* * *
e verdele ăla încă deschis
lucios de la ploaie
pline mi-s ferestrele de frunze
ce-mi intră-n casă
și-n coșul desfăcut al pieptului
le simt cum freamătă
pe plămîni
iar inima-mi este un vînt
dinspre lacuri
adînc
tare ca rodia
ce-a-mpietrit pe marginea albă
dintre mine
și frunze
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre ploaie, poezii despre frunze sau poezii despre alb
Citate similare
Când ești cu mine...
Când ești cu mine
Sunt cameleon de sentimente,
Mă scutur prin frunze de dud
Să simt cum îmi iau energia
Din verdele iubirii tale.
Când ești cu mine
Am pietricele în buzunare,
Cum sunt bomboanele mentolate,
Ce-mi descătușează simțurile
Și-mi gâdilă cerul gurii...
poezie de Silvia Filip (11 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre simțuri, poezii despre iubire, poezii despre gură, poezii despre energie, poezii despre dulciuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ploaie de vară
Șerpi de lumină
Coboară ca un voal de mireasă
Peste umerii zilei de jar.
Lacrima cerului, cade sticloasă
În nisipul arzând...
Dansează copacii biciuiți de speranță...
În mine î simt tremurând.
Sandale de frunze
Aleargă cu tunetul-paj...
E-așa întuneric în suflet, în casă,-n oraș!
O rochie albă de ploaie -
Dantele-nvârtindu-se-n cerc
Tresaltă-n tumult
Pe sănii orașului mut.
Doar vântul și ploaia se-aud
Cum urcă sfielnic, transcendent,
Treptele catedralei de lut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oraș
- poezii despre întuneric
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre șerpi
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre săniuș
- poezii despre suflet
Un măr
Era cu adevărat toamnă. Frunze, ploaie, vânt.
Era roșie ca un măr și credea că e un strugure.
Își aștepta aripile cuminte ascultând...
Zidurile plouau și ele cu firmituri de var
Vremea era clară. Frunze, ploaie, toamnă.
Ea avusese cândva o nebunie prinsă-n păr
O folosea ca pe-o licoare magică atunci când ochii i se închideau
Aprindea cu ea focul când îi era frig la picioare
Și spera așa în Frunze, vânt și ploaie
Ca și când timpul ar fi avut două capete.
Iubind din ce în ce mai puțin, înțelegea iubirea
Ca pe un atlas cu o Atlantidă moale și cafenie.
Când se termina hârtia, mai lipea o palmă de pământ
Iar afară... numai Toamnă, ploaie, vânt.
Acolo, în ascunziș, credea că e o taină
În pieptul ei strâns de brațe, cu părul desfăcut
Spera-n ulei de liliac, în apă de fântână
Știa așa cum știe o nebună.
Îi curgea doar vin în palmă
Frunze. Ploaie. Vânt. Și... Toamnă.
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre toamnă, poezii despre struguri, poezii despre roșu, poezii despre picioare sau poezii despre ochi
* * *
domnul m-a uns cu undelemnul ungerii lui
ca să te văd
ca să simt cum lama desparte fibrele cărnii
iar sîngele cald îmi curge pe degete
picurînd în pămîntul pe care încă mai stau
din el au să răsară tulpini cu flori carnivore
fără frunze
iar petalele-mi vor cînta despre nesfîrșita mea foame
de întrecoapsele tale
mai aromate decît smirna din templu
de vorbele tale
mai înțelepte decît scripturile
și de zîmbetele tale cuprinzătoare
la malul unei mări
mai albastre decît sineala de pe porțile caselor
mai sărată decît sarea
și mai moartă decît lipsa de viață
cum e
înconjurată de pămînt roșu și nisip adus de vînturi
aici îmi voi face casă
și-n creierul meu care a uitat de somn
mirosindu-te
privindu-te
ascultîndu-te
o
doamne
al meu
o
doamnă
a mea
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre somn, poezii despre nisip, poezii despre moarte sau poezii despre flori
* * *
te caut
așa cum în fiecare dimineață
mă scol cu tine sub pleoape
periuța de dinți
roz
e la locul ei
printre-ale mele
parfumul
l-am deschis ca să-ți simt
aroma nedefinită
a coapselor
am udat floarea
iar fotografiile tale
sînt pe toți pereții casei mele
și-n cuvintele mele
ești
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roz, poezii despre fotografie, poezii despre dinți, poezii despre dimineață sau poezii despre cuvinte
E toamnă-n mine
E toamnă-n mine și de toamnă plâng
Păsări și frunze,-n drumul spre amurg...
Tresar în mine vânturi reci... și ploi.
Mă învelesc cu plans copacii goi...
Clepsidra iarăși timpul și-a oprit,
Sobor de frunze cade la fereastră,
Prelungă noapte-n mine s-a ivit
Iar eu pierdut-am drumul către casă.
Foșnesc sub tălpi, cu noi, la unison,
Frunze și pași. Cărarea-nsângerată,
Adăpostește gândul unui om...
Un vis uitat sub trupul greu, de piatră.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre păsări, poezii despre plâns sau poezii despre gânduri
Frunzele toamnei
Dimineața e frig tare,
Soarele de-abia răsare
Frunzele gătite în culori
Parcă sunt calești cu flori
Și cocorii au plecat
N-au mai vrut să stea la sfat.
Mii de păsări supărate
Stau zgribulite și plouate.
Covor de frunze la poartă
Mi-au umplut ograda toată.
Frunze aurii roșcate
Au bătut și-n geam speriate,
Vântul bate și e ploaie,
Dă-ne drumul în odaie!
Frunze triste surioare
Acum sunteți plăpumioare.
poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre supărare, poezii despre sperieturi sau poezii despre sfaturi
Visul
mi-am ciobit o venă și-n ea a rămas
albastru și pielea albă, zdrențuită pe margini
priveam îngrozit amintirea ta, în imagini minuscule
o mână, albă, lungă, mă căuta în mine!
...
afară toamna cu frunze, bătea vântul
geamul se apleacă peste mine
și-mi șoptește, ai grijă de ea!
așternutul era răvășit
iar tu dormeai, suspinănd visând o furtună
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre imagine, poezii despre groază, poezii despre amintiri sau poezii despre albastru
Rândunel
Un vânt și-o ploaie necăjită
S-au repezit ca din senin
Și răpăie prelung pe frunze
Și-mi culcă florile de crin.
Grădina toată-i răscolită...
Ce tristă e grădina mea!
Pe-o creangă tremură de frică
Un pui plăpând de rândunică.
E singur, în bătaia ploaiei,
Și-n ciripitu-i rugător
Îmi spune să-i deschid fereastra:
Și eu deschid, el intră-n zbor.
Și iată-mi-l rotind prin casă
Și parcă nu mai e pustiu
În casa mea înveselită
De ciripitul lui zglobiu.
Dar iată... soarele s-arată...
Pe frunze picurii sclipesc
Și rândunelele, pe-afară,
În zboruri vesele vorbesc.
La glasul lor, grăbit, mă lasă,
Plăpândul pui de rândunea...
Mai vino, ploaie, înc-o dată
Să-l văd din nou în casa mea.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre rândunele, poezii despre vorbire sau poezii despre frică
Toamnă-doamnă
Toamnă-doamnă, nimb de ploaie
Și de vânt ni se arată,
Cu secundele greoaie
Și gutuie-mparfumată.
Pus-ai colier de frunze
Și-n condurii de tăcere,
Treci înspăimântându-mi, toamnă,
Liniștea ferestrei mele.
Ai furat sobor de frunze
Și alai de spice, maci,
Iar acum pătrunnzi în suflet,
Scormonești... și plângi... și taci.
Oh, de teamă de furtună
Și de iarna ce-o veni,
Te-ai ascuns în mine, toamnă
Și în versuri sidefii.
Nu mai am acum nici verbe...
Toate, toamnă mi le-ai luat.
Ai venit cu frig și ploaie
Și pustie m-ai lăsat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre versuri, poezii despre verb, poezii despre secunde sau poezii despre poezie
Frunze decadente
Frunze frumoase, frunze decadente,
Semănați tot mai mult cu oamenii,
Toamna.
Atât de frumoase, atât de uscate...
Atât de concrete, de mohorâte, de singure,
Bântuiți toamna cu zgomote incerte.
Frunze care nu suportă iminența,
Frunze rebele, frunze imorale, frunze ipocrite,
Frunze abandonate,
Semănați prea mult cu oamenii,
Toamna.
Frunze nătângi, frunze vremelnice, frunze nebune,
Vă împreunați, vă despărțiți,
Vă agățați cu disperare de un frunziș,
De o acuarelă, de un fior,
De gardul bisericii,
De crengi, de înalta societate,
De o epocă desuetă,
Care nu vrea să vă mai vadă!
Vă îmbătrâniți unele pe altele,
Vă ofiliți unele pe altele,
Vă înmormântați unele pe altele
În noroaiele de la marginea orașului,
De la marginea societății,
În mocirla ternă a culorilor politice,
În bălăriile ideologiilor nedeslușite
De la periferia istoriei,
În groapa comună de pe marginea drumului.
Vă zvârcoliți în pustiul vântului
Care oricum aduce cu înfiorare iarna,
Vă hăituiți într-un haos din ce în ce mai concret,
În goana nebună spre o voluptate efemeră.
Frunze frumoase, frunze decadente,
Semănați tot mai mult cu oamenii,
Dintr-un peisaj impresionist, mult prea întârziat.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trepte sociale, poezii despre senzualitate, poezii despre religie, poezii despre politică, poezii despre peisaje sau poezii despre istorie
Bărbatul: Mulțumesc! Mă obosește acest verde irevocabil. Peste tot frunze, frunze, frunze. Până și rujul tău e verde... Simt că mă prefac în vierme de mătase...
replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre viermi, umor despre verde, umor despre ruj, umor despre mulțumire, umor despre frunze, umor despre cosmetică sau umor despre bărbați
Iarbă, frunze, în sânge
Dor de somn pe iarbă, sub un soare blând,
strigă și mă cheamă la el să ajung
Să simt iar covorul, verde ciufulit,
să îmi piară dorul de-a fi fericit
Dor de somn pe frunze, întinse la umbră,
sub a lor surate agățate încă
Mi-e dor de pădure și mi-e dor de câmp,
mi-e dor de izvorul țâșnind din pământ
Dor de somn pe iarbă, oriunde pe câmp,
dor de somn pe frunze sub un pom bătrân
Să simt iar parfumuri, de pământ și flori,
umplându-mi plămânii limpezimea lor
Dor rămas în sânge și în carnea mea,
dor de a fi liber și de-a alerga
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre sânge, poezii despre păduri, poezii despre libertate sau poezii despre fericire
Toamnă mohorâtă
E atât de mohorată toamna asta fără tine,
Încât și verdele în frunze sângeriu se stinge,
Pe aripe de vânt plutesc acum destine,
Iar prin clepsidre triste, dorul se prelinge.
Măsor de-acuma timpul în frunzele căzute,
Și-n gânduri ce gonesc necontenit spre tine,
Îți spun adio, ceasornic cu ore și minute,
Măsor de-acuma timpul cu frunze și suspine.
Plouă cu amintiri pe poteci triste, rătăcite,
Peste singurătatea-mi desfrunzită și adesea pală,
Îmi picură pe suflet cu frunze seci, zbârcite,
Ce cad rostogolindu-se pe-a timpului spirală.
poezie de Paul Aelenei din Gingășii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te adun din crang cu dorul
Risipita si tacuta,
Te adun din crang cu dorul,
Slab mi-e sufletul si ochiul,
Ca nu te-am vazut o vreme.
Pe sub pomii ce-mi zambesc,
Eu ating frunze cu gene,
Si cu maini frang ram uscat,
Sa nu simt a mea durere.
Glasuri mici de pasarele,
Canta tare si mi-astupa,
Plansul ce-mi rasuna-n codru,
Dintr-un dor ce creste-n mine.
Murmur lung de ape line,
Urca si coboara-n mine,
Vin cu soapte si suspine,
Ce-mi sugruma inima.
Musc marunt cu dinti din buze,
Sa-mi simt sangele cum curge,
Sa nu pot striga la tine,
Chiar de muta-am sa raman.
Stau cu pleoape reci deschise,
Astept luna sa rasara,
Sa-i crestez cu iris fata,
Sa nu am lumina noaptea.
Sa nu vad nimic din timpul,
Cand te-am adunat cu gandul,
Si te-am strans cu nod in suflet,
De nu pot sa te dezleg.
poezie de Adelina Cojocaru din Gânduri dintre anotimpuri (20 octombrie 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre noapte sau poezii despre inimă
E toamnă, iată!
Copacii-s dezbrăcați de frunze...
Dantele arămii, în zare
Se unduiesc. Și stau ascunse
În nori, petalele de soare.
De-o vreme plouă mocănește,
Cum spun bătrânii... Și e frig!
Prin șerpuielnice ferestre,
Privesc născându-se alt chip.
Un anotimp ridat... Pomada
De brumă l-a îmbătrânit.
De vÎnt, iar scârțâie portița
Și-n sobă focul s-a-ntețit.
S-a-ntunecat, deși-i devreme...
Tristețea-n valuri se coboară
Și ploaia-n valuri reci își cerne
Putrede umbre de aramă.
E gol în jur! Și-n mine, golul,
Fuzionează, se dilată...
De-odată mă apucă somnul..
E toamnă, toamnă, toamnă... Iată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre nuditate, poezii despre nori, poezii despre foc sau poezii despre bătrânețe
Zona de confort
un tranșeu îngust
la marginea clipelor străpunse perfid
într-un pământ moale
lucios
unde sentimentele se taie în părți egale
iar poezia devine fagure
aici îmi instalez prezentul
pe fâșia cărnoasă
și scormonesc în adâncul țipătului
sunt îndrăgostită de durere
timpul mi-a confirmat încă o data
că nu e un gând trecător
cu posibile vindecări
ci un fapt trecut prin filtrele nebuniei
aici
în această zonă fertilă
cuvintele vor încolți
căci e timp de închinare
nu de alegere
paradoxal
o parte din mine se împotrivește
sinele încă își linge rănile
iar cioburile se adună mai greu
în pământul moale
lucios
cuvintele vor prinde rădăcini
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre posibilitate, poezii despre paradox, poezii despre nebunie sau poezii despre durere
Presimțire
Sunt ca un steag înconjurat de zări.
Simt vânturile care vin din depărtări;
le voi trăi în timp ce lucrurile jos nici nu se mișcă;
ușile se-nchid încă domol și-n sobe-i tăcere;
nu tremură încă ferestrele și praful e des.
Eu știu de pe-acuma furtunile și sunt zbuciumat ca o mare.
Și mă desfășur și-n mine m-avânt
și mă desfac din mine și sunt
singur în furtuna cea mare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre drapel
Toamna, număr prim...
Este Septembrie și-i cald,
Doar roiuri de țânțari plutesc,
Deasupra mării de smarald
Și a naturii plină de lumesc.
Umiditatea permanentă și activă
Aruncă valuri de bruboane peste corp,
Iar mintea îmi devine evazivă,
Când se-ntâlnește cu un strop.
Asudă pielea și întregul corp
Și doar natura așteaptă o schimbare,
Cocorii încă nu-s întorși de tot,
Iar mintea zburdă spre visare.
Acum, mi-am amintit frumos,
Cum poate toamna să întoarcă timpul
Și cum, iar, frunze se întind pe jos,
Ca un covor ce-mi oglindește nimbul.
Visând la locuri pline de speranță
Cu jocul vieții relaxat,
Mă-ndrept voios spre cutezanța
Unui tărâm frumos, uitat.
poezie de Liviu Reti (1 septembrie 2018)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre țânțari, poezii despre schimbare sau poezii despre relaxare
Toamnă
O ploaie deasă cade din văzduh
Din norii cenușii și reci,
Stau și privesc la sălcile ce plâng
Cum le apleacă ploaia pe poteci.
Văd doar alei triste și goale
Din parcul plin de frunze
De cânt și glasuri autumnale,
De iele, zmei și muze.
Ridică vântul frunze șuierând
Din parcul trist în ochi și cugetări
Și-același antic, umed anotimp
În ale nopții dese evadări.
Privește toamna-n casă mohorâtă
La joc de umbre reci și selenare,
Sufletu'-i singur iar odaia mută
Și ochii prizonieri in lumi bizare.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parcuri sau poezii despre jocuri