Fabula păduchelui parvenit
Prin ce-ntâmplare a ajuns în cocul
Domniței X, e greu de precizat,
Dar a-nceput să exploreze locul
Și-nțelegând că-i sus, s-a bucurat,
Căci el, un biet păduche prăpădit,
Era la înălțimea mult visată
Și, dacă tot e sus, ce s-a gândit?
Că n-ar fi rău să-l vadă lumea toată.
Din părul des, el a ieșit pe gât,
Spre tâmplă, a urcat încetișor
Și, fără mult efort, numaidecât,
În frunte s-a oprit, învingător.
Morala e o lecție de viață,
Căci și-ntre oameni observăm, ades,
Atâția parveniți ce se cocoață
Și care, ca păduchii,-n frunte, ies!
fabulă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înălțime, poezii despre visare, poezii despre victorie, poezii despre viață, poezii despre păr, poezii despre lecții sau lecții de engleză
Citate similare
Metamorfoză
O omidă-ambițioasă
Se târa pe-un trunchi de nuc
Spre o frunză mai gustoasă,
Însă zilele se duc
Și lepidopterei, iată,
Cum era de așteptat,
Aripi i-au crescut îndată,
Deci, s-a metamorfozat.
Îmboldit de aspirații
Fluturele-n zbor s-a dus
Și-a lăsat în pom confrații
Și-i privește-acum de sus,
Cu-aroganță și tupeu.
Morala:
Și la oameni e așa:
Unii se târăsc din greu
Pentru a se înălța.
poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre frunze, poezii despre creștere, poezii despre copaci sau poezii despre aripi
Planul de sub riduri
Ridul de la mine de pe frunte
A crescut și s-a făcut un munte;
Cât o fi de când Carpații, oare,
Au fost rid pe-o frunte gânditoare?
Și de când or crește ne-ncetat,
Pe o frunte care veșnicește
Și sub care tot ce-am cugetat
S-a gândit și nu se răzgândește?
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți sau poezii despre Carpați
Fulg de stele
A căzut un fulg de nea
Și, din zborul lui tăcut,
L-am oprit în palma mea
Să-l admir și să-l sărut.
Era gingaș, era mic,
Iar căldura palmei mele
L-a schimbat îndată-n "pic"
Și în lacrimă din stele.
N-am putut să-l mai privesc
Căci mi s-a prelins pe mână
Și din cer dumnezeiesc
Ar fi devenit țărână.
Dar eu l-am oprit din zbor
Căci vroiam să-l pun în piept
Însă plânsul său ușor
M-a făcut să mai aștept.
Trebuia să-l las să cadă,
Poate e trimis din stele,
Ca un sol, ce vrea să vadă,
Dacă am bune sau rele.
Dar în neștiința-mi crasă
L-am ucis și l-a durut:
Cred că se-ntorcea acasă
Cineva de mult pierdut.
poezie de Mihu Eugenia (2 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre schimbare
- poezii despre plâns
- poezii despre devenire
- poezii despre admirație
- poezii despre acasă
Feciorul de împărat a pornit ca primejdia, s-a dus ca pedeapsa lui Dumnezeu, s-a bătut cum se bate, cum numai el se bate și, când în a treia zi au crăpat zorile, iarăși a fost la curtea împărătească, sosind cu inima stâmpărată prin luptă și cu ea plină de dor neastâmpărat să știe ce și cum, de când s-a dus! Hei! dar ce-auzi? ce văzu? îmi vine nici să nu mai povestesc când văd atâta răutate, atâta suflet fără milă, și urâtă, și supărăcioasă, și grozavă treabă, încât nici nu se poate spune fără ca să răsufli o dată cu greu! Adică a fost așa: în clipita când stelele se strâng pe cer, când feciorul de împărat era numai trei pași de la poarta curții, s-a întâmplat întocmai precum a fost zis Lăptița: doi feți-frumoși, feciori de împărat, unul ca altul, cu păr de aur și cu luceferi în frunte. Dar era ca lumea să nu-i vadă. Vitrega, rea precum era în gândul ei, în pripă puse doi căței în locul copiilor, feți-frumoși, iar pe copiii cu părul de aur și cu steaua în frunte îi îngropă în colțul casei, tocmai la fereastra împăratului. Când feciorul de împărat intră în casă și cercă s-audă și să vadă, n-auzi nimic, ci văzu numai pe cei doi cățeluși, pe care vitrega i-a fost pus în patul Lăptiței.
Ioan Slavici în Doi feți cu stea în frunte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre stele
- citate despre păr blond
- citate despre păr
- citate despre câini
- citate despre copilărie
- citate despre suflet
- citate despre răutate
- citate despre religie
- citate despre pericole
Dracul, în linii mari
e ceva ce nu se manifestă
decât prin contradicții.
acest ceva nu este divin,
căci pare lipsit de rațiune,
nu este uman,
căci e lipsit de inteligență,
nu e drăcesc, căci nu e binefăcător,
nu e îngeresc,
căci arată plăcerea răutăcioasă
de a produce oarecare rău.
Napoleon era demonic,
ducele de Weimar era demonic,
doar Mefisto nu era demonic,
căci era o ființă mult prea negativă,
dracul e inteligent ca filosof,
dar, cam mărginit, în soluții
și s-a apucat dracul să facă treabă
a ajuns să pună mâna pe cărți
dinadins s-a transformat în om
să scoată rodul omenesc din toată răutatea,
mai întâi, a împelițat cuvântul
cel dinainte de veci în firea omenească,
apoi s-a împrietenit cu omul
sau cu forțele drăcești din om
diavolul pierde dacă omul e năzdrăvan
când omul ajunge la dracul cu cărți
el trebuie să-l gonească și de acolo
și să-i ia cărțile din mână
doar omul a știut să-i preia
și să-i umanizeze mai toate rosturile
luându-i cărțile din mână
dracul a rămas să stea ca și fără rost,
undeva prin țara nimănui,
adică pe la hotare
dar, așa izgonit de peste tot din lume,
de ți-e mai mare mila
el știe dintr-o dată să se întoarcă
în inima lucrurilor
și dacă nici asta nu e ispravă de drac,
înseamnă că nu există de fel diavol în lume
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci, poezii despre inteligență, poezii despre cărți, poezii despre țări, poezii despre îngeri, poezii despre răutate, poezii despre prietenie, poezii despre plăcere sau poezii despre inimă
Nuntă n-a mai făcut, căci cu cine era s-o facă? Fata împăratului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au plăcut palaturile și socrii. Iar când a dat cu ochii de mire, pe loc a încremenit, dar mai pe urmă, strângând ea din umeri, a zis în inima sa: "Dacă așa au vrut cu mine părinții și Dumnezeu, apoi așa să rămâie". Și s-a apucat de gospodărie. Purcelul toată ziua mușluia prin casă, după obiceiul său, iară noaptea, la culcare, lepăda pielea cea de porc și rămânea un fecior de împărat foarte frumos! Și n-a trecut mult, și nevasta lui s-a deprins cu dânsul, de nu-i mai era acum așa de urât ca dintâi. La vro săptămână, două, tânăra împărăteasă, cuprinsă de dor, s-a dus să-și mai vadă părinții; iară pe bărbat l-a lăsat acasă, căci nu-i da mâna să iasă cu dânsul. Părinții, cum au văzut-o, s-au bucurat cu bucurie mare, și, întrebând-o despre gospodărie și bărbat, ea a spus tot ce știa.
Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre nuntă, citate despre porci, citate despre urâțenie, citate despre tinerețe, citate despre timp, citate despre săptămâni, citate despre soție, citate despre ochi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cântecul nimicului
Din nimic - zidesc nimicul
Soarele, pe boltă sus,
S-a urcat, săltând buricul
Noaptea-n fund de iad s-a dus.
Vrăbii, vânt și disperare
Zac - de doruri părăsit;
Din nimic - nimic răsare
Unde-i tot ce-am îndrăgit?
Frica tot mai des mă paște
Zi de zi și ceas de ceas
Din nimic nimicul naște
Șovăie stingheru-mi pas.
Gânduri negre-mi sunt stăpâne
Nu mai am nimic de-ascuns
Din nimic nimic rămâne
Zile am trăit de ajuns.
Socotelile de-acasă
Nu s-au potrivit în târg
Cum nimicu-mi este casă
Din nimic nimic dă pârg.
Amăgiri și vise nu-s
Bun tovarăș mi-e nimicul!
Soarele, pe boltă sus
S-a urcat săltând buricul.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vrăbii, poezii despre religie, poezii despre naștere sau poezii despre muzică
Oamenilor li s-a promis raiul pe pământ, dar li s-a interzis raiul ceresc, li s-a dat satisfacția simțurilor, dar li s-a negat cea a sufletului, li s-a spus că totul va fi bine și frumos, dar în ei n-a existat nici binele, nici frumosul si când a dispărut și aspirația spre ceruri, s-au simțit întemnițați pe pământ. Iar când au fost momiți de poftele trupești, au devenit fiare și bestii, fără suflete și fără conștiință, întunecând totul în jurul lor, căci în ultimă analiză oamenii care nu se sfințesc în ei înșiși murdăresc lumea cu tot ce e rău și murdar în ei. Prin urmare, tot "binele" care siluiește conștiințele nu poate fi decât distructiv.
Ioan Ianolide în Întoarcerea la Hristos
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frumusețe, citate despre conștiință, citate despre bine și rău, citate despre simțuri, citate despre rai, citate despre promisiuni sau citate despre poftă
Toată lumea se îndreaptă spre a ajunge un singur caz. O încurcătură generală. Nu poți spune: "Într-o casă s-a stricat puțin fereastra, sau altceva, să o repar". Toată casa este în dezordine. S-a stricat tot satul. Situația a scapat de sub control, numai de sus mai e nădejde, la ceea ce face Dumnezeu. Acum e vremea ca Dumnezeu să lucreze cu șurubelnița, cu mângâierea mâinii Sale ca să repare. Lumea are o rană care s-a îngălbenit și trebuie spartă, dar încă nu s-a copt bine.
Paisie Aghioritul în Cu durere și dragoste pentru omul contemporan
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sat, citate despre mâini, citate despre galben sau citate despre Dumnezeu
Într-o bună zi s-a gândit el să se urce și în cer cu oglinda, ca să râdă de îngeri și de Dumnezeu. Dar cu cât se urca mai sus în văzduh, cu atât oglinda tremura și se strâmba și de-abia mai putea s-o ție; s-a urcat tot mai sus și mai sus și oglinda s-a strâmbat așa de tare și a tremurat așa de cumplit, încât i-a alunecat din mâini, a căzut pe pământ și s-a spart în mii și milioane de bucăți. Dar acum oglinda a pricinuit nenorociri și mai mari, fiindcă unele bucăți erau cât un fir de nisip și au zburat duse de vânt peste tot pământul și au intrat în ochii multor oameni și cei cărora le intrau în ochi cioburile acestea vedeau toate lucrurile schimonosite, sau nu mai gândeau acum decât sucit și întortocheat, pentru că aceste cioburi păstraseră toate puterile rele pe care le avusese oglinda întreagă.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre îngeri, citate despre vânt, citate de Hans Christian Andersen despre vânt, citate de Hans Christian Andersen despre religie, citate despre nisip sau citate de Hans Christian Andersen despre mâini
Cimpanzeul scriitor
Un cimpanzeu, dorind s-ajungă mare
Și renumit în junglă, într-o zi,
S-a apucat, cuprins de-nflăcărare,
Să scrie un volum de poezii.
Acolo, ca și-n "jungla" noastră poți
Să scrii și când nu ai de spus nimic,
Iar scriitori pot să ajungă toți,
Chiar dacă n-au chemare niciun pic.
Cum cimpanzeul nu avea condei
Și versurile îi ieșeau opace,
Din alte cărți a-mprumutat idei.
Căci scopul scuză orișice mijloace.
În loc să stea frumos, pe creanga lui,
S-a cam făcut prostuțul de rușine,
Dar și-ntre noi sunt "cimpanzei"
destui,
Ce-ar trebui să se gândească bine,
Că-n viață e o limită în toate
Și când talent nu ai și n-ai nici muză,
Mijloacele, de scop, nu sunt scuzate,
Căci însuși scopul n-are nicio scuză!
poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre maimuțe, poezii despre scriitori, poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre talent, poezii despre rușine sau poezii despre limite
Dacă PSD-istul Victor Ponta Plagiatorul n-ar fi ajuns prim-ministru, pe căi la fel de sulfuroase ca cele prin care a ajuns doctor în drept, calitatea lui de plagiator ordinar ar fi rămas necunoscută, ca în cazul atâtor altor impostori. A fost ca maimuța din butadă: cu cât a urcat mai sus în copac, cu atât s-a văzut mai bine că are fundul roșu...
aforism de George Budoi din Plagiere și Plagiatori: aforisme, epigrame, pamflete și satire (22 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre plagiat, aforisme despre roșu, aforisme despre prim-ministru, aforisme despre medicină, aforisme despre medici, aforisme despre maimuțe, aforisme despre copaci, aforisme despre calități sau aforisme despre calitate
Știuca lacomă (după o întâmplare adevărată)
Lacomă și sfidătoare,
Vru să-nghită-un crap prea mare,
Nu bucată cu bucată,
Ci pe tot chiar, dintr-o dată.
Dar, oricât s-a străduit,
Crapu-n gât s-a-nțepenit.
S-a zbătut ea-n sus și-n jos,
Ca să scape de colos,
Da-n zadar s-a tot smucit,
Că ea-n chinuri a murit.
Iar morala ce am scris-o:
Lăcomia a ucis-o!
pamflet de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (5 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știuci sau poezii despre adevăr
Românie deșteptarea
Doamne sună deșteptarea
căci ni s-a umplut paharul
ne-a ajuns la gât și marea
și-avem noapte cu hectarul
Zău ni s-a umplut paharul
România parcă-i beată
soarta i-a furat-o zarul
a(m) pierdut-o înc-o dată
România parcă-i beată
i-a ajuns la gât și marea
fost-am daci parcă odată
Doamne sună deșteptarea
Căci ni s-a umplut paharul
și-am să-l sparg f...-i amarul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 septembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zaruri, poezii despre noapte, citate de Costel Zăgan despre noapte, poezii despre alcoolism, poezii despre România sau citate de Costel Zăgan despre România
Dilemă
Spre individul ce se-neacă
Mă-ndrept grăbit, dar oscilez,
Căci nu știu: să-i întind o cracă,
Să-l scot din lac, sau să-l filmez?...
epigramă de Petronela Slavu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre filme sau epigrame despre filmare
Realicartea
Din carte a ieșit un ochi.
Deși era obosit s-a deschis larg
și în acel moment a văzut unele lucruri pentru prima dată.
Nu după mult timp și-a făcut apariția un nas.
Acesta a mirosit deja ce se întâmplă.
Dar când să intre în încăpere i s-a închis repede ușa.
Nu era de el, locul lui era în carte și atât.
Apoi din carte a ieșit o ureche.
Aceasta a auzit mult zgomot.
Și mai apoi bârfe, dar nu s-a aplecat la ce se vorbea.
Gura și-a făcut și ea intrarea.
Celelalte i-au povestit deja experiențele avute.
Ea ar fi avut atât de multe să spună,
dar cartea a învățat-o să tacă.
poezie de Ana Truta (noiembrie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre gură sau poezii despre bârfă
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre tată, poezii despre stejari, poezii despre păduri sau poezii despre prăpăstii
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar din vol. "Călăretul orb", 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate că de la distanță percepția nu este foarte exactă, dar mi s-a părut că, în ultimii doi ani, România s-a clătinat și a regresat. Mi s-a părut că acum starea populației e mult mai îngrijorată, mult mai agresivă, mult mai iritată, probabil că și din cauza crizei, care de altfel se simte în toată lumea. Dar aici cred că s-au adunat și erori ale acestor ultimi 20 de ani, când s-a furat prea mult, s-a mințit prea mult, s-a manipulat și corupt prea mult și poate că asta este explicația stării din acest moment, de impas, de marasm, de lipsă de speranță. Să sperăm că țara va ieși din asta.
citat din Norman Manea
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țări, citate despre violență, citate despre populație, citate despre greșeli, citate despre criză, citate despre corupție, citate despre agresiune sau citate despre România
Transfigurare
Pe aripi străvezii de zbor
Spre-nalt tu te ridici ușor
Mai sus, mai sus s-atingi un nor
Iar de banal să nu simți dor.
Arunci privirea-ncet în jos
Și vezi tot ce-ai lăsat în urmă,
Iar peste-o mare de-amintiri
Se-așterne acum un strat de brumă.
În zborul tău înalt spre cer
Pe ochi îti cade-un văl de ceață,
Iar amintirile îți pier
Lăsându-ți trupul fără viață.
Dar uite ai zburat prea sus,
Mai sus de-atât nu se mai poate
Oare acuma n-ai ajuns
Mult prea aproape chiar de moarte?
E mult prea greu să rămâi sus,
Când viața-ntreagă ți-e departe
Te afli între poli opuși
Pășești spre viață sau spre moarte?
poezie de Teodora Todea (aprilie 2009)
Adăugat de Teodora Todea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre dor, poezii despre brumă sau poezii despre amintiri