Hic et nunc
ca să mă înfrunt cu tine
doar ca să te tachinez
să-ți scot odată
plictisul
sentimentul textilei
care nu are de gând
să cedeze la timp
spre exasperarea pielii
în atâta obișnuință
pierzându-și abilitățile...
ca să mă înfrunt cu tine
ca să mă vezi
substanță activă 100%
diagnostic irefutabil
semn al destinului
al bunei fatalități
eu însămi trebuie
să fiu
cea de acum
la ce bun "altădată"?
cum să te opui
invaziei de copaci
subtilităților verdelui
clipei acesteia când se dă
ora exactă / se trece
la ceasul de vară
îmi exploatez chipul
să exprime
lumea aceasta
nopțile necesare
erele și nisipurile
păstrătoare fidele
ale necredințelor
omului
iată-mă
hic et nunc:
pune mâna pe mine!
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre verde
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- poezii despre nisip
- poezii despre mâini
- poezii despre gânduri
- poezii despre fidelitate
- poezii despre copaci
Citate similare
* * *
ora aceasta nu știu dacă privilegiată
în care orice nefericire este sacrilegiu
cum a strivi în indiferență mâna înluminată
cu neprefăcătorie întinsă de Dumnezeu
așa că dăm drumul narciselor în pline zăpezi
ca unor herghelii niciodată eliberate
de sub povara propriilor copite
lacul își reprimă neliniștile în aripile desfăcute
spre interiorul descătușat al vremii
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre sacrilegiu, poezii despre religie, poezii despre nefericire, poezii despre narcise sau poezii despre indiferență
Sunt și deșteaptă, sunt și proastă. Sunt și frumoasă, sunt și urâtă. Sunt și curajoasă și fricoasă. Sunt bună și rea. Toate aceste caracteristici îmi aparțin. Și încă multe altele. Le arăt cu degetul spre ceilalți pentru că uneori nu le pot recunoaște în mine însămi. Integrez în mine totalitatea trăsăturilor umane căci nu aș putea recunoaște la ceilalți ceea ce nu există deja în mine. Oamenii din jurul meu sunt oglinzi care reflectă trăsături ale personalității mele de acum sau din trecut ori viitor. Atunci când îi accept pe ceilalți așa cum sunt, în realitate mă accept pe mine. Nu sunt nici mai bună, nici mai rea decât ceilalți. Sunt imperfectă. Lucrurile pe care le admir sau le detest la ceilalți se regăsesc și în mine însămi. Deseori fac lucruri prostești pentru că îmi doresc și eu, ca și tine, să nu fiu respinsă, îmi doresc acceptarea și iubirea celor din jur. Abia când renunți la măștile care te compun îți dezvălui măreția și perfecțiunea din tine. Acceptă că ai defecte și ai calități. Și de fiecare dată când arăți cu degetul spre ceva frumos sau urât amintește-ți că lumea reflectă ca o oglindă ceea ce este în interiorul tău. Așa cum Jacques Salome spune: Și acum vorbește-mi despre tine. Spune-mi cum sunt eu?
citat din Nina Elena Paraschivescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre frumusețe
- citate despre viitor
- citate despre trecut
- citate despre realitate
- citate despre prostie
- citate despre promisiuni
- citate despre perfecțiune
- citate despre măști
- citate despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Rugă poetică
Mă rog de tine, Lună,
pe tine doar te știu,
tu ești cu mine noaptea
când ceasul e să fiu!
Nu m-ai certat odată
de ceea ce-am gândit
și mi-ai trimis doar vraja
să scriu nemiruit!
Mă rog de tine, Lună,
să nu mă aiurești,
mă rog te tine lună
să nu mă umilești!
Dictează-mi să pot scrie
în versuri tot ce simt,
să scriu ce mă lovește
în piept și să mă mint!
Rămâi cu mine până
dispare nebunia,
rămâi cu mine până
îmi pleacă și trufia!
Și du-te când ți-oi spune,
mă simt acum mai bine
și calcă alte urme
ținând ochii pe mine!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre ochi, poezii despre nebunie, poezii despre minciună, poezii despre ceas sau poezii despre ceartă
Vulnerabilitate de duminică
sentimentul sălbăticit
gândul ce nu se lasă capturat
în cuvinte
drumul cu praf
toți smochinii aceștia
înțepându-mă tandru cu frunzele
printr-un geam
eu
desființând încuietorile
ignorând orice etichetă / orice religie
îmi las gaj sângele
suspiciunilor timpului
privirea ta
de la geneze locuiește
înțelesurile-mi feminine
plânsul reprimat
să se confunde
cu ploile
convingerea mea
că te știu de muuuult...
chiar de te-aș găsi
nimic nu îmi va fi
de ajuns
pasărea
despietrește
în zbor
peisajul
toată anatomia aceasta
făcută să existe
pe moarte fiind
uit de frică
o să fiu
a smochinilor
și a drumului contorsionat
mult prea banal poate...
a unei istorii
trăite de mine...
doar auzite?!
[toate îți păstrează cu fidelitate
chipul]
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre smochine, poezii despre viață, poezii despre sânge, poezii despre păsări, poezii despre plâns sau poezii despre ploaie
Fidelitate
și totuși!
nu mă voi duce prea departe
de mine!
cireșul așa de impersonal pentru alții
rămâne-ncrustat intimității mele
grimasele lui în zăpezi... florile inundate
în iubiri nu întotdeauna ușor de purtat
fereastra închisă într-o lume
împuținându-se afectiv
dârele ei de sânge împreunându-se-n mine
presentimentul acela al trecerii
când mâna fărâmițată întâlnește timpul
chipul strămoșilor se adună!
toate acele tufe de trandafiri uitate în pământ
în rătăcirea bolnavă a omului
mult prea fricos să privească în sine
într-o doară îmi păcălesc spaima amiezii
cu albul cântecelor de rochia-rândunicii...
cu mireasma nepământească a măturiței-Maicii-Domnului:
eternele mele răgazuri în umbră-luminată-de-vie!
calul de lemn săvârșește călătoria
de-o parte și de alta a lumii
mirosul pielii bronzate cu-nisip-și-iarbă zdruncină acum-ul
tăcerea sălciilor maschează poematic
tristețea podului peste învolburare de gânduri
! nu știam că se numesc petunii
erau florile-prin-definiție!
SUNT!
crăpăturile cu secetă ale cândva-lacului
păstrează miracolul inimii în lăuntrul noroiului
în fapt bucata aceasta de rană... pe care într-un imbold
o iau și o înfăș în frunză curată de brusture
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri, poezii despre spaimă sau poezii despre păcăleli
Îndepărtare
[file de jurnal afectiv]
într-o altă viață voi fi pasăre
la toate ferestrele mângâiate cândva
îmi voi așeza cântecul aproape-amintindu-mi
într-o rătăcire/ într-o neliniște... într-o așteptare
când se vor fi oprit ceasurile ca pe spectacol
floarea își va crește înțelepciunea personală
cu filosofia lor argintie și fragedă
gâzele vor acoperi rănile și pământul
răsucirea aceasta a ta înspre mine
punând în primejdie cosmosul
ca de orbire voi piguli ochii trecătorilor
într-o atingere tandră-fantomatică
se va apropia orizontul în fâlfâit vocalic
iertându-mi lipsa de stare... nepotrivirile stranii
la cumpăna destinului
voi pune semn
mâinile-ți vor fi încătușate
vei crede... de mine...
nostalgia va face cuvintele să izbească
intrată în tăcere
voi fi pasăre...
nu vei ști tu
să ajungi
la mine.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre reîncarnare, poezii despre pericole sau poezii despre muzică
Vreau să fiu cu tine...
Sunt timid și chiar nu pot să-ți spun,
atunci când sunt în preajma ta,
am atâtea-n gând și încă mai adun,
dar vreau mult să fii a mea.
Chiar m-am îndrăgostit de tine,
dar n-am vorbele la mine acum,
pe tine-n suflet ceva te reține,
dar vreau să fii cu mine oricum.
Tu poate vrei luna de pe cer,
dar vreau să fii cea mai fericită,
că-mi zâmbești îmi e deajuns,
dar vreau să-mi fii iubită.
Aș vrea să-ți cânt o serenadă,
să fiu la tine-n miez de noapte,
să beau cu tine o limonadă
ș-apoi să urc cu tine trepte.
poezie de Eugenia Calancea (16 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre zâmbet, poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre miezul nopții sau poezii despre fericire
* * *
ea te însoțește cuminte
când vrei să-ți porți
doar trecutul
tace odată cu tine
toarnă nopțile în
vinul de udat singurătăți
ea te liniștește când
te zbați în somn
îți sărută dimineața tăcută
vede și simte odată cu tine
nu ține cont de timp
sau cum îi întorci spatele
în zilele proaste
plânge când te rătăcești
și te îndepărtezi de sine
căci numai el
o vede așa cum e.
omule, iubești o liniște
care îți sperie moartea.
poezie de Violeta Anciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vin, poezii despre trecut, poezii despre sărut, poezii despre sperieturi, poezii despre somn sau poezii despre singurătate
* * *
dincolo de abstracțiunea de principiu
a unei conjuncții atât de formal adversative
mă opresc într-un centru cu sens
bunăoară în acest miez de cosmos
ca-ntr-o inimă de Dumnezeu
îmi mângâi copilul de durere și de frică
de toată greutatea lumii acesteia
căzute sub pământ
cu glas omenesc îi povestesc
despre cum înțeleg eu să fiu fericită!
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre principii, poezii despre inimă, poezii despre greutate, poezii despre frică, poezii despre durere sau poezii despre copilărie
Ora de vară
te-am așteptat Iubire azi
un semn să-mi dai
la oră matinală
gândind la tine
am uitat
că ceasul înapoi e dat
și poate tu ai respectat
ora de vară...
aseară norii gri pe cer
fâșii se adunau în stol
dar azi e soare și mi-e dor
de tine iară
vreau vara toată înapoi
pe mal de mare
doar noi doi
fără busolă, fără ceas
Iubirea mea aceeași azi
te-aștept deseară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre nori, poezii despre dor sau poezii despre Soare
Timp pervers
Auzi cum vin anii?
Timpul trece
pe lângă mine...
pe lângă tine.
Oare când au venit?
Auzi cum se duc anii?
Timpul fuge
De mine...
de tine.
Oare de ce fuge?
Vezi distanța?
Vezi rezultatul fugii
și venirii
anilor
pe lângă mine,
pe lângă tine,
de mine,
de tine,
Ce timp pervers!
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu niciodată nu ai avut priviri suficient de puternice încât să pătrundă dincolo de pielea mea. Îmi e de-ajuns să te privesc acum în ochi, ca să știu că am dreptate. Ce poți tu vedea cu ochii aceia ai tăi? Un trup fierbinte, pe care vrei să-l atingi? Și ce simți când mă atingi? Căldura pielii mele? Crezi că într-o bună zi vei fi în stare să simți freamătul sângelui care îmi curge prin vene? Nu! Nu! Nu! Tu ai ochi, și urechi, și mâini egoiste! Vezi doar pentru tine, auzi doar pentru tine, simți doar pentru tine. Privești. Și ce vezi? Nu vezi nimic! Tu vezi numai ceea ce îți poate oferi ție plăcere. Atât! Și nimic mai mult!
citat din Jean Giono
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre urechi, citate despre sânge, citate despre plăcere, citate despre mâini sau citate despre dreptate
Pragmatica sentimentului
nu reiau acum toate divagațiile
îngrămădite în tratate pedante
ale unor autori cu pretenții
afișate poate prin naivitățile inocenților
desculții împlinindu-și destinul
agățându-se de câte o chestie
nu caut nici vreo metaforă aleasă
nu inițiez curente spargeri de tipare ecuații
nu pun la colț nu somez nu abdic!
iau lucrurile ca și cum
ar putea fi mai bune
***
ne întâlnim
să facem rost
de porția dublă de spaghetti
(știi... din alea milanese con apertura a stamattina)
de plaja presărată dinspre imaginație în realitate
cu leandri roșii și música brasileira
în stare să păcălească o foame
cum ar fi distanța aceea
în toate zilele în care
ne întâlnim
facem abstracție de cuvinte
inventăm o specie capabilă
să se mire
să găsească prin intuiție
formula adecvată
la iasomia cu miere
înaintea timpului prospectăm
arii susceptibile eventuale eroziuni
cu potențial cosmogonic
ne asigurăm
pâinea cea de toate zilele
învățăm să mergem
hic et nunc
agonisim
dramul de curaj
cu care să ne înființăm
post vitam
în fața morții
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre roșu, poezii despre realitate, poezii despre pâine, poezii despre plajă, poezii despre nuntă sau poezii despre naivitate
Sentimentul de la ora 5 după-amiaza (2)
și așa cum stăm
unul în fața celuilalt
cu privirile smede
îndreptate spre altundeva
cântărim luciul verde / înțelegem
cum masa tăcerii își cere ea însăși
tributul propriei amuțeli
alunecăm șovăielnic
unul pe lângă celălalt
unul prin celălalt
niciodată prezenți
niciodată sincronizați
totdeauna atât de eu
asaltat fiecare
de sine însuși
răstigniți
pe marginea unui timp
nu îndrăznim cuvinte
fără prea multă înțelepciune înțelegem
noțiunea de drepte paralele
conceptul de vid
mai bine decât am făcut-o
în trecuta adolescență
la ora de geometrie a profesorului
cu lornion și curea albastră din piele
eu ușor aplecată
peste triunghiul umbrelor tale
tu subtil adunat undeva
la marea ieșire din mine
surâdem cu spaimă
din nou mângâiem
bradul mesei lucioase
nepăsător împărțind
pahare cu sucuri de rodii
și cuburi de gheață
poate numai tic-tac-ul
ciobit-perimat
al unui sentiment
de la ora 5 după-amiaza
în toropita grădină de vară
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre profesori, poezii despre gheață sau poezii despre geometrie
Ecou...
În cea din urmă bătaie a orei,
întind mâna către tine
începutul și sfârșitul meu.
închid ochii și strig:
"Și acum, încotro, umbră?
în ce prăpastii să-mi uit sufletul?"
În cea din urmă răsuflare a ta
ascund lacrimile de piatră ale clipei...
Strig spre tine, dar ecoul ți-e mut.
poezie de Raluca Ștefania Mihai
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre sfârșit
Din simplul motiv
nu, n-o să te mușc de gât!
n-o să-ți fac nici cel mai mic rău!
o să fiu: im-pe-ca-bi-lă
deși adjectivul ăsta s-ar putea
să aibă sensuri distincte
pentru fiecare dintre noi
o să-mi amintesc din când în când de tine
cu îngăduință poate chiar cu simpatie
(Rămânem prieteni, nu?!)
cu nostalgie decentă
cel mult generatoare estetic
o să-ți aprind lumânare albă
... îîîîî... la vii, domnule!
n-o să cer nimic
mă voi încredința
bunei întămplări
așa o să înțelegi probabil
că nu ești deloc un martir
(nu te mai lamenta!)
că îți aduci ofranda
împotriva
propriei
vreri
din simplul motiv
că Iubirea
este
sau
nu!
și atât.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toleranță, poezii despre prietenie, poezii despre lumânări, poezii despre estetică, poezii despre alb sau poezii despre adjectiv
Bilanț
copacul cu care n-am vorbit o vară întreagă
și omul pe care nu l-am copilărit
preț de mai multe veșnicii
continuumul acesta în care am intrat
și am rămas neînstare să mă delimitez
cu mâna dreaptă în iarba stângă
și ochii pierduți într-o pasăre
înotând subteran gândurile prăbușite
ale eroului devenit saltimbanc
în era năpădită de vocația nimicului
[timpul intra în subtilități când eu
optam pentru privirea de ansamblu
din răsputeri încercând să mă furișez]
în sfârșit poemul pe care l-am scris
într-o doară la o masă a nopții
cum într-o doară cineva pentru mine a decis
galbenul la rochia de vineri
fluturii de la nasturi... pe scurt:
2 pastile mentolate într-o apă-cu-vis...
și când am început să te iubesc... când te-am alungat
de față erau copacul cu care atâta neiubire păstrasem o vară
și omul îndelungat așa de îmbătrânit că tot privindu-se
a hotărât o clipă să moară în afara lui Dumnezeu
încă îmi caut dreapta în stânga dintr-o iarbă
și felul în care pot pronunța di/mi/nea/ță în mod diferit
ca și cum astfel mi-aș oferi argumentul
pentru viață
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre vorbire sau poezii despre rochii
Știi ce fac acum?...
știi ce fac acum?... mă gândesc la tine,
mi se întâmplă des să mă gândesc,
pătrunsă toată ești în inimă la mine
și nu mai pleci, iar eu nu te gonesc
îmi dai o stare de plutire lină,
îmi dai o stare care vreau s-o am,
simt inima cum ție se închină,
ea, care închinată nu-i de-atâția ani
îndeamnă să te caut. să mi te-apropii
și parcă nu-nțeleg și mă feresc,
să nu-ți văd chipul, să nu-ți văd nici ochii,
căci de îi văd deodată mă topesc
îmi este frică, frică-mi e de mine,
de felul meu timid, neînțeles,
o frică de durerile de tine
și alungarea lor mi-e chinul reales
știi ce fac acum?... mă gândesc la tine
și gândul nu m-ascultă să nu mă gândesc
și toate nopțile cândva senine,
acum cu chipul tău și-n vise, chinuiesc
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare
Puține lucruri sunt mai dificile pentru ființa umană decât ora întâlnirii cu sine însăși. Aceasta este ora în care trebuie să rămâi cu sufletul tău și să adresezi marile întrebări ale existenței: Cine sunt eu? Ce caut aici? Cum să fiu fericit? Ce îmi lipsește și cum să obțin ce îmi doresc?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre suflet, citate despre ore, citate despre fericire, citate despre existență sau citate despre dorințe
Doar pentru tine
Fără cuvinte de-am putea iubi,
În nopți cu lună, taine dezlegând,
Fără de clipe de-am putea trai,
Doar pentru tine... aș mai sta la rând.
Doar pentru tine, gândul îndraznește,
De trupul tău, eu, nu m-am săturat,
Privirea dezbrăcându-te hoțește
Petale-aruncă, tainic, peste pat.
Te uită-n ochii mei și mă sărută,
Strânge-mă-n brațe, înebunitor,
Cărarea către tine... mi-e știută,
Doar pentru tine port în suflet, dor.
De patimă și-amor... tresare sânul,
Trezit de buze-n dimineți de foc,
E fericit... că și-a găsit, stăpânul,
Doar pentru tine, eu, mă prind în joc.
Pătrund cu mâna... coapsa ta fierbinte,
Picioru-am dezgolit... de toate cele,
Și dezgropând aducerile-aminte,
Doar pentru tine m-apucai, de rele.
Se spune că păcatu-i o greșeală,
Extazul însă, azi, l-am cunoscut,
Privește-mă... sunt gol... fără sfială,
Doar pentru tine, lumea, o înfrunt.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre jocuri