Mirajul visului
Cuprinsă de poveste
În lunga mea visare
Simt că iubirea este
Din ce în ce mai mare.
Te port cu mine-n astă viață
În mirajul visului ce port
Brațele-mi întinse ca o... Torță
Sub... Cupola Cerului... suport.
Pe întinderi lungi de ape
Când noaptea, misterios, se lasă
Te simt tot mai aproape
De nimeni și nimic... nu ne pasă!
Lungi raze de visare
Se-adună-n caldă-mbrățișare
Să-ți spună cu ardoare
Așteptăm, dorul de tine... doare!
poezie de Geta Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre noapte, poezii despre iubire, poezii despre dor, poezii despre apă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Aproape
Te simt mai aproape c-o viață,
iar inima-mi bate în piept
lovind în pereții de gheață
ce-o-nchid în destinu-i nedrept.
Îți simt nemurirea prin stâncă
și-aștept ca blestemul străvechi
să-și piardă puterea căci, încă,
mai cred în destine perechi.
Eram într-o viață-mpreună,
sortiți nemuririi în doi,
dar neguri au vrut să răpună
iubirea sădită în noi.
În viața eternă pe care
nimic n-a putut să ne-o ia
îmi ești, de milenii, visare,
te simt, ești în inima mea.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre stânci, poezii despre inimă sau poezii despre gheață
Final
... Și dorul de tine, nu mă mai doare
Chiar dacă-n suflet port doar ninsoare
Și-n inimă sloiuri de vânătă gheață
Dar merge-nainte banala mea viață.
Știu: profețesc doar iluzii și vise
De-oricine dorite de nimeni atinse.
Iubirea e țelul spre care țintim
Dar cel mai adesea în ură sfârșim.
Cad stele din ceruri, comete se sting,
Tristeți și depresii într-una mă ning.
Urzit-am iluzii, fără vreun rost
Începuse bine s-a sfârșit prost.
Când unul iubește și altul mimează
Iubirea... în suflet nimic nu vibrează.
Și asta se simte din vorbe, din fapte
Și false sunt, astăzi, suavele-ți șoapte.
... Și dorul de tine, nu mă mai doare
Ninsoare-i pe tâmple în suflet ninsoare;
În ochi port tristețe și-o umedă ceață
Și inima-i toată o vânătă gheață...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre superlative, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre prostie sau poezii despre prezent
Atunci când port ruj de culoare roșie, mă simt mai puternică, mai femeie. Îl port aproape în fiecare zi.
citat din Rita Ora
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ruj, citate despre roșu, citate despre femei sau citate despre cosmetică
O poveste
Trece o zi, tu nu spui nimic,
Zboara un gand cum ca nu mai vrei,
Tristetea ce-o port nu mai pot s-o ridic,
Si simt ca-i nevoie cumva s-o inchei.
Esti rece, esti dura, iar eu vinovat,
Nu stiu cum se face, dar tu ai dreptate,
Noptile lungi si plansul in pat,
Te poarta chiar mult mai departe.
Oftam, suferim, ne indepartam,
Voi sti ce sa fac sa trec peste?
Pe-a cui este vina mereu ne certam,
Si asa incheiem o poveste.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, citate de Vlad Bălan despre vinovăție, poezii despre dreptate, citate de Vlad Bălan despre dreptate, poezii despre depășire sau citate de Vlad Bălan despre depășire
Solfegii în raze
iubite port anii noștri în sublim șirag
și nu-mi pun întrebări nici despre moarte
acum simt fericirea la brațul tău drag
las iubirea pură prin vise să mă poarte.
te port iubite-n suflet, acolo te-am închis
să îmi păzești iubirea din zori până-n noapte
faguri de săruturi să îi simt și in vis
în paradisul vieții- dulcegării în șoapte.
de nu ți-am spus că te iubesc îți spune vântul
cutreierând păduri, poiene, curcubeie
solfegii în raze finisează cuvântul
să curgă ca izvorul din sacră epopee.
iubitul meu cel blând mult te ador
ești lumea mea și-așa va fi pân-am să mor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre vânt, poezii despre timp, poezii despre sărut sau poezii despre rai
Graurul meu
Un graur este forma cea mai pură a egoismului.
Nu îi pasă de mascarada pe care
tu o faci pentru simplul motiv
că nu îi pasă!
Un graur are gene lungi
aducătoare de moarte...
un fel de ochi cu ochi cu ochi
cu ochi...
Un graur! Ce poveste complicată!
Trăiește în roiuri de semeni pe semănături
are ciocul albastru și privește noaptea între
geamandurile apelor.
Să nu râdem de el deși eu
nu mă pot abține.
Un graur e o pasăre
ce nu o doare
nici cât pe tine te doare de ea!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre păsări sau poezii despre albastru
Himera
De-atâția ani, te port în mine.
De-atâta timp, încerc a-ți spune...
Ce simt, ce vreau anume,
Iubirea mea plecată-n lume...
O, știi prea bine,
Iubirea-mi si dorul de tine,
Chiar și tristețea...
Strigă al tău nume.
De atâta timp în visul meu,
Doar o iluzie ești.
Te știu de mult timp!
Te simt a mea!
Dorință, vis și început, himera, stea,
Mare iubire...
A mea ești... da, ești fericire...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre fericire sau poezii despre dorințe
Clipa De Visare
M-am așezat pe maluri visătoare
Tăcerea nopții mă strigă tot mai tare
S-alerg, să mă arunc în valuri zburătoare
Să pot pluti, să mă topesc pe înserare
Cu vântul să mă plimb pe mare
S-ajung la tine într-o suflare
Când te sărută vântul ce mă poartă-n zare
Tu ai simți a mea îmbrățișare
Eu ți-aș lăsa la pieptul tău o floare
Aș cere de la cer si de la soare
Să îți trimită raze sclipitoare
Și fulgi de nea nemuritoare
Dar mă trezesc din clipa de visare
Sunt tot aici pe maluri visătoare
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre plimbare sau poezii despre flori
Doamna mea de roșu
Doamna mea de roșu, doamna mea de verde
Renaște pamântul, eu mă simt un rege,
Am găsit norocul, Dumnezeu mai pierde
Condamnat la viață și iubirea lege.
Doamna mea de roșu, doamna mea de floare
Mângâie-ți urechea cu glas de primăvară,
Verdele tău pur mă îmbie la visare
Și vântul cară note pe acorduri de vioară.
Doamna mea de roșu, doamna mea de bine
La braț ai dimineața și soarele cunună,
Sânul tău e pâine, mi-e și pasiune
Au muțit poeții când au venit la cină.
Doamna mea de roșu, doamna mea de foc
Am creeat poveste extrasă din povești,
Te iubesc o viață cât două la un loc
Tu verși peste mine plăceri dumnezeiești.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre vioară, poezii despre urechi, poezii despre roșu sau poezii despre religie
Papa
Papa, te am din nou în minte
Atât de blând, uman și drept;
Cel ce-mi cerea să fiu cuminte,
Mai înțelept ca el, deștept.
Îți simt pe-obraji perii din barbă
Când mă strângeai la piept de dor,
La Montreal în parc, pe iarbă...
Te lăudai; "Am un fecior...!"
Îți simt pe umăr palma caldă
Și râsul ți-l aud, ștrengar.
Din sânge, al tău, inima-mi scaldă...
Te-aud; mă-nveți abecedar!
Îmi pipăi piept -că sunt ca tine
Cu forme un pic mai voluptoase-
Să fiu și eu sprijin de bine...
Un trup și suflet, carne, oase.
Nu mai am altul de prieten,
Căci azi numele-a dispărut
Și-n loc de aproape... suflet ieften!
Cu ochi închiși te ating... Trecut!
Sunt pana ta de mandolină;
Ține-mă în degete pe strună
Să-mi spui și mie, moartea-i lină?
Să-ți fiu aproape os, tăciună!?...
... Sau lasă tată, poate-oi sta
Încă puțin, să te port fiu;
Să-ți spun din când în când papa,
Doar eu, cuvânt să te țin viu!
Să nu mă uiți, pe unde-oi fi,
Că-ți port nume și gene, lacrimi
Și brațe să-mi întinzi... Să știi
Că vin să-mi spovedesc din patimi!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre tată, poezii despre sânge sau poezii despre prietenie
Întoarcere
Ma-ntorn acasă încărcat
Ca o albină,
De soare mult ce-am adunat
Pe dealuri de lumină.
În ochi port pulbere de soare
Și-n gene,
Am strâns polen mărunt de zare
Ca-n lungi antene.
Și ca un zbor privirea mea
Pluti pe zare;
Gândirea nu-mi mai pare grea,
Nu mă mai doare.
Mă-ntorn acuma obosit
Pe-aleie de tei.
Port tot pământul nesfârșit
În ochii mei.
Am stat pe culme ca un trunchi
Cu frunze moarte;
Pădurile ca un mănunchi
Se adunau, departe...
Aduc în târgul de devale
O lume-nviorată,
Aduc pe haina mea petale
Din iarba scuturată.
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre tei, poezii despre păduri, poezii despre lumină, poezii despre gânduri, poezii despre frunze sau poezii despre apicultură
Deșteptările visării
Acum aș vrea să deștept visând
câteva deșteptări despre visare.
Adevărata visare nu este aceea
când nu-ți este întrerupt somnul sau
când îți este ruptă în două privegherea.
Adevărata visare este numai acea visare
când ți se întâmplă
(dacă ți se întâmplă)
să ți se deștepte în vis fericirea
de a visa la altcineva
decât la tine însuți.
Adâncă visare
(bună seara, priveghere!)
Măreață deșteptare
(bună dimineața, trezvie!)
Acum visez. Deșteaptă-mă,
Doamne, că nu știu ce fac!
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inteligență, poezii despre somn sau poezii despre dimineață
Elegie appasionata
simt sensibil viața cu profunzime de femeie
trăiesc totul la maxim cu intensitate
din ploaia ochilor se nasc curcubeie
urc câte o treaptă spre eternitate.
mă-nfășor cu lumina din noaptea albastră
un univers cu stele în taină râvnesc
când zorii zilei îmi bat în fereastră
mă trezesc fericită ca pot să mai iubesc.
sub aripa cuvântului am explorat zborul
azi păsările cerului îmi sunt aproape
plutesc printre raze și le gust amorul
lumini diafane se strecoară sub pleoape.
ploaia spală glia gândul versul dorul
pasiunea mea mireană nu tulbură ape.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre poezie sau poezii despre ploaie
Dorul de casă...
Oraș frumos, București,
Capitala țării ești.
Dar în fiecare zi, tu
Bucăți, îmi faci sufletu'.
Și când seara se lasă,
Îmi e dor de casă.
Nu prea am bănuit eu,
Cât o să-mi fie de greu.
Aici, nu ești ca acasă,
Când stai cu ai tăi la masă.
Dar singură mă consolez
În viață, ceva să realizez.
De părinți, mi se face dor
Și atunci simt că mor.
Asta se întâmplă cam mereu,
În rest, sunt bine eu...
Galați, de tine nu am uitat,
Te port în suflet, necondiționat.
Niciodată nu mă lasă
Dorul, de-a mea casă.
Pentru mulți, nu însemni nimic,
Te văd doar un oraș mic.
Eu de aici, departe am plecat,
Totul în urmă, am lăsat.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre uitare, poezii despre oraș sau poezii despre frumusețe
Intrebare
- Ce-a vrut să spună autorul, oare?
Vouă, celor născuți în zodia-n care
Nimic nu doare.
Mirați-vă citeț și nu icniți
De-o fi s-aflați că autorul n-are
Decât vreo două, trei nimicnice dorinți.
Lăsați-i libere cuvintele să zboare!
El vrea să știe că în astă limbă
In care el vă știe auzi,
Iubirea nu-i, de fapt, o diatribă,
Ci că ce-l doare-i starea de-a iubi.
Mai vrea să strângă în pocalu-i rouă
Din zori de zi, când noaptea a murit
Si nu vrea multă, boabe vrea doar două:
Cea de-nceput și cea dintru sfârșit.
Mai vrea, de-ar ști că poate să-l audă
Cel ce împarte-n astă lume tot,
Să-l lase să-și închidă pleoapa surdă
Si ancora s-arunce împăcat în port.
poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre naștere, poezii despre libertate sau poezii despre cuvinte
Ape și foc
Tu ai surâsul mamei tale,
Misterios, puțin ironic;
De când mi-ai răsărit în cale,
Mă simt mecanic, electronic,
Mă simt un lucru manual,
De mâna ta când sunt atins,
Mă simt pe ape dus de val
Și-n trupul tău de foc, împins.
poezie de Marius Robu (27 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre mamă, poezii despre foc sau poezii despre electronică
Când mergem prin ceață
E ceață în gânduri și dorul mă-ncearcă
Plutesc pe valuri cu tine-ntr-o barcă
Se aud tumulturi de ape înfundat
Prea multe maluri în urmă am lăsat
Mă uit la ape, la ceața care vine
Mi-e teamă să nu pleci de lângă mine
Pe râuri aburinde de vrei să mai plutim
Cu dragostea în inimi putem să... reușim
Hai să-nnoptăm pe malul ce s-arată-n față
Să nu te temi chiar de se lasă ceață
Vâslesc din răsputeri să mai trăiesc o viață
În noaptea asta, te rog, rămâi la mine-n brațe
În astă lume e și soare, dar mai și plouă uneori
Suntem forțați să trecem chiar prin nori
Când reușim să ne întoarcem iar la viață
Să nu uităm să ne iubim și atunci
Când... mergem prin ceață
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre râuri sau poezii despre nori
Adânca privire
Sunt plin de tine dacă pleci de-acasă,
Cu tine veșnic m-aș împovăra,
Când, noapte-zi, pereții mă apasă
Eu, sub sprâncene port privirea ta.
Absența ta ca ștreangul sub bărbie
Mă strânge, dacă tu te-ndepărtezi,
Iar mâna stângă parcă-mi e pustie
Trăgându-mi inima către zăpezi.
O umbră sunt, atunci când tu n-ai umbră,
Încuviințează umbrei care sunt
Să nu se teamă când cu tine umblă
Oriunde pui piciorul pe pământ.
La paginile scrise înainte
De ceilalți orbi care-au putut vedea
Adaug că iubirea reaprinde
Și ochii tăi, aici, în fruntea mea.
Căci asta e iubirea cea mai mare,
Să vezi cu ochii celuilalt, adânc,
Iar când nu e cu tine și te doare
Să-i simți în ochii tăi pe-ai lui cum plâng.
Așa simt eu acum când ești departe
Și nu mai știu e noapte sau e zi,
Te țin aici pe viață și pe moarte,
Te văd că mă și tem că vei orbi.
Din ochii tăi mi-i fac pe-ai mei acasă,
Ca pe-o lumină vie te aștept,
Dar stânga mea, de dorul tău, mă lasă,
Smulgându-mi parcă inima din piept.
Nici nu mai știu, e iarnă sau e vară,
Privirile ni s-au unit de tot
Rămân aici, dar am fugit afară,
Te-aș părăsi cumva, dar nu mai pot.
Zăpezi și flori trăiesc împreunate,
Miracol și coșmar, la fel, așa,
Cuțitul alții mi-l înfig în spate,
Tu ai privirea în privirea mea.
Și poate că aceasta e iubirea,
Nu numai gelozie și asalt,
Ci să-ți modifici într-atât privirea
Încât să vezi la fel ca celălalt.
Profeții însă iată ce-mi arată:
Te sorb din ochi, precum și tu mă sorbi,
Și ne vom cheltui lumina toată,
Îngenunchind sub cer ca niște orbi.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sprâncene, poezii despre plâns sau poezii despre picioare
Vis de paradis
Și-mi este dor de un nebun frumos,
Ce tot așteaptă de la mine semne...
Eu sunt în mare, cu valuri peste glezne,
Iar el, tot rătăcind spre tenebros...
Și mă lovește iarăși câmp de sare,
Atunci când luna s-a trezit din somn...
Aș fi vrut să îmi fii un domn,
Cu un sărut să mă trezești dintr-o visare...
De ce eu te visez când ești cu mine...?
Te port în vise, în inimă și minte...
Ești tot prezent în ce totul se simte,
Dar în real... îmi ești pe căi străine.
Și mă așez la masa mea cea neagră,
Îmi iau dispozitivul ca să-ți scriu...
Reglez și web-ul meu cel fistichiu,
Și-aștept mesajele-ți s-apară.
Și mă surprind cum mă visez cu tine,
Înveșmântată de dorul ce-am cules...
Mult te-am iubit, dar nu eu te-am ales,
Să-mi fii alături și la greu și bine.
Iubitule! Mai strigă-mi numele o dată!
Tu știi ce simt când mă șoptești...
Respir aroma-n care ești,
Ce giuvaier! Și ce răsplată...!
Și-mi este dor să stăm lipiți...
Așa cum filmele ne-arată,
Fără orgolii, fără ceartă...
Doar doi, iubindu-se uniți.
A fost iluzie, sau vis...
A fost realitatea noastră...?
Sau, am visat la marea-albastră,
Ce ar fi fost un paradis?...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată sau poezii despre realitate
Taina iubirii
Tainice gânduri răsar din depărtare
Când tu, iubite, cu glasul ău fierbinte
Mereu îmi amintești
De-a timpului visare
. Sărutul tău și azi îl mai doresc,
În nopțile cu lună clară
Pe cer când stele strălucesc,
În sunet dulce de vioară.
Simt inima aprinsă
În flăcări de iubire
Și chipul tău...
Îl simt mereu aproape.
. Ridic privirea într-al iubirii semn
-Ești flacără sau dor?
Iubirea ce te-nalță...
Cu-al nemuririi zbor.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet