Călătoria
- Acoperă-mi ochii, să simt mângâierea
Nisipului umed, sub tălpi și s-ascult,
Refrenul de unde, al mării tumult
Și-n pașii noptatici s-aștept adierea...
Și ia-mă de mână și du-mă departe,
Sub norii minunii, în bucla de timp.
Vom sta doar o clipă, zâmbind pe Olimp!
Intra-vom în pagini deschise de carte...
Zâmbești și-mi ajunge! Privirea-ți ne poartă,
Prin spații astrale și drumu-i parcurs,
De parcă milenii întregi s-ar fi scurs.
Ne leagă iubirea și-ncrederea-n soartă...
- Privește Pământul! E-o boabă de rouă!
- Arid, universul, îmi pare de foc.
Acasă-i mai bine, că-n oricare loc!
Ne-ntoarcă privirea-ți cu zâmbet, când plouă!
- Prea bine, atuncea... De vrei, ne-om întoarce!
O clipă ne-aduce din nou pe Pămaânt:
Privirea senină și soarele sfânt,
Din rază în rază miracolul toarce...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre rouă
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre nisip
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cântec
Ia-mă de mână,
soare și du-mă,
până în cer
sau până în lună!
Ia-mă de mână
și du-mă departe,
unde-i stâpână
frumoasa nemoarte!
Ia-mă de mână,
zilelor albe,
nopții rămână
stele în salbe!
Ia-mă de mână,
cântec e firea,
marea îngână
veșnic iubirea...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre stele
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre alb
- poezii despre Soare
Călătoria
Ieșeam în noapte, sus... Pe-acoperiș,
O umbră străvezie în surdină,
Cu pași plutind și parcă pe furiș,
Din lună îmi făceam o trambulină.
De-acolo, unde credeți c-ajungeam?
În cosmos? Da de unde! Vi se pare...
Un salt în timp! Tot pe Pământ eram:
În altă eră făuream cărare.
Giganții monștri, insulă de jad,
Nemaivăzuți copaci, sub foc de soare,
Flori vii, suave... Ape-n valuri cad...
În zare plânge marea în splendoare.
Și când credeam că-i drumul mai frumos,
Tot luna era leagăn revenirii:
Prin geam intra un suflet radios,
În trupul părăsit al rătăcirii.
A doua zi nu-mi aminteam nimic
Sau poate doar o clipă efemeră,
În care colindasem doar un pic,
Prin viața asta scurtă, austeră...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre plâns sau poezii despre insule
Ne odihnim o clipă pe o rază
Cai din pietre albastre cu aripi
Sparg doru-n copite pe loc,
Pe-obsesia timpului dorm
Cu arme de sânge și foc.
Iarna respiră-n petale de flori,
Flăcări de rouă usucă pământul,
Inima ta m-a legat de vecia
Iubirii ce-nvăluie vântul.
Scriu pe-o hârtie-amintiri
Despre calul din pietre albastre,
În pielea lui îngerii dorm
Împreună cu gândurile noastre.
Nu obosesc s-adun de pe câmp
Stele de spice ascunse în vis,
Din mană renasc pentru tine
Intrând în Raiul de lanțuri cuprins.
O mână întinsă robește cuprinsul
Armelor de sânge strânse-n cojoc,
Tu îmi dai din timp felii de pâine
Suprapuse-n săruturi de foc.
Ne odihnim o clipă pe o rază
Pusă între ramurile înfipte-n cer,
Un stol de fluturi zboară în stomac
Descuind al inimii mister.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre inimă, poezii despre foc, poezii despre cai, poezii despre îngeri, poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre visare sau poezii despre sărut
Noi doi și... norii
Te iubesc... ș'-acum
Și te voi iubii mereu
Cu-o teamă de nebun
Și chiar de vei fugi,
Eu în urma Ta... voi rătăci
Și nu o clipă doar,
O secundă, sau o viață!
Voi rătăci și Eu și Tu
Prin lumea fără Noi
Prin nopți fără de vise
Prin inimi tot mai înghețate,
Prin timpul fără de hotar,
Prin mii de lacrimi și amar
Până ne vom regăsi din nou!
Iar Noi...
Vom fi cu-o clipă mai târzii,
Cu-o clipă mai bătrâni,
Cu-o viață mai pustii
Cu ochii plânși,
Secătuiți de atâtea lacrimi.
Ne vom întoarce la izvoare,
În alte vieți trecute-n asfințit!
Vom asfinți în depărtări
Doar Noi, Noi doi și... norii!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde sau poezii despre nebunie
Doru-i dor atunci când doare
Du-mă, dorule, acolo
Unde dorul nu mai doare,
Du-mă unde știi că nu-i
Înspre dor nici-o cărare!
Du-mă, dor, poartă-mă-n codru
Printre pomii desfrunziți
Să le-alin sufletu-n geamăt
Că-s de doruri bântuiți!
Du-mă, dorule, și-mi poartă
Pașii dorului din mine
Unde crezi că voi găsi
Un alt dor să mă aline!
Du-mă, dor, prin lacrimi verzi,
Printre frunzele în jale,
Prin păduri fără de urmă,
Doar sub pași a mea cărare!
Dor nebun, făr' de astâmpăr,
Poartă-mă pe unde crezi
Că mi-oi stinge focul greu
Sorbind roua din livezi!
Du-mă și pe lacu-ncins
Când îmi arde doru-n noapte
Să-l înec și-apoi să-l plâng
Printre hohotul din șoapte!
Și cu lacrime de nufăr
Să-l jelesc a mia oară,
Iar cu-al tremurului glas
Să-l mângâi ca să nu-l doară.
Du-mă, dor, pe unde știi,
Peste lume, peste mare!
Doar murind de dor simțit-am
Doru-i dor atunci când doare.
poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre păduri, poezii despre verde, poezii despre nuferi sau poezii despre frunze
Aici,unde viorile canta
Visez cu ochii deschiși
un colț de paradis se deschide
soarele auriu apare
e stare de bine,
inchidere a pleoapelor grele de vis
gânduri îmi poartă pașii
prin iarbă,
flori
și mare...
auzi cum sună valul?
cântă melodia sufletului
în acord de zefir
dezmierdând plete lungi de alge
acum....
când primăvara
etalează veșmânt de curcubeu.
Desfac palmele;
din brațele zefirului
culeg sunetul mării
în mângâierea caldă a soarelui
îl duc aici
în partea
unde viorile
într-un concert sublim
pe flori cu petale sângerii
îngemănă cântecul prins,
ascult...
văd melodia inimii
leagăn de val,
fior,
rază de soare
pe fire de algă aprinsă de dor.
poezie de Maria Nicolae
Adăugat de Mona Dinici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre sunet, poezii despre roșu, poezii despre rai sau poezii despre păr
Când am vrut să fur o rază...
Am furat din Cer o rază, am scăldat-o în iluzii,
Cu ardoare o râvneam în a sufletului casă,
Dar, nătângă rătăcită, m-am pierdut printre confuzii
Când speram că pot, o clipă, să mă simt ca o mireasă,
Nu femeie măritată, ci fecioară strălucind,
Captând zeilor atenții, zicând slovele zidite,
Cu emoție transmise, prin candoare drum croind
Către surdele,, icoane", către inimi împietrite.
Am crezut că voi putea, îmbrăcată-n violet,
Să stârnesc furtuni în creier, să aprind zâmbind făclii,
Cucerindu-i o secundă prin cuvântu-mi desuet
Ce nu știe să creeze fascinante poezii.
Mi s-a spus că doar o moarte merit pentru îndrăzneala
De-a-l sfida, cu indolență, chiar pe Zeus din Olimp,
Scriind vorbe fără noimă, irosind în van cerneala,
Nelăsând nicicum vreo urmă-a trecerii mele prin timp.
M-am retras unde mi-e bine: printre oamenii de rând
Care n-au crezut vreodată că-s ai lumii suverani
Și mi-am spus, c-un surâs trist, cugetând în al meu gând,
Că, la masa opulenței, nu e loc pentru sărmani.
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre tristețe, poezii despre poezie, poezii despre nuntă, poezii despre moarte sau poezii despre inocență
Când am iubirea ta cu mine
Când am iubirea ta cu mine-i
Mai dulce-a mierlelor cântare,
Înfloresc macii pe coline
Iar soarele arde mai tare.
Când am iubirea ta cu mine
Trec toate grijile deodată
Și pot s-adorm fără suspine
Căci mă simt binecuvântată.
Când am iubirea ta cu mine
Și cerul pare mai senin.
Și orice-aș vrea să fac, știu bine,
Că va fi un succes deplin.
Îmi e de-ajuns doar o privire,
Un zâmbet sau o vorbă blândă,
Și-a mea e-ntreaga omenire,
Prin tine îngeri-mi cuvântă!
Tu îmi ești sprijin și noroc,
Puterea mea de-a face bine
Și trec prin apă și prin foc
Când am iubirea ta cu mine!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre succes, poezii despre noroc, poezii despre flori sau poezii despre apă
O poveste
1. E mica distanța-ntre mine și tine,
Măsoar-o cu-n deget și vezi că-ți ajunge...
Și totuși, de cauți s-ajungi pân' la mine,
E greu să prinzi pașii... și dorul s-ar duce...
2. E-n mine privirea-ți ciudat de aprinsă;
Închisă în suflet... Am rupt-o din tine!
De-o vrei înapoi, de uri neatinsă,
Cu-armură încins, te luptă cu mine!
3. E cald când aprindem cu torțe iubirea,
Uităm de-ntuneric, veghem până-n zori,
De vrei s-o alungi când se-aprinde lumina,
Învine-n speranță, se-alege-n culori...
4. E vesel și jocu-ntre mine și tine,
Subtil pe alocuri, vădit când zâmbești...
Îmbracă-te-n straie de prinț pentru mine
Și-n joacă-amintește-ți ce mult mă iubești!...
poezie de Gabriela Chișcari (2006)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, citate de Gabriela Chișcari despre lumină, citate de Gabriela Chișcari despre iubire, citate de Gabriela Chișcari despre zâmbet, citate de Gabriela Chișcari despre suflet, citate de Gabriela Chișcari despre dor, poezii despre degete, citate de Gabriela Chișcari despre degete, poezii despre culori sau citate de Gabriela Chișcari despre culori
* * *
Vine o vreme când
Ne oprim pentr-o clipă, în prezent și-n trecut,
Iar ce ne-a rămas i-o petală albastră
Din macul iubirii, ce-a fost roșu, demult...
Dar care s-a stins în inima noastră!
Oprindu-ne-n timp, privim peste umăr,
Adunăm multe lacrimi din tot ce a fost,
Mângâiem surâzând tristeți fără număr
Și-notând prin regrete, ne-ntrebăm,, Cu ce rost?"
Învelim răsăritul, până ieri... nevăzut,
C-un oftat și c-un zâmbet venit de departe...
Se ascunde-n clepsidra unui timp neștiut,
Ne privește o clipă... s-ar opri... dar nu poate!
Îl cheamă apusul e-o visare și-un vis
Și un cântec de bucium ce dăinuie-n iarbă,
Alunecă-n taină, străbătând un abis
Printre ploi de-ntrebări, dar nimic nu întreabă!
Frântură de timp ni-s toți anii din noi,
O clepsidră de-argint, într-o taină ni-i poartă
Pe pajiști cu soare și pe drumuri cu ploi,
Câți vor fi... până când, nu vom ști niciodată!
poezie de Lili Șipoteanu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre prezent sau poezii despre numere
Reverie
Miracolul verii pe-un țărm de smarald,
Lumina de aur în aerul cald,
Un cer străveziu, ce te cheamă în mit
Și marea albastră, dansând în zenit.
Pe plaja întinsă, doar el și cu ea.
Iubirea de-o viață e scrisă în stea.
În pașii nostalgici secundele mor...
Doar apa mai șterge din urmele lor.
Plutind reverie... Se-aude un cânt.
Doar vântul adie... O boare de vânt.
Talazul feeric e vrajă și dor,
Aripa de vis îi învăluie-n zbor...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară sau poezii despre reverie
Răspunsul este iubirea
Marea dilemă a vieților noastre, a destinelor noastre, este lipsa de iubire.
Atunci când iubim, nu putem răni - să nu crezi că ceea ce trăiești este iubire, te rog, nu te minți.
Ascultă atent, este o voce, ce îți șoptește zi de zi, un cântec dulce, de iubire - nu încerca să-l înțelegi, doar fii.
Ce cheamă ploaia către pământ?
Ce împinge soarele către apus?
Ce împodobește munții cu zăpadă și oferă strălucire mării?
Unde te cheamă vântul atunci când îți șoptește?
Ce îți răspunde luna atunci când o privești?
Unde te poartă frica, atunci când nu încerci să o oprești?
Unde te poartă toate - înapoi la tine; pe canalul îngust al minții obosite de atât învârtit, încercând să-și prindă coada.
Ridică-te, locul tău nu este în genunchi.
Prieten drag, nu te ruga la stele, nu arunca blesteme, iubește-ți fiii, adună-ți turma; ceva te cheamă către casă... chiar și cel mai neiscusit cioban știe când e timpul să se întoarcă acasă. Ai călătorit departe, picioarele ți-au obosit, pământul pare greu sub tălpi. Te uiți în față, drumul se-ntinde, se șerpuiește-n orizont, la infinit. Drumu-ți promite, că dacă mergi încă puțin, te-mbogățește, te face prinț peste oceane și rege între oameni - dar tu nu îl asculți, ai obosit. Îți amintești de măgarul harnic, căruia îi sunt promise mărețe împliniri și care își duce-n spate, povara veșnică și grea a propriei nemulțumiri.
Te uiți în spate; ce mult ai mers... vii de departe. Au trecut parcă veacuri întregi de la primul căscat, de la primul pas și prima vorbă - ce entuziasm aveai odată; luai orice provocare în piept cu dăruire, promițând că ai s-aduci în lume, mult căutată mântuire. Ai zâmbit și te-ai jucat - ce suflet drag, ce bucurie.
Dar parcă este mult de atunci - nisipul stă împrăștiat peste trecut; se văd prin ceață, fragmentele amintirilor de demult. Nu are sens să răscolești trecutul, o știi prea bine din asta nu a ieșit nicicând ceva bun; poate doar plâns, orbire și scrum.
Nu mai este timp de-ntoarcere acum - te uiți din nou în față, privești din nou în spate. Ai căutat, ai luat notițe și ai scris în jurnal - ceva nu este bine; viața ar trebui să facă sens, dar sensul nu e de găsit niciunde. Te uiți în sus, la cer - e prea departe. Te uiți în jos, la pământul crud, proaspăt și viu - îi mulțumești în gând pentru o clipă, realizând însă că el doar te poartă, nu te ridică.
Cum se face că ai căutat peste tot... și tot n-ai pace; cum se face?
E evident - nu mai există cale; nu mai există drum care să te poarte acolo unde vrei să mergi, să îți ofere ceea ce cu disperare îți dorești. Răspunsul nu e aici, nu e acolo; nu e în timp și nici în lipsa lui - căci timpul trece atât de repede în joacă și atât de greu în muncă. Te-ai uitat și pe unde ai venit și pe unde ai fi putut să mergi te-ai uitat la cer, dar ți se pare prea departe, decizi să-l lași în grija păsărilor de noapte; te-ai uitat în pământ, însă el te-a privit tăcut, flămând, cu ochi de frunze.
Răspunsul nu e de găsit.
Răspunsul e iubirea.
poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre mulțumire, poezii despre jocuri, poezii despre zăpadă sau poezii despre voce
O iubesc așa
știu sigur câte zile are
o mângâi și ea râde
de parcă îi mângâi inima
acolo unde suflă vântul
oasele sunt prea dure tăioase
adoarme cu tâmpla pe un colț de stâncă
și-n somn trăiește un vis
unde casele sunt albe
și atât de mari
prin valea de la capătul satului
trec munți întregi de apă
oamenii coboară spre vărsare
pare că în orice clipă
norii se scufundă în șuvoiul de lumini
verdele tot se adună în unul
soarele în razele verzi fierbe câmpia
ea întinde o mână spre inimă
dincolo de vis oceanul...
poezie de Cristina Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre râs sau poezii despre văi
Crăciun
Mi-e bradu-mpovărat de dorințe și vise,
Am inima plină de povești nescrise,
Pe-o rază, lin plutește gândul meu spre tine,
Doar tu știi să-mi dăruiești speranța-n mai bine!
Frumoase amintiri mi-am aninat pe ramuri,
Văd flori de diamant pe-mpodobite geamuri,
Te-am cocoțat pe tine în vârf,, în loc de stea,
Făclii de jad ți-s ochii, luminând viața mea!
Mă simt din nou copil și mi-e atât de bine,
Ce-aș mai putea dori, dacă te am pe tine?
Ne-om strecura prin lume, frenetic, an de an,
Mereu inseparabili, ca-ntr-un nod gordian!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre gânduri, poezii despre diamante sau poezii despre crengi
Câmp de maci
Desculță-te când intri, pășește-ncet și taci,
E liniște-n odaie, doar ceasul bate-arar
Minutele-agățate în vârf de minutar...
Întreabă-mă-n tăcere: "Iubito, ce mai faci?
De ce m-aud, în suflet, căzându-ți ca în gol
Și-n vene nu-ți mai simt fluidele săruturi,
S-au transformat, mai nou, în colivii de fluturi
Prin care, câteodată, doar eu mai dau ocol.
Sau deseori îmi pare că stau în câmp de maci
Prin inima-ți deschisă, câmpie-n fața mea,
Petalele prea roșii încep a mă durea
Și-aleg să plâng cu rouă.... Iubito, de ce taci?
Vorbește-mă în șoapte, sărută-mă în gând,
Primește-mă să-ți fiu, să-ți curg din nou în sânge,
Să-ți simt privirea iar cum arde și mă strânge
Și-n brațe infinite mă-nvăluiește blând."
Prin inima-mi deschisă pășește-ncet și taci,
E liniște-n adânc și-a contenit să plouă,
Iubite, să te plimbi, despovărat de rouă,
Ca o iubire veche prin câmpul meu de maci.
poezie de Silvia Risnoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere sau poezii despre sânge
Și să-mi zâmbești... (poezie adamică)
Îți torn venin pe rană sângerândă,
Să-nveți durerea cum se ține-n frâu.
Atunci, simți-voi, cât ești de flămândă,
Iubita mea, cu freamăt de pârâu.
Când te iubeam cuminte, doar cu gândul,
Îți înfloream, sub piele, trandafiri.
Să te miros, în vis, făceam cu rândul
De pază la speranța de-a fi miri.
Veneau călări din țări îndepărtate,
Să îți sărute glezna, prinți de soi;
Doar eu căram iubiri și dor în spate
Și-mi sângerau, sub arșiți, pașii goi.
Nu mă vedeai și cu privirea-ți rece
Mă țintuiai o clipă, cu dispreț.
Îți torn venin, dar nu-ți arăt cum trece,
Sau, de mă-ndupleci, să mă-ntrebi de preț.
Nu-ți cer, decât, pe jar să îmi dansezi,
Cu talpa goală și să strângi din dinți,
Să te privesc, iubito, cum valsezi
Și să-mi zâmbești, durerea, când o simți!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre țări, poezii despre vals sau poezii despre trandafiri
Timp și destin
TIMP ȘI DESTIN
O, cum se duce timpul pe căile astrale
și-n fiecare clipă ne poartă prin destin,
lăsând-ne în gene repere ancestrale
să jaloneze calea urmașilor ce vin.
Astfel ne trece viața, cu bune și cu rele,
fără să știm, anume, ce fi-va după noi,
călătorind cu gândul spre neștiute stele
la mii de ani lumină-nainte sau-napoi.
N-ajunge nici lumina acolo unde gândul
ne poartă într-o clipă prin spațiul infinit,
să ne aducă taina ce-a zămislit Cuvântul
la marginile lumii în timp nedefinit.
Cuvînt-dumnezeire, ce arde ca o torță
în sufletele noastre, orfane pe pământ,
ca să primim în cuget nemuritoarea forță
din veșnicia sacră a Duhului Cel Sfânt.
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp sau poezii despre infinit
De mână
Și în mormânt
Ne vom căuta să ne ținem de mână
Și de umbrele noastre
Nu ne vom teme...
Ele duc c-un braț alb serile
Ce-au scris pe frunze sărutul ierbilor!
Și ne vom ține de mână
Ca doi copaci visători,
Ce-și adorm frunzele-n rouă
Ca-ntr-un vers,
Unde izvoarele plâng într-un glas
Până când ecoul îngheață-ntr-o lacrimă
Dar mai curg ca prăpastiile-n mare.
Noi ne vom ține de mână
Și când ne-om trezi,
Într-un piept de amiază târzie.
Prin rădăcini de dor
Ne vom bea inimile cu o singură sete
Și cu lumini obosite ne vom îmbrăca
Într-o amiază târzie:
Unde răsăritul de mână se ia cu amurgul,
Unde păsările devin liniști de cristal
Prin care privește iubirea.
Într-o amiază devreme
În care ne vom ține de mână
Și de umbrele noastre
Nu ne vom teme...
poezie de Crina Popescu din revista Literatura și arta (23 august 2012)
Adăugat de Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre seară sau poezii despre păsări
Răscruce între singurătate și ultima haltă
îmi pun capul pe palme și aștept
ca și cum nimeni nu m-ar fi dorit
sângele îmi aleargă prin vene
îl aud dar
nu spun nimic
sunt un anonim uitat într-o casă
cu bagaje de mână
dintr-o haltă prin care
n-a mai trecut niciun tren de multă vreme
din când în când deschid ochii și-mi
rostogolesc privirea de la un colț la altul
e mult întuneric și nicio speranță
de care
să-mi atârn ultima clipă
nici nu știu dacă e vară sau toamnă
tăcerea se instalează în mine ca
într-un fotoliu scorojit
și mușcă necondiționat
umblă prin măruntaie
ca o durere
coincidență sau nu
între cele două spații
văd un alb nesfârșit
nu sunt disperat ci doar
am o senzație ciudată
știu că mi-am depășit maturitatea și că
mă voi dizolva în verdele din iarbă
sau într-o floare de mușețel
însă știu
că fluturii care îmi vor sta pe coapsă și
ceața care va tăia respirația numelui
lăsat în loc de poartă
vor aminti de mine
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre uitare, poezii despre trenuri, poezii despre toamnă sau poezii despre singurătate
În loc de tine
În loc de suflet am o carte
Și-n ea îmi port, trăind, iubirea,
Cu băsmăluțe parfumate
Îmi sorb durerea și privirea.
În loc de mână am o pană,
Cu ea eu scriu, simțind, cuvântul
Ce se hrănește dintr-o rană
Și se ascultă doar cu gândul.
În loc de iris am un mal,
Spre care vin stropind privirea,
Ce unde mici se fac un val,
Ce valuri mari naște iubirea.
În loc de frunte am o floare
Și rozul ei trecut de timp
Nu e miros și nici culoare
Un dulce gând dezamăgit...
În loc de tine am trecutul
Ce împreună noi l-am scris,
În cartea sfântă, cu sărutul,
Tu plângi acum ce eu am plâns...
poezie de Daniela Dermengi
Adăugat de Daniela Dermengi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre roz sau poezii despre cărți