Flori cu miros de femeie
La început de martie, femeilor iubite
Scaldǎ-mǎ într-o cupǎ de piatrǎ, iubitule
Sǎ curgǎ limpezi din ochii mei cele douǎ izvoare
Sǎ șiroiascǎ pe sânii mei apa
Bea din mine, fǎ-mǎ un vas între buzele tale.
Într-o cupǎ de piatrǎ a munților, te scald iubito
Prin mâinile mele curgi, sunet de cascadǎ
Sânii tǎ i, flori cu miros de femeie,
Din ei petale dulci curg, apǎ cu trupul tǎ u voi bea.
Întinde-mǎ pe piatrǎ sa mǎ ardǎ și sǎ mǎ doarǎ
Sǎ curgǎ din pǎ rul meu iubire și iar iubire,
Ca iedera te cuprind cu brațele, mǎ desfac toatǎ
Și între coapse te inchid, departe cazi, departe.
Te întind, iubito, frumoasǎ din piatrǎ ruptǎ ești
Vise cad în jur, un vis ești tu, un vis sunt eu
Pǎ rul tǎ u mǎ înfǎ șoarǎ, trupul tǎ u mǎ cuprinde
Sânii uzi îi sǎ rut, ape cu gust de femeie.
poezie de Cornel Marginean
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre femei
- poezii despre apă
- poezii despre început
- poezii despre sâni
- poezii despre sunet
- poezii despre promisiuni
- poezii despre ochi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cand soarele apune...
Când soarele apune la fereastr462;
Și zâmbetul pe cer tu îl z462; rești,
S462; știi c462; unde e povestea noastr462;
E lacrima de care îmi vorbești.
Suntem ca dou462; stele c462; z462; toare
Din cerul furtunos și plin de-amar,
Pe calea mea e-o lacrim462; ce moare
Și pe a ta e f462; r462; de hotar.
M462; sting ușor sub patimi ce m462;-ncânt462;
Și dau dorinței împlinirea sa,
De te visez în noapte e o lupt462;
Ce-o port cu sufletul și soarta mea.
Acum tu pleci pe la apus spre cas462;
Și eu închid fereastra dinspre cer,
A fost poveste sincer462;, frumoas462;,
Din ea doar amintirea mi-o ofer.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vorbire
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre sinceritate
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre graniță
Dies Irae
Cât de str462; in sunt de țara mea
Și nici un dor nu mi-a r462; mas
Gând r462; u și-ntunecat
Ĩ nchide al drept462; ții glas.
Va fi târziu ĩ n ziua aceea
Și bântuie ĩ n calea mea,
T462; ceri de vremi, sinistra foame!
Sau cântece ce plâng mereu:
- Gr462; bește, nu mai aștepta!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țări, poezii despre plâns, citate de George Bacovia despre plâns, poezii despre patrie, poezii despre muzică, citate de George Bacovia despre muzică, poezii despre gânduri, citate de George Bacovia despre gânduri, poezii despre dor sau citate de George Bacovia despre dor
Epigramă de sezon
Iarna greu pot s462; înving
Frigul, gerul și povara,
Îns462; cum apare vara
Lu' Costic462;, m462; încing!
epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre ger, epigrame despre victorie, epigrame despre iarnă, citate de Valeriu Cercel despre iarnă sau epigrame despre epigrame
«Realitățile vulcanologice complexe, întâlnite, "trăite" și cercetate "la fața locului", îndeosebi, cele dintre Mörön / Hovsgöl-Mongolia (dintr-o euro-asiatică "expediție pe uscat", din orizontul anului 450 d. H.) și Koryaksky / Avacinsky-Cormacinata > Kamceatka-Rusia (de la ocolul Pământului pe mări / oceane, ținând de Cercul / Ringul de Foc al Pacificului, de pe la 21 septembrie ‒ 25 octombrie 462 d. H.), au inspirat Drept-Zalmoxianului Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister) unul dintre cele mai veridic-neasemuite poeme "piroclastice" din literatura universală de la origini până în prezent, "Limfa-de-Foc-Infernal" / "Acherosia Limfa", surprinzând în spiritul doctrinei Zalmoxianismului "salvarea viului", din apocalipticul terestru, datorată, în ultimă instanță, "conlucrării dumnezeiești" dintre cele cinci elemente de constituie fundamentele lumii noastre...» ‒ (3) / 12 ianuarie 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 91).
Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» (12 ianuarie 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre poezie, citate despre viață, citate despre versuri, citate despre timp, citate despre superlative, citate despre salvare, citate despre realitate, citate despre prezent sau citate despre ocolul lumii
Te-acopăr
Te-acopăr, iubito, cu trupul
În camera noastră de vis,
În sângele meu aud lupul
Cum urlă-n pădure deschis.
Te-acopăr, iubito, cu frunze
În noaptea cu lună și stele
Te sărut cu iubire pe buze,
Și pe sânii înfloriți de mărgele.
Te-acopăr, iubito, cu soare
Și nimeni nu știe de noi,
Doar apa ce curge-n izvoare,
Și iarba de-aici, din zăvoi.
poezie de Nicu Petria (18 septembrie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre sânge sau poezii despre păduri
Erezie de mătase
Bijuterie-înrourată de carne și de foc
cu sânii de zăpadă și coapse de smarald
numai lângă stele ai mai avea un loc
icoană pentru care în zeci de iaduri ard
Cu sânii de zăpadă și coapse de smarald
chiar astăzi frumusețea e un atac de cord
în apele iubirii ca un copil mă scald
ca noaptea mea cu ziua să fie iar de-acord
Doamne frumusețea e un atac de cord
și numai printre stele am mai avea noi loc
când sânii tăi iubito mi-arată Polul Nord
bijuterie-înrourată de carne și de foc
Cu sânii de zăpadă și coapse de smarald
cu flori de tei să ningă și-n cer să fie cald
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre tei, poezii despre prezent, poezii despre inimă sau poezii despre icoane
Iubire cu gust de cireașă
Iubire cu gust de cireașă amară,
Ne-am cunoscut într-o seară...
Eu visul din ochii tăi,
Tu dansul pașilor mei.
Cu rozele buzelor mi-ai mângâiat sânii,
Eu m-am ascuns timidă,
În căușul ochiului tău... și al mâinii.
Mâna ce mi-a atins sufletul
Și m-ai învelit cu lumină, dăruindu-mi
Fericire deplină.
M-am ascuns în inima ta, iar tu mă căutai frenetic
Prin vene.
Brațele tale mă ascundeau în ventriculul drept.
Copil inocent! Editura ochilor tăi
A scris povestea unei noi vieți.
Zâmbește!
Pe buzele tale
Am răsărit eu cuvânt de April.
Surâsul tău e divin!
Iubire cu gust de cireașă amară,
Te-am pierdut... într-o seară.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre viață, poezii despre trandafiri sau poezii despre seară
Pe malul unui gând
iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii femeie
sau poate o să vii în zori de zi
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iți aduc un strop de vis în paradis
nu, nu-ți cer nimic
din șoapte line, cristaline
țes o scăriță către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, dorurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea, visul tău
șoaptă fierbinte de amor
am rupt un ciob din lună
să scriu pe sânii tăi povești de dor
îmi este aprig dor
de a ta îmbrățișare
de sărutări, ce ard, ce dor
offf, Doamne, ce fior nebun, sublim
și totuși trecător
tu unde ești acum
mi's pașii grei
drumul este lung
cum să ajung
cum să te cuprind
să rup tăcerile din mine
cu furia primului sărut
de ce nu vii, de ce nu vii, iubire, într-o zi
amurgurile sunt azi pustii și lacrimi curg
mi-e dor de noaptea noastră
în taina sfântă a iubirii împărtășită
de întâiul țipăt dăruit iubirii
cum te frângeai duios
sub sărutări, sub mângâieri
să dormi, să dormi în cuibul meu
tu pasăre măiastră
să acopăr buzele fierbinți
cu sărutări ce ard, ce dor
să te învelesc încet
cu gândul, cu șoapte de amor
am picurat pe țărm pulberi de stele
să vii, să vii în noapte
pășind ușor prin ele
să plecăm împreună în zbor
din lacrimi de iubire
pictez un râu într-o privire...
nu ai băgat de seamă
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieții și prin lunci
nu te-am găsit atunci și nici în veci
deși te căutam mereu pe tainice poteci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor
Femeie pictată
pentru Adriana
Stau și îmi ascut creionul
într-o pată a lunii
Și cu-n vârf de cărbune
penetrez un ciob de hârtie
Dând naștere unui gând...
așa cum dă naștere o femeie.
Tu o fantomă mai ieri închisă
în sufletul meu
vei avea libertatea să trăiești
și să călătorești în lumea mea cea vie.
Crini albi înfloresc în ochii tăi blânzi
Și valul iubirii mă cuprinde
Văzând comete ce țâșnesc din sânii tăi
sub atingerile petalelor mele ce-mi curg din mâini
Și plouă cu sfârcurile gândurilor tale valurile mării de stele...
Doar focul iubirii poate stinge
sângele ce-mi arde în vene!
Trăiește prin mine femeie aici pe pământ, pe lună...
sau pe această mică bucată de hârtie!
Dă-mi voie să te re aduc la viață, femeie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre ploaie
Chemări
într-o noapte
m-am întors în trupul tău
căutam seninul zărilor albastre
în ochii cruzi și temători
mănunchiuri de tristeți
le-am adunat în palmă
neagră e noaptea
e hău în jur, în noi
din vremuri triste, reci
pe drumuri, pe poteci
pe unde tu femeie
ai uitat să treci
gândul s-a frânt în trup
țipă ecoul în veșnice tăceri
eternitatea zace
pe aripi rupte de înger
patima s-a stins
în cuvânt necuprins
șopteam chemări în noapte
tu nu ai auzit
pe mare
țipau pescărușii
a chemare, a visare
tu unde ești, eu cine sunt
urla furtuna în mine
mă afundam între alge zălude
pășind pe țărmuri de amor
în căutări ce ardeau în tainic dor
se întoarce iar valul din larg
mângâiat de alt val
sărută femeia, chipul, trupul și sânii
ce joc ireal
pe aripi iubito
mă întorc, mă întorc la mal
femeie, candela iubirii
să mă aștepți, să mă aștepți în prag
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre îngeri sau poezii despre tăcere
Tu iubito...
Tu iubito o știi bine
Tu ești dor, ești dor de mine
Tu ești dor, eu sunt iubire
Tu ești freamăt, eu simțire.
Tu ești raza albă-a lunii
Tu ești izvorul minunii
Tu ești vis și armonie
Tu ești vers, eu poezie.
Tu a vieții mele rază
Tu a sufletului pază
Minunată orhidee
Ești și floare și femeie.
poezie de Florica Iacob
Adăugat de Oana Alexia Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre orhidee sau poezii despre flori
Caustic...
... Doar chipul tău prelung, iubito,
Lasă-l așa cum este, răzimat
Între bătăile din pieptul meu
Sau între coapse și ficat...
Și lasăți mâinile firave
Să-mi împresoare trupul devotat
Doar ție... și doar ție-ți dau iubito,
Sau poți să crești în brațe-un aluat...
Așterneți trupul fin pe spate
Sau chiar în față peste-al meu destin,
Branșați la voluptăți iubito
Să bem din sfântul graal un vin,
Că-n marea mea grosolănie nu stiu,
Ce altceva-ar putea fi mai divin!
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 iunie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre senzualitate sau poezii despre creștere
Înca
Prin sângele meu
se mai aude
foșnetul șoaptelor tale,
înca mai simt
sărutul trupului tău.
Mângâierile tale
curg peste sânii mei
ca o ploaie de vară,
iar privirile tale
ma sorb înlăuntru.
Foc aprins,
sufletul meu te caută
și te cuprinde:
în singurătate
cu tine se pierde!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Habere Artem (2013), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre singurătate sau poezii despre foc
Dor & dor
am chemat trecutul să privească viitorul
în palmă,
palma dorului în țipătul zărilor
de o viață te caut
prin lume, prin vremuri uitate
mă lovesc de gânduri
cad, mă ridic, mă trezesc
port pe deget inelul iubirii eterne
din noi, dintre noi
simt în vene ziua de azi
iubito, să vii
să mă aștepți în poartă
să ating gingașele coapse
coapse albe și pure
înmuiate în zori de primăvară
trec cascade de doruri
în zbor lung, visător
nu te-am uitat nici-o clipă, femeie
ești vis, ești inima sufletului meu
în mâini duc iubire
așteptă-mă iubito la poartă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre viitor
Deschide ochii iubito
Deschide ochii iubito.
Și uită-te în ochii mei cât sunt de triști,
Când nu-i văd macar pe o clipă pe ai tăi!
Deschide ochii iubito
Și privește părul meu,
Alb ca neaua care se așterne pe câmpii.
Tu ești ca soarele care răsare
În zorii dimineții azurii.
Deschideți sufletul iubito,
Căci sufletul meu e mereu deschis.
Dar când nu ești lângă mine.
Nu se mai satură de plâns.
Deschide ochii iubito
Și privește brațele mele puternice de bărbat,
Care vrea să-ți cuprindă trupul,
Frumos și ca lacrima de curat.
Deschideți palmele iubito și ține inima mea,
Căci fără tine plânge în hohote și ea.
poezie de Vladimir Potlog (29 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre păr sau poezii despre frumusețe
Sânii căpițe de fân alăturate
În trupul tău înmugurit înverzesc gândurile,
în păr îți coboară nopțile din păduri.
Ochii privesc îndepărtările verzi,
sub pași rămân drumurile încărunțite de ape
și somnul visează săruturi flămânde
cu suferința așteptării pe buzele roșii.
Sânii par niște căpițe de fân alăturate
ce-mi dau o neliniște, o dorință de foc,
când mâinile îmi alunecă pe umerii albi
cu nerăbdarea să culeagă fructul copt
mai dulce decât uitarea din vis.
Mângâierile tale gingașe de floare de colț
îmi lasă iubirea să respire la înălțimi,
aromele din esențele de brad.
Timpul legănat de atâta dragoste
se nemurea în plăceri de femeie
cu surâsul plin de sclipiri vinovate,
patima vioaie, nesupusă și sălbatică
fremăta ca o mare în valuri
iar noi așteptam la țărm împlinirea cerească
râmasă într-un poem nescris.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre înălțime sau poezii despre vinovăție
Ultimul rând
pluteam visând la cer
cuvântul era strigăt
băteam la ușile lumii
printre gratii de fier
eram tineri odată
pășeam prin furtuni și prin ploi
ploua femeie, gestul tău eram noi
doar un dor trecător
orele vieții se frâng
căutam doar o viață, să plâng
lângă mine, o femeie, un gând
scriam pe trup cuvinte ce curg
se furișau amintiri
între vise, tăceri, despărțiri
răsărea câte o floare,
se stingea visătoare
sânii tăi, atingerea ta
durerea și lacrima mea
eram singuri și goi fără noi
niște porți frânte între noi
adormeam apoi obosiți amândoi
ploua, inima mea
cuiele plângeau pe o cruce
din palme rupeam gânduri și alte dureri
răsărea între spini, o cuce de crini
treceau oameni pe drum
ne-au hulit, ne-au lovit, ne-au vândut
pe o oală de arginți
au venit într-o noapte, ca hoții
sărutul lui Iuda l-am primit pe obraz
au scuipat în biserici de suflet, călcând peste cruci
te-am pierdut femeie într-o noapte de hoți
într-o cameră, zăcea trupul tău
era o cameră goală
între mine și anii rămași
curgeau ochii către ultimii pași
erai rană deschisă
sângele roșu se scurgea pe asfalt
uneori veneam să te caut
rătăcind mereu ochii tăi
nu închide ochii, iubito
e devreme în lume
orele se scurg
doar sărutul a rămas într-o glie
dormi femeie, ochii sunt reci și sunt goi
plec singur, nebun, într-o noapte
te-au închis într-o piatră
în palme port încă doar aripi de fluturi
mai scriu uneori, mă mai scriu
scriu durerea în tragic blestem
singur sunt pe pământ și mi-e frig
e un drum al sorții, uitat într-un gând
crucea este goală
nu, nu pleca femeie
nu pleca cândva
am rămas acasă, am rămas cu ea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere sau poezii despre cuvinte
Trupul tău e genial dragoste
Picioarele dumneavoastră
doamnă
sunt spectaculoase
cum mă poartă
dintr-un vis în altul
dintr-o noapte în alta
până la capătul lumii
și
înapoi
Sânii
sânii dumneavoastră
doamnă
sunt geniali
îmi știu toate poeziile pe de rost
cele scrise și cele pe care le voi scrie
Iar buzele
buzele dumneavoastră
fug dintr-un sărut în altul
cu
viteza dragostei
Eu
eu ce să mai zic
din al șaptelea cer
O
dar cine știe
să numere mai bine
decât
dragostea
prietena noastră de taină
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (21 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre genialitate, poezii despre viteză, poezii despre prietenie sau poezii despre picioare
Câmpul meu cu flori
Iubitule, ești câmpul meu cu flori,
Ai buzele ca macii, tremurânde, moi
Si ochii ți-s ca florile de Soare-n nori.
Când mă privești, dispare totul, numai noi
Ramânem. Singuri, pe Pământul tot
Și toată frumusețea lumii e a noastră.
Dă-mi mâna să mă țin de tine, nu mai pot,
Picioarele mă lasă, inima e albastră.
Inchide ochii că mă ard și doare,
Cu palma ta cuprinde-mi sânii, gura.
Oprește-mi inima, că vrea să zboare,
Să-mi lase pieptul gol. Iubesc natura
Și campul meu cu flori creat de ea, al meu,
Doar pentru mine, asta mi-e averea.
Iubitule, atat de bun e Dumnezeu,
Că mi te-a dat să îmi alini durerea.
Și ce miros indrepți spre mine,
De trandafiri când râzi și de bujori,
De liliac când mă săruți și ți-e rușine.
Iubitule, ești câmpul meu cu flori.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre rușine sau poezii despre religie
Iubito
Iubito!... nu pot a dormi,
Mi-e gândul într-una la tine,
Aș vrea să te-nvăț... a iubi,
Topindu-te-n vise carmine.
Iubito!... iubirea ți-e soartă,
Adâncul deschide-ți să curg
Și-aruncă păcatele-n poartă
Din goana calului murg
Iubito!... sunt încă în tine,
Mă storci de putere... și dor,
Balansu-i mișcarea ce vine
În susur nebun... de izvor.
Iubito!... dă-mi ochii și gura,
Dă-mi trupul... plăcerile toate
Și stinge-mi în taină arsura,
Știu bine că vrei... și se poate.
Iubito!... nu pot a dormi,
Trezit-ai bărbatul din mine,
Aș vrea să mă-nveți... a iubi,
Când intru serafic în tine.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre plăcere, poezii despre nebunie, poezii despre mișcare sau poezii despre gură