Zodia umbrelor

Ah, calea robilor...
... calea robilor aparţine
acelora născuţi în zodia umbrelor;
sclavilor înscrişi voluntari la zeificare,
ei, care urcă muntele suferinţei,
ca şi când muntele bucuriei l-ar urca,
ei, pe chipurile cărora sudoarea,
lumină se face. Dragoste şi
îngăduinţă se fac cutele adâncite
în obrajii lor îndârjiţi în luptă
cu însăşi zodia nefericirii lor.
Urcă şi cântă ei spre coama
muntelui Deznădejdii,
cu îngerul morţii pe umărul stâng.
Şi iată, urc de unul singur!

poezie de Ovidiu Vasilescu Măcin
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele de pietate...

Alpiniştii n-or să suie
Muntele de pietate
Unde bătrâneţea şuie
Poartă amintiri trucate.

Baronese scăpătate
Vin cu briliante-n sân
Pe poteci de pietate
Chin le e urcuşul, chin!

Fără brazi, fără izvoare
Muntele e sterp şi gol
Sărăcia dă târcoale
Muntelui fiindu-i sol.

Sărăcia urcă, urcă
Muntele de pietate
Purtând amintiri în cârcă
Şi prinţese scăpătate.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea robilor

În valuri albe mii de focuri
Plutesc – e drumul nesfârşit
Al robilor; din el se spune
Că după veacuri e ursit
Câte o stea să se desfacă
Şi, ridicându-se mai sus,
Alături de-altele să treacă
În lumea fără de apus.
O cale-a robilor se-ntinde
Şi pe pământ, dar nu de foc,
Ci de-ntuneric – e convoiul
Atâtor vieţi făr' de noroc.
Şi printre ele câteodată
Se-opreşte soarta ca s-aleagă
Un suflet – stea chemată poate
S-aprindă raze-n lumea-ntreagă.

Purtând povara de durere,
Măcar atât s-aveţi şi voi,
Iloţi: un gând de mângâiere,
Că şi din robi se nasc eroi.

poezie celebră de Ovid Densusianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bootsy: Eşti în zodia Leu?
Lorelai: Nu.
Bootsy: Slavă Domnului. Cei născuţi în zodia Leu o să fie terminaţi săptămâna asta.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arcaşi necunoscuţi

Sângeră vişinii alb
sub secera lunii...
... Din stele
arcaşi necunoscuţi
îmi trimit săgeţi otrăvitoare.
Îngerul morţii imită glasul mamei,
strigându-mă pe numele mic.
Ah, trebuie să plec:
"Cu bine frate mesteacăn!"

poezie de Ovidiu Vasilescu Măcin
Adăugat de Cosmina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul robilor

Soarele în spuză s-a mai cuminţit,
Şi străbate-n taină, Drumul robilor,
Herghelii se-ndreaptă, către asfinţit,
Biciuri din nuiele trec prin coama lor.

Huiduie în cer, de inimă-albastră,
Surugii de tablă ca nişte spahii,
Şase bidivii ce-au supt la corastră,
Au sleit de lapte, ţâţe razachíi...

Cu mustăţi imberbe, caii ţigăneşti,
Galopează mândri prin jar de cărbuni,
Dumnezeu aşază carele cereşti,
Să nu se răstoarne pe copacii bruni.

Dinapoia, mânjii, se ţin după iepe,
- au ochi de tăciune, au şi stei pe frunte -
Dinaintea lor, mamele-sirepe,
Calcă în picioare, galaxii mărunte...

Dricurile vieţii, căile-au greşit -
Roţile ne sfarmă... parcă, os cu os,
Rânduiala,-n osii şi-a găsit sfârşit,
Lumea cu-ale sale, stă cu susu-n jos!

poezie de Rodica Rădiţa Răpeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea

În aparenţă singur,
În mine sunt retraşi
Oameni pe care i-am întâlnit,
Nu întâmplător, în viaţa asta.
Din când în când,
Încep să iasă la lumină,
Unul câte unul,
Îmi arată câte o cale
Iar eu aleg cu siguranţa călătorului
Calea de mijloc.
Uneori, oamenii pleacă din mine,
Pentru totdeauna,
Fără să-şi ia rămas bun,
Îi cuprinde uitarea
Iar eu păşesc în urma lor
Pas cu pas,
Până dispar de tot.

poezie de Nae Tudor Nemoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia născut în Zodia Berbecului

A avut încă-un eşec
Iar gafele curg şiroaie,
Că-având zodia Berbec,
O face... mereu de oaie.

epigramă de Petre Gigea-Gorun din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate un om care s-a pregătit ani de zile ca să urce pe muntele cel mai înalt din lume să se simtă înfrânt când ajunge în faţa muntelui şi descoperă că acesta e învăluit de o furtună? Omul îi spune muntelui: "Nu mă vrei acum, dar vremea o să se schimbe şi într-o zi voi putea să mă urc în vârful tău."

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Înfrângerea"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur, privind muntele

Deodată, toate păsările şi-au luat zborul şi au plecat;
Un nor pluteşte leneş pe cerul bleu.
Nu ne săturăm niciodată să ne privim unul pe celălalt–
Singuri amândoi, muntele şi eu.

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul robilor

La capătul lumii
o piatră
copilăroasă
ridică om peste om
un strat de bărbat
un strat de femeie
într-un singur atom
înfăşoară Calea Lactee.
La capătul lumii
o piatră
construieşte un zid.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape ca esti

Se face de-un hohot.
Aproape că eşti.
Te simt mai visându-te
decât mă simt.
Alunec apăsat, cu noaptea...
Cu pumnii deschişi,
doar atât mă voi întâmpla.
Nu mai plec spre mine
cu gesturi de scâncet:
îmi vei fi luptă de-ajuns.

Mă-ntorc cu umărul nenăscut
spre tine
şi-ţi închid zodia cu gura:
Taci, mi te-ai obosit,
de niciodată uitându-mă.

poezie de Alina Emandi
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Născut în zodia Balanţei, am trăit sub zodia Cumpenei. A(le) Soartei... cântare!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duc

un rucsac în spate
şi unul în faţă
le car după mine cu cerbicie
eu
nu mă plâng de drumul ane
voios îl par
curg apele de la ultimul efort
el
mă priveşte cu dis
preţul unui om suplu
sunt un atlas care urcă
muntele cu greutăţi pentru antrenament
pun o pietricică în bocancul drept
şi
o pietri
cică în bocancul stâng
carnea sfâşiată provoacă răni
duc totul cu mine
zi de zi în fiecare zi acelaşi drum

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu iubirii

iubirea triumfă învinge-n orice luptă
crează tunele în muntele stâncos
urcă temerară pe creasta abruptă
transmite curajul şi celui fricos.

uneori iubirea miracole face
vindecă depresii operează subtil
se extinde în lume în zile de pace
înnoadă mângâieri, în toate are stil.

iubire-ai pretutindeni nestemată
face diamantul să strălucească
inima cu dragoste este animată
vise şi speranţe ştie să dăruiască.

vreau să cuprind iubirea sublimată
de lumina sfinţilor din slava cerească.

sonet de Floarea Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu iubirii

iubirea triumfă învinge-n orice luptă
crează tunele în muntele stâncos
urcă temerară pe creasta abruptă
transmite curajul şi celui fricos.

uneori iubirea miracole face
vindecă depresii operează subtil
se extinde în lume în zile de pace
înnoadă mângâieri, în toate are stil.

iubire-ai pretutindeni nestemată
face diamantul să strălucească
inima cu dragoste este animată
vise şi speranţe ştie să dăruiască.

vreau să cuprind iubirea sublimată
de lumina sfinţilor din slava cerească.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiteză

Trece un tren de mare antiteză
prin ochiul meu drept cu un singur ochi stâng.
Rând pe rând se ciocnesc păsări
galbene şi albastre şi plâng
şi calde şi reci
şi râd prefăcute şi sincer
şi plouă cu iarbă crudă şi tăioasă
şi tocită
şi urcă ochiul în tren
şi urcă şi urcă şi coboară-n ispită
într-o mare viteză...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice drum parcurs până la capăt duce exact nicăieri. Escaladează muntele atât cât să te convingi că e munte. Din vârful muntelui nu poţi să vezi muntele.

citat celebru din Frank Herbert
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul la generaţia următoare, peştele urcă şi muntele.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Peşte (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul melc
încet-încet, urcă
muntele Fuji!

haiku de Kobayashi Issa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, femeie

De ziua ta, femeie,
Mii de stele îţi dăruesc,
Şi pe calea cea lactee
Numai cu tine vreau să pornesc.

Căci tu eşti ca luceafărul,
Care este veşnic călător
Şi în taină luminează
Calea robilor.

De ziua ta, femeie,
Îngeri să-ţi cânte în cor,
Căci tu eşti ca o zeie,
Plină de tandreţe şi amor.

Să nu uiţi, femeie,
Cât de mult te iubesc,
Căci tu eşti acea scânteie
Care aprinzi dorul pământesc.

poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!