
doare așteptând clipe agățate de neuroni
ca tu invizibilă să apari în dimineți pierdute
să crezi tristețile mele obosite din seri târzi
văd maluri și lighioane multe desperecheate
așteptând apocaliptic cu undița atârnată
margini de virtual să prindă victime nefericite
să se distreze drăcește cu ele pe ecran
tocul de pantof cui al tău în ochi și-n creier
mă chinuie că mergi prin viața nimănui
tu te răzbuni și mă doare obraznic, aihui
când noptea târziu navighezi, pe netul nimănui
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre pescuit, poezii despre seară, poezii despre obrăznicie, poezii despre nefericire, poezii despre draci sau poezii despre dimineață
Urechea lipită
De ce stai cu urechea lipită de propriu-ți piept?
Vrei să-ți pui cireșele după coaste
sau poate
poate să numeri foșnetul sângelui
din buzele plecate la oaste
sau poate
poate vrei să alăptezi o carte cu foi rupte
și să-ți curgă lacrimi
de neputință. Te întreb!
Spune! De ce stai cu urechea lipită
în coasta mea
de urechea mea?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre cărți, poezii despre cireșe sau poezii despre armată
La ușa copacilor
așteaptă-mă toamna
dacă totuși mă cauți
bate ușor
în umbra unui castan
nu sunt acasă
dar s-ar putea să-ți
răspundă liniștea unei frunze
o vioară
sau poate chiar
respirarea mea
am plecat cu bezna pădurii
să mai găsesc
niște duhuri prin iarbă
și
licori târzii de izvoare
te rog doar
bate foarte încet
la ușa copacilor
să nu-mi trezești inima
sau prea devreme
răcoarea
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre păduri, poezii despre inimă sau poezii despre acasă
* * *
Poate nu ai să crezi
dar astăzi,
valurile îmi arătau cum trece august
în septembrie
și doar cochiliile melcilor
care țin captiv timpul
știu rostul înserărilor din noi,
eu, doar un eu, țintuită în albastru
am simțit pentru o clipă
cum stau lipită de trupul tău,
sau poate a fost doar vântul
sau doar un ecou
sau poate septembrie....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre albastru
Timp
timpul nu doarme niciodată,
se apleacă doar în uitare.
el te dojenește, te necăjește
cu clipe, secunde, ore sau zile,
punând pe tine haine grele.
pe unii îi dojenește mai repede
le ia din ore și zile, chiar ani.
sau chiar sunt luați mai devreme.
pe alții îi scoate din mersul său,
în greșeli de clipe, de ore și zile
sau unii pot sa fie uitați.
cu multe clipe ore și zile
dacă dovedesc neprinhănire
până dovedesc și devin,
veșnici și nemurire.
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vestimentație, poezii despre ore, poezii despre greșeli sau poezii despre devenire
La popota cu frunze
Împart frunze...
Frunze de copaci uscate și verzi
Le împart în mod egal
La unii una
la alții...
Nu mă consider un bun
împărțitor de frunze
uscate sau verzi
transpir când văd frunze
și amețesc la atingerea lor
tocmai din acest motiv
scap de ele la primii copaci
și apoi fug acasă
unde scriu despre frunze
uscate sau verzi
cuvinte
câte verzi și uscate.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre căderea frunzelor sau poezii despre cuvinte
Bucurie tristă
Dragă-mi este toamna asta,
Bucuria ei m-a molipsit!
Nu există nicio îndoială
Doamne, iarăși m-am îndrăgostit!
Soare calm îmi mângâie ființa-
Parcă m-aș afla în primăvară!-
Doamne, câtă bucurie-mi picuri
Printre raze, ca întâia oară!
Eu rămân o frunză căzătoare
Iar el, prințul lunecând pe-alei...
Doamne, toamna asta rău mă doare,
Doare verdele din ochii săi!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bucurie, poezii despre ochi sau poezii despre existență
Nod 10
Lasă-mă te rog să vin să mor la tine acasă
mielule, alungă mieii din jurul tău
și lasă-mă să mor la tine acasă, mielule!
Iedule, alungă iezii tăi din jur
și lasă-mă să mor la tine acasă, iedule!
Fluture, alungă-ți fluturii din jur,
și lasă-mă să mor la tine acasă, fluture!
Iarbă, alungă-ți câmpurile tale...
poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri și semne (Requiem la moartea tatălui meu) (1982)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre fluturi, citate de Nichita Stănescu despre fluturi, poezii despre promisiuni, citate de Nichita Stănescu despre promisiuni, poezii despre oi, citate de Nichita Stănescu despre oi, citate de Nichita Stănescu despre moarte sau citate de Nichita Stănescu despre acasă
Foșnetul toamnei
Foșnește toamna din marama-i zdrențuită,
Franjuri jerpeliți, rupți de vânt încep să piară,
Pădurea tristă în alămuri e coclită,
Sfrijite frunze își dau duhul... Grea povară...
Foșnește toamna în clinchete de tinichea,
La geamul meu o vrăbiuță-ar vrea să-mi spună
Să-mi fie milă, s-o ocrotesc dac-aș putea
Să trecem peste iarna rece împreună.
Foșnește toamna și frunzele la ușă-mi bat,
În odăița mea tristețile pogoară,
Mi-a mai rămas arama, argintu-i terminat,
Strivită-n talpă e iubirea de-astă vară.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre protecție sau poezii despre ocrotire
Mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Băiatul acela nu ți-a aruncat niciodată măcar o privire
Nu a încercat să te cucerească
Se îmbracă după cum îți imaginezi tu,
e înalt și mândru
E mereu prezent
în gândurile tale
Zi și noapte
Iar tu aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Iar tu aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
Aștepți până mai târziu
până mai târziu în seara asta
pentru că seara vine mereu.
cântec interpretat de Pet Shop Boys
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre mândrie, poezii despre imaginație sau poezii despre gânduri
Autobiografie
În copilăria mea copacii erau verzi
Și foarte mulți. Și fluturi prin livezi.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Când vorbea tata parcă lovea-n copaci securea,
Iar la gât gulerul îi stătea mereu aiurea.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Mama purta rochii de un galben stins;
Blândă, duioasă, blândețe fără de cuprins
Vino devreme sau nu veni deloc.
Pe la cinci ani am început să am coșmaruri dese
Și-apoi nimic apoi nu a mai fost precum fusese.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Întunericul le spunea celor morți povești,
Cu lampa stinsă-n casă, se-ațineau umbre la ferești.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Când mă trezeam înfrigurat din somnul greu,
Nimeni, dar nimeni, nu venea la patul meu.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Când din groaza-mi mută țipăt a străpuns,
Nimeni, dar nimeni, din casă n-a răspuns
Vino devreme sau nu veni deloc.
M-am ridicat pe cer soarele cu ochi de gheață
Privea cum mă petrec singur singurel prin viață.
Vino devreme sau nu veni deloc.
NB. Samhain-ul celtic, premergătorul Halloween-ului, se celebra făcând schimb de sau împărtășind poezii cu tentă înfricoșătoare. Iar poezia de mai sus are legătură și cu faptul că Louis MacNeice și-a pierdut mama când acesta era la o vârstă foarte fragedă.
poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vârstă sau poezii despre tată
Toamna mea
M-aș face-un râu și cursul lin mi l-aș întoarce
Să clipocesc pe urme vechi înspre izvoare,
Să simt aproape stânca ce lacrimă își stoarce,
Nu vreau să mă prăvăl și să mă pierd în mare.
M-aș face-un pom întors la seva de-nceputuri
Să uit de toamna ce ramuri verzi mi-a văduvit,
De iarna ce-mi întinde recile-așternuturi,
Să fiu în primăvară cu ramul înflorit.
Visez frumos, mă întristez că nu se poate
Să mă-ntorc în vremuri de-nceput oricât aș vrea,
Se-nvârte roata timpului stăpână-n toate,
M-am împăcat cu gândul... Trăiesc în toamna mea...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi sau poezii despre stânci
Dowloading
Merg pe uliță merg merg merg
merg merg merg uite un capac
merg aud un claxon
am intrat în buruieni
Merg prin buruieni merg merg merg
merg merg merg merg iau o floare
merg mi-e cald
dau de asfalt iar
merg puțin pe asfalt merg merg merg
am traversat
am călcat un melc
merg merg merg
opa am ajuns la tine.
poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori
Toamna se revarsă-n frunze
toamna se revarsă-n frunze
și copacii mor câte puțîn
peste florile confuze
vântul bate acum străîn
sălciile plâng pe ape
ce se duc necontenit la vale
cerbii vin să se adape
răul răvășind în rotocoale
luna palidă se-arată
luminând cărări pustii
cât aș vrea măcar o dată
să uiți toamnă să mai vii
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre plâns