Nu te mira că încă mai... ''iubesc să trăiesc''
Am fost supus ca orice om,
Unei trăiri... doar pământești!
Nu-i vina mea că Dumnezeu
Mi-a dat o mie de motive
Încă să mai respir
Fiind supuși ca orișicare greșelilor lumești!
Iubire mult visată
Furtună-mi zilele trăite,
Sau focul zilelor toride
O suferință-a sufletului nostru,
Te întăresc, sau te înebunesc!
A trecut timpul și zâmbind, îmi amintesc
Când eu, altar făceam din chipul tău!
Zeită -a universului erai!
Acum, mereu... iubirea mea dintâi!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre zile
- poezii despre viață
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Un pictor de iubire
Sunt un pictor de iubire!
Iubire ce-a fost încă din copilărie...
O iubeam de când nici nu știam ce inseamnă dragostea!
Sunt timid de felul meu și pentru asta îi îngenunchez
Doar lui Dumnezeul meu!
De câte ori am întâlnit iubirea nu am putut vorbi,
Dar am pictat-o pe pânza din sufletul meu.
Și acum pictez... Lumea, natura și frumosul!
Mă bucur și redau viata, când pot picta o lume plină de iubire,
În care litera este o notă muzicală, un sunet de pian, vioară sau chitară...
Din gama poeziei, în care frumusețea, iubirea, speranța, Tristețea sau blestemul,
Alcătuiesc culorile și penelul, melodiea vietii mele!
Aștept cu înfrigurare, să treacă fiecare noapte, să-ți pot da "Buna dimineața!",.
Doar așa te pot picta, te pot cântări, astfel reușesc chiar să te recit, să te trăiesc, femeie!
Îți voi picta chiar și în cer chipul tău de înger!
Îți voi picta culorile corpului și sufletui, transformându-te în curcubeu,
Punând inima mea în centru.
Așa va fi un " înger-curcubeu",
Viu, pictat pe pânza universului meu!
Aș vrea să pot lipsi măcar o zi din viața mea,
Să mă transform în pânza pe care ești pictată...
Să dau culoare sufletui meu,
Acum ori niciodată.
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre pictură, poezii despre arte plastice, poezii despre frumusețe, poezii despre îngeri, poezii despre vorbire, poezii despre vioară sau poezii despre tristețe
Nu-i vina ta
Nu-i vina ta
Că tu mă detestai,
E doar a mea în toate,
O știu bine,
Că-n orice împrejurare te aflai,
Eu stăruiam să fiu
Alăturea
De tine!
Nu-i vina ta
Că supărați eram!
E doar a mea!
A mea e!
Știu eu bine,
Că-n orice depărtare tu erai,
Te așteptam
Pe tine!
Nu-i vina ta
Că te pierdeai,
E vina mea și doar a mea,
Știu bine,
Că, ori de câte ori cădeai,
Te ridicam alăturea
De mine!
Nu-i vina ta,
O știu cu adevărat!
Sunt vinovată eu
Și pentru tine!
Tu nu ești
Cu nimica vinovat!
E vina mea
Că eu credeam...
În tine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre supărare sau poezii despre adevăr
Prin timp
Încă mai cred, ce am crezut o vreme,
Iubirea chip de înger din astrul tău venea,
Și-n iarna mea nu mai găseam poeme,
Nici frunza galbenă pe alei nu mai foșnea.
Veneam în visul tău ca împăratul verde
Ce căuta prințesa răpită din castel,
Eram un Nostradamus ce învăța a crede,
Eram un trubadur și-un actual rebel.
Am emigrat cândva în tainice ispite,
Am evadat din rugă către plăceri lumești,
Nimic nu-i întâmplare din zilele trăite,
Acum mă-ntorc cu fața spre cele îngerești.
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre verde, poezii despre poezie sau poezii despre plăcere
Dă viață iubirii
Căuș din palmele eu fac
Pentru sufletul tău însetat...
Și numele meu să îți fie mereu
Un izvor nesecat de iubire!
Spre miezul vieții pășim amândoi
Tu poem de iubire și eu întregit de tine!
Doar împreună putem depăși
Un prag ce se-nalță către gândul trecut,
Când noi doi visam doar la iubire...
Hai să ne bucurăm de clipă oferită
Unindu -ne destinul,
Să coloram iubirea ce n-am trăit-o ieri!
Să nu uităm că părul va încărunți
Și ziua se va transforma în ani!
Te rog "Iubire"... dă-mi sărutul tău
Să dezmorțim încheietura vieții
Iar dragostea să o împărțim la nesfârșit
Și să o scriem pe coala sufletului nostru,
Cu litere rupte din răsărit!
"Picături de dulceață"
Nume să îi dăm iubirii.
Să dăinuiască o viață prin noi,
Și o vecie pe -o coală de hârtie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre sărut, poezii despre păr cărunt sau poezii despre păr
Iubita mea
Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe sau poezii despre gânduri
Miros de fum
Jucăm un rol, în filmul viețtii noastre.
Tu joci și lupți în tot acest timp.
Lupți, pentru ce?
Pentru a fi înfrânt?!
Câștigi doar pentru o vreme...
Căci tu ai fost chemat pe acest păamânt,
Ca să faci față doar luptând
Cu CEL DE NEÎNVINS.
Dar când iubești, îți pierzi controlul
Și curajul se transformă-n nebunie,
Alunecând, în "CAPODOPERA" ținutului numit Viață.
Eu te-am iubit de când ai înflorit,
Înainte de a prinde rădăcini în mine...
Și te știam deja din somnul meu, din vise...
Și cine m-ar lua în seamă acum, dacă nu tu?!
Off, Universul meu,
De când m-am confesat că te iubesc,
Mă simt puternic și vanjos, ca Omul de zăpadă,
Ce stă în vânt și ploi la poarta sufletului tău...
Iubindu-te, din depărtatare, cu felul meu de-a fi...
Știu că a trebuit să mint...
Să mă inșel chiar și pe mine...
Să joc un "joc" perfid, meschin
Crezând și sperând că tu mă vei iubi!
Și-a mers pentru puțin.
Ne tot mințeam că ne iubim...
Când am fost sincer... tu te-ai speriat și ai fugit!
Dar nu mai e nevoie să m-auzi acum,
Căci știu că orice vorbă sau literă, spusă sau scrisă
E socotită împotriva mea!
Așa ca eu mă mulțumesc,
Că in tot acest timp am să te păstrez mereu,
Ca pe o icoană în sufletul meu,
Lăsând trecutul...
Îmi este atat de dor de tine!
Și nici măcar nu ne-am cunoscut...
Doar eu te-am iubit și te mai iubesc încă,
În viața mea secretă!.
Acolo unde am înșelat și m-am mințit pe mine!
Acum tot ce pot face este să tac...
Acum tu ești doar un fum în depărtare,
Ce strălucește doar prin jarul ce-a lăsat...
Au mai rămas secundele singurătății
Ce vor preface și jarul în cenușă
Aștept doar vântul cu-adierea lui
Să stingă sau să reaprindă focul din noi.
Ori, va rămâne totul
Doar o amintire cu miros de fum...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre înfrângere sau poezii despre zăpadă
Aștept o lacrimă
A trecut puțin sau mult...
Eu simt că a trecut o vreme...
De când aștept să-mi spui, un
Te iubesc!
Cât încă limba ceasului se mai învârte.
Cât noaptea se rostogolește spre lumină
Și încă soarele iubirii nu a asfințit.
Eu îmi adun poemele pe buze
Și-ți spun că te ador și
Te iubesc
Atât cât inima îmi va mai bate, aștept!
Și clipa, se transformă în minut.
Iar un minut, devine veșnicie.
Aștept, dar nu știu ce aștept...
Aștept iubirea să mă-n vie?
Sau poate o eclipsă, sau un cataclism...
Aștept lumina? Aștept noaptea?
Nici eu nu știu...
Încă mă simt legat de tine.
Iubesc lumina, dar lumina-mi așteptată
Se transformă-n moarte.
Aștept, aștept, dar de departe
Mă cheamă ademenirea beznei
Ce-mi este mai aproape!
Căci și răbdarea s-a uscat în mine.
Aș vrea măcar ca lacrima
Să nu mai fie tristă!
Și să mai creadă în iubire.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre noapte sau poezii despre moarte
Oglindă a sufletului
Iubirea este ca un pom
Un verde crud si vrăjitor
Sădită în sufletul de om
Un teren fertil si hrănitor
Ai apărut în viață sau erai
Tu coroana mea imaculată
Ori rădăcini de mult aveai
In inimă ai fost instaurată
Te nalță ca plopii către cer
Râuri de lacrimi sau format
Iubire înconjurată de mister
În rădăcina sufletului bogat
Frumoasă si seducătoare
Sufletul mi porti în lumină
Iubire tu nu esti muritoare
Oglindă a sufletului divină
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seducție, poezii despre râuri sau poezii despre inimă
Surâsul zeiței
Te știu acum! Era doar o pojghiță
acea răceală din privirea ta,
dar mersul calculat, ca de actriță,
te-a dat de gol rapid, iubita mea!
Păreai de fier, erai întruchipare
a unei zeități de prin Olimp
ce-i gata să răspundă cu teroare,
la orice provocare, dur, la timp.
Dar te-am ghicit! Privirea-mi insistentă
te-a străbătut și, dincolo de scut,
am întâlnit iubirea ta latentă,
pe care s-o descopăr n-am crezut.
Ți-am curățat răceala din privire,
și ți-am spălat mândria-n ape noi,
învăluindu-te cu-a mea iubire,
și-nlăturând carcasa ca de sloi.
De-acum, iubita mea, îmi ești din aur,
zeiță coborâtă dintr-un vis,
ce îmi așterne peste frunte laur,
zâmbind atât de cald și de deschis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre teroare, poezii despre fier, poezii despre curățenie, poezii despre calcule sau poezii despre aur
Himera
De-atâția ani, te port în mine.
De-atâta timp, încerc a-ți spune...
Ce simt, ce vreau anume,
Iubirea mea plecată-n lume...
O, știi prea bine,
Iubirea-mi si dorul de tine,
Chiar și tristețea...
Strigă al tău nume.
De atâta timp în visul meu,
Doar o iluzie ești.
Te știu de mult timp!
Te simt a mea!
Dorință, vis și început, himera, stea,
Mare iubire...
A mea ești... da, ești fericire...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre fericire sau poezii despre dor
Plumb pe hârtie
Întind o mână plină de speranță, către tine,
Cu un picior de plumb, alerg desculț,
Printr-un deșert de sentimente gol!
Înot prin seva vieții mele triste,
Legate de un biet copac al frumuseții,
Închinate unei biete pânze de păianjen.
Doar gândul către tine e un fluture
Ce zboară printr-o dorință albă spre
ȚInta unei săgeți plecată dintr-un arc
Al încordării, unei coarde de vioară
Ce fluiera cu zumzet de pian...
Un vârf de lance îmi străpunge imaginația bolnavă
De frigul primăverii calde din suflet de bărbat,
Dornic de viață, etern
Blestemat de o femeie.
Cu un strigăt de speranță, cerșind iubirea,
Fiind în război, eu și tu,
Sau poate amandoi cu viața.
Dar acum știu
Că amândoi luptăm pe același front, fără speranță.
Îmi amintesc, atât!
Că eram înarmați, doar cu iubire
Tu aruncai cu vorbe,
Căutai cuvinte, șsoapte, îmbrățișări...
Iar eu venisem înarmat,
Doar cu un creion și o bucatăa de hârtie...
Plumb pentru o femeie!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre încordare, poezii despre zbor sau poezii despre război
Copia fidelă a sufletului meu
Ce face copia fidelă a sufletului meu
Te voi iubi cu disperare ca și acum, mereu
Nu mă interesează că anii au trecut
Sau că un rid, pe fața ta, a apărut
În zilele ce vin te vreau, să fi exact așa
Să nu te schimbi orice s-ar întâmpla
Ești viața mea, ai fost și ești doar visul meu
Nu vreau o altă existență, așa sunt eu
Trăim în lumea asta extrem de materială
Uităm să mai iubim ca prima oară
Trecut-au vremurile când te căutam odată
Aș vrea să fi și azi, la fel de-namorată
Îți mulțumesc pentru timpul petrecut
Aș vrea o clipă să ne întoarcem în trecut
De-aș mai putea odată să aleg
Cu tine în viața vreau să merg
Trăim o existență cu mult prea efemeră
Ne închidem sufletul ca într-o sferă
Chiar dacă vine-o zi când ne e greu
Rămâi, iubito...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare sau poezii despre prezent
Încet, încet te uit... dar nu, nu pot
Rareori ne gândim la ceea ce avem,
dar mereu la ceea ce ne lipsește,
spunând:
Acesta este modul,
în care eu trăiesc în present...
Acesta este modul,
în care definesc eu, cine sunt cu adevărat,
un prost, dar un prost îndăgostit.
Acesta este modul,
în care definesc eu iubirea,
ca pe ceva de sine înțeles... dar fără tine...
Nu te mai visez iubita mea,
încet, încet te uit... dar nu, nu pot.
Nu te mai chem, te-am alung din mintea mea,
și nici nu te mai pot iubi... sau nu.
Încerc doar să par indiferent,
la fel cum ai fost și tu...
Eu acum,
nici nu mai doresc să te iubesc.
Încerc, îmi este greu fără tine,
dar asta este... o suferință, care mă seacă,
... un foc întunecat al răului total...
Nu a fost vina ta
că tu nu m-ai mai iubit,
dar a fost vina ta pentru minciunile,
care cu o candoare prefăcută,
mi le aruncai... crezâdu-mă prost.
Cum de altfel și eram... orbit în iubire...
Acum eu vreau
să mă înțelegi... și să accepți,
nu sunt nici rău, nici indiferent,
dar acum m-am împăcat cu mine însămi,
știind că am reușit să trec
peste focul întunecat,
al unei iubiri neîmpărtășite...
Nici nu exult la gândul,
că acum ai început să mă iubești.
Dar numai eu știu,
cât de greu mi-a fost să te uit,
să mă regăsesc... singur făr de tine...
Îți urez și ție baftă la uitat... sau nu,
undeva, cândva ne vor întâlni,
și vom încerca,
să trece nepăsători unul pe lângă celălalt...
Nu, nu putem,
focul iubirii nu ne lasă,
cădem unul în brațe la altul...
sudați în nemurirea dragostei
... dintre noi...
poezie de Alexandru Ioan Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre întuneric, poezii despre urări sau poezii despre suferință
* * *
În prag de noapte stau
și plâng gândindu-mă la tine
Cât mor de un ciudă, nici nu știi
că nu sunt lângă tine!
Doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească
Nu vreau să mă gândesc
nicicând c-am să te pierd vre-odată.
Că n-ai să vrei să mă iubești,
să nu mai fii cu mine...
Și lacrimile-mi curg ușor
strigând durerea mea,
Te rog răspunde-mi la chemare,
vino-napoi, iubire!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre durere
Momentul
A fost o zi, nu știu în ce zi,
Nu-mi amintesc la ce oră
Dar îmi amintesc că te-ai întâlnit,
Te-ai auzit, ai strigat, ai trăit.
Îmi amintesc evadarea ta...
Ai ieșit dintr-o gaură de viață
Și te-ai născut cuvânt fără voce.
Acum că te-am citit,
Nu-mi amintesc de ce...
În acea zi, în acel moment
Te-ai găsit căutând în mine,
Pe mine sau pe lângă mine.
Ai fost în așteptare
Sau mai ești încă,
În acel moment, în locul acela
Mi-amintesc...
Era plin de absența mea.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre ore, poezii despre naștere sau poezii despre cuvinte
Prima dragoste
Ai fost dragostea mea
Dragostea dinâi.
Mi-ai oferit privirea
Și frumoșii ochii tăi.
Ți-am fost dragostea dintâi
În toată viața mea viața mea,
De când te-am văzut
La școală-n ziua aceea,
Așezată-n fața mea,
M-a vrăjit privirea ta,
Și-n clasa ultima
N- am învățat o lecție,
Că mă gândeam ați scrie
O frumoasă melodie,
Îmi amintesc mereu
De prima mea iubire.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (25 noiembrie 2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prima iubire, poezii despre ochi, poezii despre muzică, poezii despre lecții sau lecții de engleză
De dragobete
Misterul dragostei îl purtăm mereu în suflet toți!
Eu nu țin cont de '' Valentin''
Și nici de ''Dragobete'' ca să fiu îndrăgostit!
Eu iubesc egal, în fiecare zi!
Iar tu... lasă dragostea să strălucească!
Chiar dacă iubirea ți-e departe
Are pașii mici, explozie a Universului,
Sau încă n-a sosit...
Eu vă doresc
La mulți ani, tuturor îndrăgostiților.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Dragobete
Iubind tacit
Când nu îți voi mai spune ŹŹte iubesc
Să știi că te iubesc mai mult.
Te voi iubi cum soarele iubește luna.
Și noaptea stelele.
Un praf de diamante...
Acum îți dau ca să imi dai...
Ce sens?
Îți dau... îmi dai... din timp, din aripi,
Îți cânt în versuri dragostea
Scriind poeme pe hârtie
Și dragostea zălog sculptat
În inima-mi pustie
O șoaptă-a gândului îndurerat
Mereu pe prispa buzelor mele
Așteaptând un gest... un cuvant
Să fie eliberată din temnița sufletului
Să zboare către universul tău iubire
Așezându-se mut în fața ta
Doar privindu-te, iubind tacit!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre stele sau poezii despre sculptură
Te-am ales
Erai pe undeva... și eu te căutam...
Erai raza dintâi sau floarea de pe ram,
Erai tumultul mării sau zbor de albatros,
Lumina fericirii, pe un obraz frumos...
În picături de ploi veneai la geamul meu,
Dar eu nu mai vedeam, plângând de dorul tău.
Erai un briliant, căzut în întuneric,
Dintr-un inel prea larg, al unui vis angelic.
În adieri de vânt, mereu te căutam
Și din adânc de timp, IUBIRE-ți trimiteam.
Prindeam frânturi de gând în zilele senine,
Să nu mai rătăcesc, că tu ești lângă mine.
Fii vânt încolăcit pe trupul meu încins!
Fii ploaie, răcorind tot dorul meu aprins!
Fii o furtună-n vis ce-mi ridică păcatul,
Intră-mi în așternut și răvășește-mi patul!
Cu zâmbet, strălucind smaraldul ochilor,
Mă-nalți să rătăcim în lumea norilor...
Ești marea mea IUBIRE, acum am înțeles!
Din infinit de inimi, pe tine te-am ales...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre zâmbet
Iubire veșnică
(în memoria ta, Adriana, suflet drag și iubit de noi toți)
Tu poate crezi că vei pleca departe,
Că nu voi reuși să te găsesc,
Atâta timp cât inima îmi bate,
Eu nu voi înceta să te iubesc.
Te voi vedea în orice colț de zare,
În orice răsărit, orice apus,
Zâmbind în orice sunet sau culoare,
Sărut să-mi fii și pavăză de sus.
Te voi simți în orice adiere
Ce mângâieri pe față îmi va da,
Iubirea n-are limite, nu piere,
Mereu voi fi al tău, vei fi a mea.
Tu nici nu pleci de fapt, rămâi aproape,
În brațe să mă ții, atâta vreau,
O să zburăm, iubire, peste ape
La pieptul tău mă trage, am să stau.
Eu am să-ți scriu poeme de iubire,
Pe bolta înstelată să citești
Nu poți să-mi fi o simplă amintire,
Când veșnicie pentru mine ești.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre limite sau poezii despre lectură