Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pământul, sarea și lumina...

Las din mine pe pământ,
sarea dată prin Cuvânt.
Gândul gustului din vie,
sufletul îmi reânvie.
Îmi las trupul în pământ,
să-l sărez pân' la mormânt.
Nu vreau să se piardă gustul,
să îmi pierd ca om statulul.
De-mi voi pierde din putere,
voi fi aruncat, călcat, ce piere.

Las în mine pe pământ,
o lumină din Cuvânt.
E Lumină-n veșnicie,
ce crează "nemurire".
Las lumina să izbească,
ochii omului să crească.
Să dezvolte-n a mea fire,
o Lumină pentru-o mie.
Nu voi pierde-a Lui Lumină,
să reflect ca "far marină".

Pun lumina cea din mine,
într-un sfeșnic ca făclie.
Oamenii să-mi vadă fapta,
cât și viața-n lumea -ceasta.
Și prin asta ei să vadă,
Cerului s-aducă Slavă.
Vreau să împlinesc scriptura,
doar în ea e-nvățătura.
Voi culege undelemn,
candela s-o-ncarc solemn.

Câtă vreme Ceru-i sus,
pe pământ eu sunt supus.
Mare luptă-i pe pământ,
ies popoare-n legămînt.
Stă pământul pe-un butoi
când să-nceapă un război.
Tot ce-i scris în legea sfântă
se-mplinesc, pe om spăimântă.
Eu mai mult ca orișicând,
Voi slăvi pe Domnul Sfânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Am să vă las și ultimul cuvânt

Hrănește-te cu versul și nu-ntreba de mine,
Nu are importanță; nici ce sunt eu, nici cine.
Primește-n dar cuvântul așa cum ți-l dau eu,
El este strop tăcut... al sufletului meu.

L-am îmbrăcat în lacrimi și-n fire omenească.
nu te temi de el, nu știe rănească.
Ascultă-i vorba sfântă... rostită cu tăcerea
Și-n liniștea din el -ți învelești durerea.

Adună-i mângâierea și-o pune peste rană
Șiun bob din el... și sufletului, hrană.
Stai în lumina lui vezi cât e de vie
Și lasă-i gândul, pradă, să-l pună-n armonie.

Când Dumnezeu ne-a dat și cerul și pământul,
Prin toate câte-au fost... nu a uitat cuvântul.
În drumul meu, vremelnic, trecut pe-acest pământ,
Din tot ce-am strâns, vă las... și ultimul cuvânt.

poezie de
Adăugat de Marin BungetSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sunt de sus

Eu sunt Lumina lumii
cine dar azi mă urmează
nu-i pe calea-ntunecumii
căci inima îi e trează

va avea lumina vieții
și-o lumină el va fi
ca florile dimineții
mersu el — și-l va sfinți

dacă Eu mărturisesc
chiar Însumi azi despre Mine
e numai că vă iubesc
și de-a pururi vă vreau bine

totuși voi astăzi știți
mărturia-Mi e adevărată
vreau în cer fiți primiți
de-al sfințeniei viu Tată

voi sunteți de jos
Eu de sus iată azi sânt
le-a vorbit Domnul Hristos
al Vieții Sfânt Cuvânt

voi sunteți de pe pământ
Eu din ceruri am venit
vă spun de Tatăl Sfânt
căci EL iat㠗 v-a iubit

de nu credeți că Eu sânt
în păcate veți muri
sfârșind viața pe pământ
iertare nu veți primi

cine ești Tu — l-au întrebat
iudeii acei din jur
pe Isus Cel mai curat
om cu Duhul — cel mai pur

ceea ce de la-nceput
Eu v-am spus că iată sânt
Cel ce m-a trimis e Adevărat
și Eu spun a Lui Cuvânt

Eu dar ce am auzit
de la El spun astăzi lumii
Duhul Lui neprihănit
e-adâncimea-nțelepciunii

când veți înălța pe Fiul Omului
atunci veți cunoaște că Eu Sânt
și puterea harului
veți primi-o prin Cuvânt


doar atunci voi o să știți
de la Mine că nimic
nu fac — ca să fiți primiți
pe brațe vă ridic

căci Eu Însumi de la Mine
nimica Eu nu vorbesc
ci Tatăl cum vrea în Sine
Cuvântu — Eu vi-l vestesc

niciodată Tatăl dar
singur EL nu m-a lăsat
căci v-aduc al vieții har
s-aveți sufletul curat

și Eu iată-ntodeauna
fac numai ce-i e plăcut
primiți și voi cununa
având viața — al vost" avut

Tatăl Însuși vă iubește
și vă vrea cu gelozie
sfințenia trebuiește
intrați în veșnicie

de aceea am venit
cine crede primească
darul vieții oferit
prin lucrarea Mea cerească

fiți de aceea și voi sfinți
cum e Cel care vă cheamă
acum dar — la El veniți
cum și Duhul vă îndeamnă

poezie de (24 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prietenul de pe Pământ

Iubirea mea, tu ești minunea
Ce-mi luminează-un Univers!
Mai bună-mi pare (astăzi) lumea
Ești Armonie-n cânt și-n vers.

Căci sunt îndrăgostit de tine,
Ești trup și suflet și ești gând.
Prin ochii mei pătrunzi în mine,
În ochii tăi eu mă scufund.

Porți chip angelic de fecioară,
Ai trupul unui trandafir.
Sufletul tău este-o comoară,
Sunt mai bogat că un emir.

Când am plecat prin galaxie,
Cu destinația Pământ,
Nu bănuiam ce-are fie,
Că nu voi mai putea cânt.

Mi-a spus-o însuși Creatorul
C-am trăiesc câteva vieți,
Până îmi voi găsi amorul,
Pe mine (oare) mă aștepți?

"Nu tot ce zboară se mănâncă!"
Nici ce-i frumos este și bun...
Tu ești o lume într-o nucă.
Dacă te vreau, eu sunt nebun?

Cât e de importantă coaja?
Doar miezul trebuie să-l strâng.
Dacă te pierd, se pierde vraja
Și-atunci degeaba-ncep plâng..

Iar de va fi că înc-o dată
mă renasc pe-acest Pământ,
Nu tu vei fi cea vinovată
De toate relele ce sunt!

Tu ești micuța mea prințesă,
Eu știu că vei rămâne vis!
Nu astă lume nu ne lasă...
Noi ne-ntâlnim în Paradis!

Ai fost și vei rămâne încă
"Prietenul de pe Pământ"
Când ești cu mine sunt o stâncă,
Când tu nu ești devin mormânt.

Dar noi suntem o galaxie
De sentimente și de dor!
te urăsc că ești Femeie,
nu-l ascult pe Creator?

Deși îmi pare crudă soarta,
Nu pot fiu un răzvrătit!
Nu voieu să închid Poarta
Ce duce către Infinit!

Rămânem două emisfere,
Care își au propriul destin
Închis în trupuri efemere...
Tu mă aștepți? Eu am vin?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Plec, dar fără rădăcină...

Te las mare fără mine, mi-o fi dor până la sânge,
Sufletul s-a-nchis în toamne, inima în ierni s-o frânge.
O să-mi fie poezia ca o lacrimă amară,
Mă dă viața, înc-o dată, din grădina ei, afară.

Plec cu ploile pe frunte, rămân amintiri pe stradă,
Un suspin pe un perete, va striga ca săvadă.
Îmi voi săruta podeaua, fiecare colț din casă.
Ce-aș rămâne-acasă, Doamne, însă viața nu mă lasă!

Ce iau din toată viața, ce s-arunc, Doamne, din mine?
'S patruzeci de ani în ziduri, rămân multe, iau puține.
Mult voi bântui lăcașul unde am crescut poveste,
Chiar de voi lăsa în urmă tot ce-a fost și nu mai este.

Și mă duc în lumea mare, să-mi pierd urma, le fie
Lor, dușmanilor, mai bine, fără vers în poezie.
bârfească pe la colțuri, și veninul îl verse,
Să se-nece în minciuna ce le curge în averse.

Casa mea, ca o grădină, nu mă încarci cu vină,
Că te las pe mâini străine. Plec, dar fără rădăcină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Alături de voi

plec
las în urmă sufletul
când vreți căutați adevărul
las trupul
când vreți șă mâncați
las cuvântul plin de iubire
când pășiți în altare de flori
las ochii
vă lumineze calea
las crucea
când vreți dormiți
mă reîntorc în fiecare noapte la voi
cu fiecare revenire
sunt tot mai gol, mai trist, mai rece

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Streiule..., Streiule...! (comemorare eternă)

Streiule cast, ce cobori din cuvânt!
Streiul meu bun, ce răzbești dintre munți!
Și voi, făpturi dragi, ce, din veci, dăinuiți
De-a lungul, de-a latul Streiului sfânt!
Sunteți în mine, cât sunt și, cât nu voi fi!
Sunteți locurile pure ale acestui Pământ!

Pe Pământ, nu e frumusețe mai pură
Nici șoaptă mai caldă, tăcere mai sfântă...!
Pe Pământ nu e plânset, de dor, mai durut!
Streiule cast, ce ai fost, ești, vei fi
Nu te-am uitat, niciodată, Streiule bun!
Ai fost sensul meu, cât am fost... pe Pământ...
Streiule... Streiule... cât mă dori, când te cânt...

poezie de (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Petru Daniel Văcăreanu

Cuvânt promis vouă cu emin sfânt

Nu m-ați crezut voi zei în cuvânt
sunt doar ceea sunt să-mi cânt
Și mi-ați arătat ce as putea pentru voi, fi
fiu ce în veci nu as putea fi...

Și de aceea vă promit cu emin cuvânt
voi sterge de pe file cu a voastră amăgire
Ce-o vindeți lumii prin teorii despre iubire..
Acest cuvânt cu sărut atât de sfânt...

Ce nu poate fii averea nimănui pe pământ
Căci in palme nu poți prinde o adiere de vânt..
Și totuși dorit de oricine pe pământ
Ce voi ati vrut să mi-l omorâți în cuvânt..

Și de aceea nu vă iert cât aici voi trăi
Căci voi nu știți cum trăieși fără iubire
Să fi doar întunecime de umbră în prăpăstii
auzi doar șoapta de soare...

Intr-un tuș de umbră în abis de călimară
Cum ai sta în mormânt privind afară
Cu urlet în suflet și inimă de fiară
Ce vrea o bucată de carne de lumină...

Sătul de intunericul hoiturilor găsite
Cu viermi ce colcăie în ispite
Dorind guste sânge de rouă proaspăt
simtă că poate să o ia de la capăt...

alerge hoinar derbedeu pe curcubeu
Neînchinat bucătii de lanț ce o aruncă un zeu
pari că esti sătul inchinat lui cu totul
-ti ardă el pentru a se incălzi sufletului, mirul...

Și de aceea cuvântul meu va fi eminul sfânt
Cu care voi tăia cât voi trăi în cuvânt
Și după, când nu voi mai fi... mă veți auzi în adierea vântului
Când îmi veți răscoli filele...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te voi iubi

Eu vreau să te iubesc fără scăpare,
Te pot iubi oriunde îmi vei fi,
Ascunsă-n așternut sau depărtare,
Când tu la mine poate n-ai vii.

Te voi iubi chiar și atunci când glasul,
Atât de tandru, nu-ți voi auzi,
Atunci când lângă mine nu ți-e pasul,
Am te-aștept și tot te voi iubi.

Voi săruta și clipele pe care,
Le-ai presărat în jurul meu mereu,
Să îmi aline fiecare stare,
Când lipsa ta îmi spune că mi-e greu.

Te voi iubi ca ploaia picătura,
Ce-o varsă grijulie pe pământ,
-ți umezească pleoapele și gura,
Când buzele-mi alături nu îți sunt.

Eu vreau să te iubesc într-un albastru,
Ce-mi colorează ochii când te văd,
uit că fără tine sunt sihastru,
Pierdut între uitare și prăpăd.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O iubire...

Mi-am propus ajung acolo, sus
mi-am propus o poartă numai a mea spre fericire
și o voi face, chiar fără ajutorul tău
și voi ajunge sus-acolo, numai cu iubire.
O iubire cum nu am mai avut,
o iubire plină, doar de mine
sperând, dacă se poate, chiar către absolut
și voi trăi iubind, dar din iubire
Mi-am propus să-mi las lăstarii timpului să crească
chiar dacă nu voi ști de unde-au răsărit
și voi primi o sevă de mană, ce-i cerească
voi contiuna în taină, puțin, ca să mă mint.
Mi-am pus în plete luna, vreau ea să mă iubească
e cel mai simplu lucru și vreau ca să te mint.

poezie de
Adăugat de Daria DumitrasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt și eu ca voi...

sunt și eu ca voi, un om cu noapte și de toate,
nu sunt poet și nici n-am fost, înșir doar gânduri aranjate,
prea cult nu sunt, dar nici incult, am mai citit, chiar și sonete,
le am pe-aici, pe foi de gând, sub ochii mei revin în trepte

când scriu în versuri, doar ce văd, ce gândul nopții îmi dictează,
nu fac decât, ceva în plus, un strop de lacrimă cedează,
atunci din amintiri, de vânt, vă suflu vouă cu neștiință,
cuvintele, pe-un rând și-un rând, poate vă e de trebuință

nu sunt mai breaz, sunt doar un om cu veselia îndurată,
ascunsă sub atâtea dăți, de clpe, ce-am trecut prin viață
și vreau să râd, și vreau să plâng, așa trăiesc și eu mai bine,
urcând în cer, din alb pământ, pătat cu iernile din mine

de m-ați vedea, o clipă doar, ați înțelege de îndată,
sunt normal, că n-am habar, de clipele ce mă așteaptă
și râd de voi și râd cu voi, apoi iar râd, chiar și de mine
și fug în ploi, alerg în ploi, mă spăl încet de-a mea rușine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața repede îmi curge

Doamne,
Viața repede îmi curge.
Și mă-întreb, unde se duce?
Că de-ar curge încetișor,
Precum apa de izvor,
Limpede, cristal de munte,
Nu mi-ar mai lăsa pe frunte
Brazdele-atât de adânci,
Parcă-s crăpături în stânci.
Îmi curge viața ca lava
Izbucnită din vulcan.
Îmi întinde mie tava
-îmbătrânesc an de an.
Doamne,
Lasă-mă așa cum sunt.
Mai am de împlinit ceva.
Cât mai calc acest pământ,
Să las semne-n urma mea.
Două flori am de crescut.
Frumoase ca două stele.
Le iubesc atât de mult.
Sunt lumina vieții mele.
Cu mine dacă ești bun,
La picioare am -ți pun
Sufletul, ce Tu mi-ai dat
La-început, când m-ai creat.
Viața vreau să curgă lin
Și fetele să-mi trăiască.
aibă un cer senin,
Tot ce-i frumos, iubească.

poezie de (4 august 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Daniel Vișan-Dimitriu

Zeul nopții

Când noaptea își va recunoaște vina
Și va pleca, lăsându-mi dezvelit
Un trup ce-l voi privi, îndrăgostit,
Tu nu vei ști, vei fi precum lumina
Ce-mparte viață-n drumu-i nesfârșit
Prin lumea-n care simt că-s numai eu
Privindu-te, zeiță, ca un zeu.

Pe chipul tău, îmi voi citi menirea
Și-mi voi lua, din ochii tăi, avânt
Spre culmi, cu o putere ca de vânt
Pornit ca o rafală spre iubirea
Ce-i cârmuiește viața pe Pământ
Și-l face să se simtă ca un zeu,
Așa cum simt, în clipa asta, eu.

Îți voi șopti, când noaptea se va trece,
Cuvintele ce-n suflet ți le-am scris
Când inima ți-a tresărit în vis,
Iar ochii nu știau ce se petrece
Și, pentru-o clipă, doar, ți s-au deschis,
Privind, prin întuneric, cum un zeu
Ți se-nchina. Eram, acela, eu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Zilnic îmi iau doza de moarte, din ce în ce mai mare,
sfidând sfaturile medicilor îngrijorați de urmări,
moartea în somn, în iubire, pe stradă, în bibliotecă,
pretutindeni mă las ucisă fără blândețe și milă,
îmi stârnesc moartea nu uite de mine, dar nu de tot,
și să vină apoi dintr-o dată, în toiul vieții, al unei bucurii
ca un concert aniversar pentru care exersam de o viață
întreagă, o las să creadă că e un oaspete drag la mine în
viață, netemându-mă de darurile ei, o las să creadă
că îi voi da cândva cea mai mare vamă, oferindu-i
cu generozitate prefăcută, o viață șifonată, neîncăpând
în gemantanul morții...

poezie de din Întâlnire cu Altamira (1999)
Adăugat de grizantemaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Arca lui Breban" de Maria Postu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.65- 10.99 lei.
Marin Sorescu

Am zărit lumina

Am zărit lumină pe pământ,
Și m-am născut și eu
văd ce mai faceți.
Sănătoși? Voinici?
Cum o mai duceți cu fericirea?

Mulțumesc nu-mi răspundeți.
Nu am timp de răspusuri,
Abia am timp pun întrebări.

Dar îmi place aici
E cald, e frumos
Și atâta lumină încât
Crește iarba.

Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja mă iubești.

O cafea neagră voi sorbi, totuși
Din mâna ta.
Îmi place că tu știi s-o faci
Amară.

poezie celebră de
Adăugat de Enache AndreiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Când stau

Când stai așa privind de sus
Spre lumea asta toată
Îmi vine-un început de gând
Că nu voi mai pleca nicicând
Chiar de voi stărui plângând
plec, n-o să se poată.
Când stai așa privind la cer
Și mă cutremur toată
Îmi vine-n minte un cuvânt
Că încă-o dată pe pământ
stau atât de mult să-Ți cânt
Nicicând n-o să se poată.

Când stau așa și Te privesc
În rugăciune toată
Când pleoapele Ți s-au închis
Îmi vine-n minte ca-ntr-un vis
Ca-atât de mult cât Te-am ucis
Nicicând n-o să se poată.

Când stau la cruce și privesc
Cum îngerii dau roată
Când taci așa de trist și sfânt
Îmi vine-n minte un cuvânt
Ca să mai fiu de pe pământ
Nicicând n-o să se poată...

Amin!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Haine de lumină

În lumina Ta Divină
vrem Isus ne scăldăm
trăim fără de vină
pe veci Domn te avem

vrem lumina mântuirii
Tu Isuse ne-o dai
izvorul neprihănirii
fim cu Tine în Rai

în lumina Ta curată
toți azi ca să ne zidim
o viață fără pată
pe pământ ca să trăim

vrem fim cu toți lumină
raze vii de pe pământ
pentru patria Divină
și al vieții viu Cuvânt

toți dar ne îmbrăcăm
chiar în haine de lumină
pe Hristos să-l onorăm
până când El o să vină

curgă dar de azi lumina
din noi toți pe acest pământ
să-l cinstim întodeauna
pe al nostru Mire Sfânt

El ne este sărbătoare
și lumnină și menire
Isus ne este un soare
ce ne-mbracă în iubire

haideți dar acum cu toții
să-i dăm ființa și iubirea
Isus chiar și-n clipa morții
ne fie mântuirea

ale Lui cuvinte sfinte
străluce azi în noi
pe a vieții așezăminte
toți fim de fire goi

din lumină spre lumină
tot mai mult noi privim
să-i dăm viața-n veci deplină
Mirelui ce îl iubim

curgă dar lumina sfântă
ființele ne inunde
ca noi toți fim la nuntă
unde lumea nu pătrunde

fie-i glorie -- onoare
Celui Sfânt ce ne-a creat
să-i cinstim Numele-i mare
fie-n veci gflorificat

poezie de (2 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destăinuiri

Am adunat atâtea-n suflet,
Și mă apasă-atât de greu...
Voi mă cunoașteți după umblet
Că nu mai sunt în eul meu.

Prea multe inima-mi sugrumă.
Prea mult mă mustră cugetul
n-am putut să las în urmă,
Tot ce-mi apasă sufletul.

În inimă, ca-ntr-un sipet
Am le-nchid când voi pleca.
Le voi purta ca pe-un secret.
Nici cerului nu le voi da.

Când voi pleca la Domnul sfânt,
Chiar dacă sufletul mi-e greu,
Îl voi sluji cu crezământ,
Că el este stăpânul meu.

poezie de (18 mai 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Magdalena Dorina Suciu

Ochii celui mai frumos poem

Te voi iubi prin ochii celui mai frumos poem,
prin acele cuvinte rostite la fiecare răsărit,
cândvoi împodobi cu fluturii născuti
din prima lumină
și Dumnezeu îmi va trece prin ochi cu tălpile goale,
ca eu să rămân cea mai dorită femeie,
iar sângelui tău îi vor crește aripi,
chemandu-mă să-i fiu clepsidra dintre cele două lumi.
Te voi iubi prin toate filele nopții,
cu inima cât un înger,
bătând ca un clopot fragil de ape...
chiar dacă mă vor durea degetele, înțepate de stele,
te voi scrie cu tot ce a mai rămas din mine
în streașină vieții,
tot picurând, picurând,
până voi ajunge mușc din coaja cerului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii tăi...

Ochii tăi sunt plini de 'Naltul
Cu parfum vesel de cânt.
Sărutați, nu-i vreau de altul,
Cât voi fi pe acest pământ!

Dulci, molateci, cu lumină
Ei m-alintă-n tril de stea,
Ce-ar mai vrea mama blajină
Să-i am lampă-n casa mea!

Cu gândirea rumenită,
În duios parfum de tei,
simt vraja lor smerită
Cum sărută anii mei.

Torcând vis de aur astrul
Pleoapa-și lasă peste văi.
Eu, setos de tot albastrul,
Voi bea must din ochii tăi.

Și când ziua-nchide vama
îi pui sub fruntea-mi lată
Cum punea năframa mama
Între sâni, când era fată!

Cununați cu Preaînaltul
Ochii tăi sunt numai cânt.
Sărutați, nu-i vreau de altul
Cât voi fi pe acest pământ!

poezie de din Mi-e dor de cineva ca tine (12 iulie 2014)
Adăugat de Nicolae RoleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tatiana Stepa

Vă las cântecele mele (cântec pentru prieteni)

Va las toate ce-au fost bune,
Dar si cele ce n-au fost,
Va las tot ce nu pot spune,
Nu mai are nici un rost.

Va las dragostea pierduta
Si tot chinul de apoi,
Gura mea nu mai saruta,
Va las dorul meu de voi.

Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.

Va las drumul catre luna
Si copacii mei stingheri,
Va las lupta mea nebuna
Pentru viata, pana ieri.

Va las lacrima cu care
Am dormit la capatai,
Va las noptile amare
Si lumina mea dintai.

Dar va las si bucuria
Si tot cerul meu de stele,
Va las singura avere,
Va las cantecele mele.

Va las gandul de pe urma
Sa va apere mereu,
Va las iarba, cerul, marea
Va las tot ce am fost eu.

Va las sufletul in palme
Azvarliti-l printre fragi
Si iertati-mi voi povara
Toti cei care mi-ati fost dragi.

cântec, versuri de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care este cea mai bună rețetă pentru clătite? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!