Zeci, sute, poate mii de vieţi, trecând prin multe forme, ai privit la oameni cum râd. În tine s-a născut dorinţa de a râde. Ciudăţenia este că astăzi, când în sfârşit eşti în forma omenească, nu poţi râde. Ai uitat de râs, te-ai molipsit de seriozitate şi tristeţe.

citat din Svaha
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul: Ascultaţi-l cum râde! Râde, nenorocitul! Râde de noi, de ordinea firească a lucrurilor! Râde de Constituţie, de Parlamentul nostru bicameral... Râde de întreaga societate civilă!... Auziţi? E tot numai ironie... Ce râs socratic!... Tăios, ca o lamă de cuţit...
Ofiţerul: Cu neputinţă! (Mecanic.) În acest minister, nimeni nu râde, prietene! Avem numai oameni serioşi, angajaţi pe bază de concurs... În ministerul nostru, râsul e interzis prin regulamentul de ordine interioară...
Bărbatul: Înseamnă că nu-l cunoaşteţi pe şeful meu! Nu mai poate el de ordinea voastră interioară!

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râsul ca o enigmă

E o enigmă
cum mă inundă râsul,
de atâţia ani am râs
şi câte fântâni
de lacrimi am strâns,
am râs pe-ntuneric
spre disperarea cuvintelor
ce inundă arterele,
am râs pe lumină
de singurătate,
de prostia umană,
am râs că nu avem
o lege a râsului,
că nu suntem penali
când râdem de parlamentari,
am râs de somnambulii
oraşului modern,
de stele căzătoare,
am râs de moarte,
a dracului râde şi ea...
până şi îngerii
râd în eternitate,
au lacrimi de râs...

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul dintre obiectivele râsului este educaţia. Nu poţi râde de un om ce munceşte aşa cum nu poţi râde de un pescar ce aşteaptă recolta în mijlocul apei.

Claudiu Ovidiu Tofeni în Alfabet din Viaţă (15 ianuarie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care citeşte o povestire comică sau se duce la teatru să vadă o farsă va râde datorită intenţiei comice, de lucruri pe care în viaţa obişnuită nu le-ar considera comice. El sfârşeşte prin a râde, datorită amintirii de a fi râs, datorită aşteptării de a râde, de la prima intrare în scenă a actorului comic, înainte ca aceasta să fi încercat să stârnească râsul. Iată motivul pentru care, ulterior, îţi este ruşine de uşurinţa cu care ai râs la teatru.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De oamenii zgârciţi râde pământul
Şi râde iadu-n pumni de domni şi regi.
De cei ce fac pentru popoare legi,
Cum râd în codri fiarele şi vântul!
Şi viermii râd de cei care-şi fac placul,
Şi de femei cu poale lungi e vesel dracul!

poezie din Mahabharata, traducere de George Coşbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strictul necesar

Când eu te strig
Şi tu n-auzi...
Că fără glas,
Dar cu fiecare celulă
Toată fiinţa mea strigă numele tău...
Cum poţi să nu răspunzi?

Când eu te chem
Şi tu nu vii...
Când zeci de braţe-ntind spre tine
Diafane, nevăzute
Gata să-ţi cuprindă trup şi suflet deopotrivă
Cum poţi să nu ajungi?

Când te doresc
Şi tu nu ştii...
În nopţi târzii genele-mi se despart,
Un clopot am în piept;
Mi-e cald, mi-e frig şi iarăşi cald
Cum poţi să nu mă simţi?

Când ochii mei îţi jură
Te iubesc
Nu râde şi nu te feri
Tu îmi eşti strictul necesar
Să pot trăi lin şi frumos
Cum poţi să nu mă crezi?

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu auzi, îngerii cântă

Slavă-n locuri preaînalte
Pace pe întreg pământ
A cântat oastea cerească
Într-un glas frumosul cânt
Marea noastră bucurie
Îngerul a răspândit
S-a născut Mântuitorul
Glorie, fie mărit.
Oameni buni, lăsaţi averea
Astăzi S-a născut Isus
S-a împlinit şi profeţia
Ce profetul el a spus.
Pacea lumii e în lume
Mergeţi fraţi la răspândii
S-a născut speranţa vieţi
Mesia ce va veni.
Vezi natura e preasfântă
Azi şi tu o poţi privi
S-a născut Ocrotitorul
Ce creştini-i va iubi.
Nu auzi în a ta minte
Fredonând un cor frumos
Îngerii pe Domnu-L cântă
- Astăzi s-a născut Hristos -

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ironie a sorţii trăim. Să ai deja totul, să fii deja totul şi să ai o părere atât de proastă despre tine. Să alergi după iubire, abundenţă şi să nu ştii că ele deja sunt în tine şi te-ar putea hrăni din plin în orice clipă ai decide tu. Să trăieşti crezând că eşti condamnat la sărăcie aşezat cu fundul pe comoară, şi să îţi plângi de milă. Ion Creangă ar scrie fără probleme "Prostia omenească 2". Într-o zi, vei râde cu lacrimi în ochi, lacrimi de râs dar şi de bucurie, când te vei uita la cum ai trăit viaţa prins de atâtea limitări imaginate, suferind de atâtea lipsuri închipuite, căutând să suferi cu orice preţ şi găsind justificări pentru asta în permanentă, pentru că nu ai ştiut o altă cale. Vei râde de tine şi în acelaşi timp vei înţelege că nu te-ai fi putut bucura de tine, de iubire şi o putere atât de mare fără să fi putut avea termen de comparaţie. Nu poate exista întuneric fără lumină, nu am ştii nici binele fără rău. La fel, nu ne-am putea cunoaşte şi experimenta propria măreţie fără să ne fi ştiut prima oară... micimea.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorba de spirit şi umorul râd împreună, dar pe când cea dintâi râde şi se ceartă, umorul râde şi se împacă.

citat din Carnieri
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mafiotul Liviu Dragnea, Al Capone de România, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, a fost astăzi condamnat definitiv la închisoare cu executare şi a fost încarcerat la penitenciarul Rahova (pamflet)

Râde astăzi mândrul soare,
Că-n sfârşit e la-nchisoare,
Iar pe străzi e bucurie
Că-n sfârşit e-n puşcărie.

Până-acum, ani mulţi din viaţă,
Ne-a sfidat, ne-a râs în faţă
Şi-a dat legi, precum ştim toţi,
Pentru el şi mafioţi.

Despre mafiot dau ştire
Că am scris mereu satire;
Mângâind un fir de iarbă,
Râd acum uşor în barbă.

pamflet de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (27 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sublima comedie

Ca şi o speranţă dusă
domnilor eu râd în rusă
câinele râde-n engleză
doar aşa de antiteză

O raţă râde în cehă
mai ceva decât o sfeclă
numai lupul în slovacă
râde mai rău ca o vacă

Şi un cui rănit în freză
râde de cheia franceză
vai de mama lor de boi
fac politică-n butoi

Şi o curcă foarte chioară
poftim râde la chitară

sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 august 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia

Râsul, plânsul nu te-atinge.
Treci prin viaţă ca un gâde:
Nu te râd că nu poţi plânge,
Ci te plâng că nu poţi râde.

epigramă de I.St. Bogza din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când toată lumea îşi râde de tine, să nu uiţi că îşi râde de ea însăşi, căci nu poate să te înţeleagă.

Ecaterina Chifu în Reflecţii
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara Mea

Frumoasă mi-e ţara străveche,
Întinsă pe munţi şi pe văi,
Cu fete cu flori la ureche,
Cu mândri şi ageri flăcăi!

Frumoasă mi-e ţara cea nouă,
Când râde cu râs tineresc,
Cum râde grădina când plouă
Şi florile când înfloresc.

poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terapia prin râs e cea mai scumpă; nu poţi râde cu burta goală.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râde dracu'

Râde dracu' de şiret,
El, ce-i cel mai cel proclet.
Râde dracu' de cireadă,
Dar nu vede că-are coadă.
Râde dracu' de brunet,
El fiind negru complet.
Râde dracu' de ţigan,
Tocmai el, care-i catran.

pamflet de George Budoi din Diavolul în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te doresc cum eşti

Eu te doresc cum eşti, te văd ca pe-o copilă,
Şi mă-nfior de tine... dorinţa îmi stă trează...
Îmi este lutul copt, mi-e timpul de argilă
Şi spre-ale fericirii, doar trupul tău rimează.
*
Eu te doresc cum eşti, te văd ca pe dorinţa
Ce m-a urmat ca umbra... prin nopţile târzii.
Iubesc dumnezeirea, dar... tu îmi eşti credinţa
Şi-mi pui lumină-n suflet... lumina celor vii.
*
Eu te doresc cum eşti, îmi eşti ca o fecioară,
E dreptul meu să fii... cum braţele-mi te vor.
Eşti amfora din lutu-mi, ce s-a umplut de vară,
Eşti vinul ce mă-mbată... de dragoste şi dor.
*
Eu te doresc cum eşti şi-mi eşti cum te doresc,
Timpul nu poate şterge ce inima-mi păstrează!
Culeg plăceri din tine... şi-ţi dau tot ce-i firesc
Şi mă-nfior de tine, când trupu-ţi îmi rimează.

poezie de Ion Apostu (21 septembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi vine-a-râde şi a plânge

Te-am strâns din vorbe
Şi te-am făcut buchet,
Buchet de crini deschişi spre Soare,
Albi clopoţei ce-au fost azi botezaţi
în lapte dulce, parfumat de-o Toamnă.

Îmi vine-a-râde... şi a plânge!...
... Cum am putut să te adun?
Inima mea a fost lopată?
Ea a uitat cine-ai fost Tu?
Şi-a pierdut toată durerea-aşa-deodată?

Îmi vine-a-plânge... si a râde!...
... De circul sentimentelor din mine!
De-această Toamnă nebunatică!
De frunzele cu gust de citrice!
Sunt trase astăzi prin muştar... dar dulci!

Îmi vine-a-râde... şi a plânge!...
"Cum e posibil să muşti Toamna
Cu ochii şi cu inima înlăcrimată
Şi de te-ntreabă lumea: E dulce,... aromată?
Tu să-i răspunzi: Daaa!!! E ca o pâine caldă.

Îmi vine-a-plânge... şi a râde!
La câte mi-ai făcut Tu mie
Eu să te-adun acum în gând
Cu toate frunzele amare....
Să te transform în pansament... pe rana mea.

Oare am înnebunit? Cum să râd, să plâng... de mine?
Cum să văd în Toamnă, Vara?
Cum să am pe limbă fiere, şi să spun că-i un jeleu
Când din suflet scot pelinul clipelor de bun rămas?
Mi-a pus Dumnezeu în cuget Primăveri în loc de Ierni?

Îmi vine-a-râde.... şi a plânge!...
Cum să te văd un ghiocel?
De unde-atâta Primăvară
Când ploile de Toamnă fac ravagii
În amintirile cu tine şi grădini?

Îmi vine-a-plânge... şi a râde!..
Nu pot să cred.... că te iubesc şi-acum.

poezie de Adelina Cojocaru (19 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă-n coruri mii şi mii

Cântă-n coruri mii şi mii
Îngeri drăgălaşi,
Cântă marea bucurie
Către păstoraşi.
Dorul vi s-a împlinit,
Cel de veacuri prorocit
Pe-ale noastre plaiuri,
Astăzi s-a ivit.

Într-o iesle, într-un grajd
Voi îl veţi afla,
Prunc plăpând, nespus de dulce
Voi veţi adora.
Pe Maria-o veţi vedea
Cum îi râde inima,
Cu Iosif ea îl adoră
Lângă ieslea sa.

Păstoraşii n-au comori
Pruncului să-I dea,
Însă-i fac un dar mai mare,
Îi dau inima.
Pruncul râde fericit
Bucuros de ce-a primit,
Ei se-ntorc voioşi la turme
Şi la păstorit.

S-o rugăm pe Maica Sa
Voie să ne dea,
Să-L luăm şi noi în braţe
Şi-L vom dezmierda.
Nani, nani, prunc bălai,
Tu de-acum la noi să stai;
Inimile noastre-ţi fie
Colţişor de rai.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

a râde

Cine râde, acela nu se supără, pentru că a râde înseamnă a ierta.

definiţie de Vasilii Osipovici Kliucevski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!