Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sonet gravat pe inimi

De ceva timp, ne locuim pe noi,
Plătind chirie-n versuri poeziei,
Livrăm poeme calde ciocârliei
Și răsădim trifoi cu patru foi...

Noi tragem în eter cu verbe-roi,
Cedând frâu liber minții, fanteziei,
Ce dulce-i, Miss, mireama poeziei,
Pe care-o fredonăm noi amândoi!

Ne punem între Cer și Absolut
Și, de puținul lumii, ne salvăm,
Știu: poezia-i veșnic un strănut

Al Cerului din care, prelevăm
Esențele cu care ne-am născut,
Pe care, Miss, pe inimi le gravăm!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sonet... mortal

Scutiți suntem de-al nostru eu,
Demult, noi nu mai locuim în noi,
Poeți suntem, în transă, amândoi,
Puținul vieții-l dăm lui Dumnezeu!

Admit că versul ți-e un onduleu
Și-un prea suav trifoi cu patru foi,
Ți-am picurat, solemn, în el, altoi,
Te-am dus la întâlnire cu un zeu...

Vei face-un triplu salt, cât mai curând,
Dorind să cucerești Mont-Blanc-ul vieții,
Ai grijă, însă, Miss, din când în când,

Cum vei păși prin roua dimineții,
Căci, din orgoliu-ți tânăr, fremătând,
O să-i împuști, mortal, pe toți poeții...

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvara sufletelor

În spirit pascalian, Miss,
noi am născocit, recent,
Legea poemelor comunicante
și Principiul poeziei hidraulice...

Când eu apăs pistonul hiperbolei,
presiunea metaforei tale crește,
astfel, încât, împreună,
marcăm poeme nemuritoare,
detronăm legendele lirice ale vremii,
"presăm" geniile autodeclarate
să-și pună lațul poetic de gât
și, apoi, amândoi, sărbătorim
Primăvara sufletelor,
pe muzică de Bach!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu tine, Miss, de-a pururea, eu mi-s

Vom cuceri, prin poezie, Miss,
Câte-o idee, câte-un Paradis,
Așa cum transcendentul ne-a promis...

Și chiar dacă abisul e deschis,
Noi tot avem luminii de transmis
Poemul nostru verde și conscris,
De care, nicidecum, nu ne-am dezis,
Prin care, împreună, am decis,
Ca să avem ce ni s-a interzis,
Ah, dorul meu și dorul tău, sui-generis,
Pe care Dumnezeu ni le-a trimis...

Cu tine, Miss, de-a pururea, eu mi-s!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înc-o-nflorire

Am apucat înc-o-nflorire,
Am respirat arome noi,
De flori de măr, de caprifoi,
De-nfiorări, de nemurire.

Lumina-ți dulce din privire
A prins subit un nou altoi,
Am apucat înc-o-nflorire,
Înveșnicită de noi doi.

Rotunda noastră potrivire
Marcată, Miss, de fluturi-roi,
Dansând pe ritmuri de oboi,
Pe-a poeziei plămădire,

A apucat înc-o-nflorire...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rezonăm delicat și extatic în vis

Am dat curs oficial poeziei, Miss,
și ne-au crescut aripile până la Cer...

Cine, oare, mai poate opri palpitația
metaforei care zvâcnește din instinctul
nefalsificat al sângelui meu,
din avalanșa de paradoxuri a cărnii tale,
din logica și suferința cuvintelor care ne dor, Miss,
atunci când ele își părăsesc indiferența originară
și folosesc Timpul ca pseudonim,
așa cum se întâmplă cu poezia a cărei direcție
merge în sensul umanității,
cu poezia care, în fond, este un spasm al ispășirii tale
și un spasm al ispășirii mele – ispășire echivalentă
într-o inimă comună și o sete a spiritului în oglindă?

Știi, Miss, că orice poem născut și nu făcut
încetinește, deseori, mersul inimii și ne indică
distanța până la Iad și punctul ce mai îndepărtat
de Paradis?

Poezia, Miss, e o depravare umană,
în sensul celest al ființei,
e adâncime și freamăt, lumină e, Miss,
știi bine doar cum rezonăm delicat și extatic în vis!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Izvorul poeziei

Ce mai faci, Miss?
Mi-e dor de necuprinsul poeziei tale,
de mugurii-ți din suflet,
de albele petale,
ce-ți ard în floarea ochilor căprii...

De-aceea, te întreb:
când ai să vii,
ca să sleim izvorul poeziei?

Când ai să plângi la marginile gliei,
de dorul Infinitului verzui?
Când ai să vii, tu, Miss,
de ce nu-mi spui?

Ori poate-n cerul tău
înfiorat de stele,
ai pus gând rău inimii mele?

Sau, cine știe?, vreun clevetitor
ți-a scris o telegramă pe un nor,
spunându-ți, Miss, că eu,
la rândul meu,
lipsit de suflet și de Dumnezeu,
aș vrea să-ți fur și inima, și versul,
să chem la judecată Universul,
cerându-i, Miss, tribut și socoteală,
că,-n poezia ta regală,
a introdus și suflet, și splendoare,
și muzică, și-arome de cicoare,
de toate florile din spațiu,
iar lumea te citește cu nesațiu...

De-așa minciună, tu nu te grăbi,
ca să mă pui la zid, în zori de zi,
așteaptă, ai răbdare, de-aproape
mă cunoaște,
citește-mă în prima zi de Paște,
citește-mă și-n noaptea Învierii,
că-n versu-mi vei găsi dulceața mierii.
Așa-i și sufletu-mi, să știi..

De-aceea, te întreb: de ce nu vii,
punem punct melancoliei
și să sleim izvorul poeziei?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă tem...

Noi avem... cum să n-avem,
Miss, trei pasiuni comune?,
Amândoi avem ce spune
Și-n poeme verzi ne-avem...

De-un blestem noi suferim,
Aruncat de nu știm unde,
Versul alb să ne inunde,
Când în Parnas ne-ntâlnim!

Suntem stele fără nume,
Ca-n procesele in rem,
Și mă tem că eu je t' aime,
Ca îngerii, fără urme...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numai tu...

Numai tu, Miss, poți să-mi
oprești gândurile,
alunecând în poezie, ca
înspre tine însăți.

Numai tu, Miss, poți
să-mi oprești răsuflarea
și înserarea, strălucind
prin modestie și melancolie
și surâzând indescifrabilului
transcendent al timpului...

Nici extravaganță și nici
delir nu există
în poemele și neprihănirile
cărnii tale...

Numai în preajma ta, Miss,
îmi țiue tâmplele
și, ah!, mă asurzești
cu lumina ta verde,
numai tu poți născoci zei noi,
cu deprinderi rafinate,
care îmi stimulează frenezia
versului și resortul inspirației...

Numai tu, Miss,
îmi amintești că mi-s!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vârtej unic al poeziei

Nu trăim în aceeași lume, Miss...
tu dai bice timpului,
grăbindu-te să zbori
în imediatul vital al sângelui,
eu implor timpul să steie pe loc
și să-mi oprească, într-un gol vital,
înaintarea...

Știu: eu m-am născut trist,
prea devreme,
iar tu, surâzând, ai strāpuns lumina
prea târziu...

Surâsuri și tristeți în aceeași oglindă,
candide, stau gata, pe-amândoine
prindă.

Înviorător și eroic,
admit că drumul nostru comun
poate începe de la capăt,
fiindcă, noi doi consonăm
prin ceea ce avem mai adânc în spirit:
poezia, cea care absoarbe, instantaneu,
diferențele ființei...

S-ar produce astfel o renaștere în doi,
întru uitarea celui care am fost
și întru transformarea perfecțiunii și aroganței
trupului tău și a înaintării tale fizice
în poezie...

Numai astfel vom putea egala voluptatea
de a conviețui liric:
printr-un vârtej unic al poeziei!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet evanescent

Vorbesc cu-ale mele nesățiose-nserări,
Le cert, Miss, uneori, le ador și le mint,
Mi-s înfipte, în carne și-n sânge, cu-n splint...
Vai, cum m-am rătăcit, înserat, pe cărări!

Te caut în vers și-, apoi, în calde vibrări,
Te mângâi în spațiu, te cânt, te ador, te alint,
Adesea, eu te beau, sub formă de-absint...
O, Miss, tu mi-alini tristeți, înserări, disperări.

Distanța dintre noi, prin vers, sublim, o testăm,
Tu mă bântui suprem, printr-un delir de absență,
La Masa tăcerii, din vis, cu Brâncuși, adastăm,

Sunt mîndru de tine. Hei, Miss, tu pipăi esență,
În privința abstractului, consonăm, contrastăm,

Dar, vai!, e târziu... totul devine evanescență!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

100 de pași...

– Miss, cât spațiu vrei -
între mine și tine?
– Cât să încapă
plenar poezia
și cât să zboare,
solar, ciocârlia,
prin stranii luciri
celestine...

– Sir, cât spațiu vrei -
între mine și tine?
– Cât să se unească,
plenar, poemele noastre
și-atâta cât să respire
mușcatele-n glastre...

– Miss, câți pași vrei -
între mine și tine?
– Tot atâția câți sunt de
la pământ la soare,
plus multitudinea petalelor
de cicoare,
care surâd, inocent,
pe ponoare...

– Sir, câți pași vrei -
între mine și tine?
– Tot atâția câte titluri
conține volumul nostru
de poeme "Tristeți în Oglindă",

Adică, o sută, Miss -
simbol al Centenarului
Marii Uniri...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din preaplin

Nu din gol, ci din preaplin,
Te caut, Miss, deseori,
Și-ntr-un cer plin de culori,
Îți ascult versul divin...

Versu-ți curge cristalin,
Chiar din suflet, a priori,
Nu din gol, ci din preaplin,
Îmi pierd capul, uneori...

Stăm de taină, clandestin,
De cu seară, până-n zori,
Între noi, două viori –
Sânii-ți, cântă de alin...

Nu din gol, ci din preaplin!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transcendent

Mutā-te-n poezie, Miss,
Și stai acolo sine die,
Scrie cu sânii de sub ie,
Apoi, c-o floare de cais...

Aproape eu de tine mi-s,
De zborul tāu de ciocârlie,
Mutā-te-n poezie, Miss,
Și scrie-ți dorul pe hârtie.

Cāci transcendentul a decis
În Parnas, sā ne fim solie,
Eu ție, Miss, și-apoi tu mie...
În Paradis sau în Abis,

Prefā-te-n poezie, Miss!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unui poet ultramodernist

Pe tărâmul poeziei,
Continuă escapada
Dând frâu liber fanteziei
În vers mai alb ca zăpada.

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Săruta-ți-aș ochii bazaochi

Drumul vieții noi ni-l felurim,
Cu risipe-n suflet de parfum,
Căutăm tot timpul, cum-necum,
Cerurile sub care nemurim...

Doamne, ești de-a dreptul filotim,
Te strecori în noi precum un fum,
Absolutul e cu noi pe drum –
Și-uite-așa ne îndumnezeim.

Adastăm, Miss, înlăuntrul vieții,
Dor ne e de nevăzuții ochi,
Mă trezește,-n zorii dimineții –

Versu-ți alb, nu-ți fie de deochi,
Scris întru prinosul frumuseții...
Săruta-ți-aș ochii bazaochi!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zborul

Rămâi poetă, Miss,
dar zboară peste sine,
salvează-ți, întâi, sensul
și, apoi, absolutul...

În calea ta din vis,
eu îți trimit salutul
și-apoi, poemul-fluviu,
pe care ți l-am scris,
pe margini de abis,
sfidând neprevăzutul
și groaznicul diluviu,
ce ne-a furat Sărutul,
Sărutul lui Brâncuși...

Știu, Miss
– acuși, acuși, acuși –
în zborul tău invers
și-al florii de cais,
străpungi un Univers!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te sărut, confratern

O plantă firavă
străpunge betonul,
ca glonțul cel iute!

Că-i spin sau agavă,
salută fotonul,
puteri neștiute...

Iar versurile-ți, Miss,
străpung Universul,
întocmai ca planta firavă.

Prin flori de cais,
îți zumzăie sensul
poemelor dulci, de iznoavă...

Hei, Miss, privește-mi în gânduri,
servește-mi, pe tavă, iluzii,
dă-mă cu capul de toate poemele tale,

Pășește-mă, mai des, în intrânduri,
de versuri ce-nfloare aguzii
și-adastă-mi, de-a pururi, în cale...

Urma-te-voi, în formă și-n conținut,
în Cer, de ce nu?, și-n Infern,
o, Miss, mintenaș, te sărut

pe rever și pe ochi, confratern!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fluturi în zbor

Miss, poezia ta e-un izvor de delir,
dublu agent de legătură-ntre doruri,
duioșie pură, în forma ei elementară
unică pistă pentru înaltele-ți zboruri...

Sete de impalpabil, în seninul eter,
delir estetic, vai!, sieși întru-deajuns
visuri legănate, în prea fine azururi,
și taină lăuntrică, ah!, greu de pătruns.

Miss, poezia ta e voluptate discretă.
precum elanul de puritate al vieții,
trăiri ale imaculaților fluturi în zbor,
survolând punctul de rouă al dimineții.

Făptura ta, Miss, e-o dulce poezie,
chiar dacă ascunde un plâns irizant,
pe scări tainice, tu urci înspre viață,
iar succesul te-mprejmuie electrizant...

Poemele tale, Miss, împrăștie ceața!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între noi

Între astăzi și ieri mai există trecut
Între astăzi și mâine e timp ne-nceput
Între tine și mine se strânge chemare
Între noi nu există fiori de uitare.

Între noi doare oful, din visul secret
Ce se stinge tăcut incrustat în regret,
Între noi nu s-au scris până-acum amintiri
Între noi stau de veghe întristate priviri.

Între noi, și clipita se scurge fierbinte
În timpul ce-aleargă cu zel înainte
Între noi, gând tăcut se închină-n cuvânt
Între noi, mai răzbate doar sărutul din vânt.

Între noi, arde slova din timp renăscut
Între noi sunt doar munți în eternul tăcut,
Un baraj ce respiră eter din abis
Un roman de iubire ce nu a fost scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin nu există decât în poezie, Miss

Înălțarea nebună a gândului tău
mi-acoperă umbra, dăruindu-mi lumina,
resfiră miresme și așază, tainic, poeme,
pe inimile solitare și nemângâiate...

Mărinimia și subtilitatea versului tău
mă-ntorc în absolutul tinereții spirituale,
mă smulge din platitudinea banalității,
deschizându-mi partea de primăvară a inimii
și asigurându-i singurătății mele
duioșia și apoteoza zborului în doi...

E un suflu nou de substanță
și o tresărire a dezmărginirii,
căci, în curând, faima gândului comun
va deveni o sublimă melodie,
care va compensa staționarea noastră
în micimea lumii, pe care o respirăm anevoios!

Iar eu, odată reprimenit în vers și-n suflet,
captez adierile divine și le transform, străluminat,
în poezia noastră, Miss,
o poezie ale cărei idei au luat foc...

A ne opri, acum, ar însemna o pauză
a sângelui și un repaus al spiritului...
și, după cum bine deja ai aflat, destin nu există
decât în poezie, Miss!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care sunt versurile poeziei "La derdeluș"? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!