Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sonet gravat pe inimi

De ceva timp, ne locuim pe noi,
Plătind chirie-n versuri poeziei,
Livrăm poeme calde ciocârliei
Și răsădim trifoi cu patru foi...

Noi tragem în eter cu verbe-roi,
Cedând frâu liber minții, fanteziei,
Ce dulce-i, Miss, mireama poeziei,
Pe care-o fredonăm noi amândoi!

Ne punem între Cer și Absolut
Și, de puținul lumii, ne salvăm,
Știu: poezia-i veșnic un strănut

Al Cerului din care, prelevăm
Esențele cu care ne-am născut,
Pe care, Miss, pe inimi le gravăm!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sonet... mortal

Scutiți suntem de-al nostru eu,
Demult, noi nu mai locuim în noi,
Poeți suntem, în transă, amândoi,
Puținul vieții-l dăm lui Dumnezeu!

Admit că versul ți-e un onduleu
Și-un prea suav trifoi cu patru foi,
Ți-am picurat, solemn, în el, altoi,
Te-am dus la întâlnire cu un zeu...

Vei face-un triplu salt, cât mai curând,
Dorind să cucerești Mont-Blanc-ul vieții,
Ai grijă, însă, Miss, din când în când,

Cum vei păși prin roua dimineții,
Căci, din orgoliu-ți tânăr, fremătând,
O să-i împuști, mortal, pe toți poeții...

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rezonăm delicat și extatic în vis

Am dat curs oficial poeziei, Miss,
și ne-au crescut aripile până la Cer...

Cine, oare, mai poate opri palpitația
metaforei care zvâcnește din instinctul
nefalsificat al sângelui meu,
din avalanșa de paradoxuri a cărnii tale,
din logica și suferința cuvintelor care ne dor, Miss,
atunci când ele își părăsesc indiferența originară
și folosesc Timpul ca pseudonim,
așa cum se întâmplă cu poezia a cărei direcție
merge în sensul umanității,
cu poezia care, în fond, este un spasm al ispășirii tale
și un spasm al ispășirii mele – ispășire echivalentă
într-o inimă comună și o sete a spiritului în oglindă?

Știi, Miss, că orice poem născut și nu făcut
încetinește, deseori, mersul inimii și ne indică
distanța până la Iad și punctul ce mai îndepărtat
de Paradis?

Poezia, Miss, e o depravare umană,
în sensul celest al ființei,
e adâncime și freamăt, lumină e, Miss,
știi bine doar cum rezonăm delicat și extatic în vis!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Izvorul poeziei

Ce mai faci, Miss?
Mi-e dor de necuprinsul poeziei tale,
de mugurii-ți din suflet,
de albele petale,
ce-ți ard în floarea ochilor căprii...

De-aceea, te întreb:
când ai să vii,
ca să sleim izvorul poeziei?

Când ai să plângi la marginile gliei,
de dorul Infinitului verzui?
Când ai să vii, tu, Miss,
de ce nu-mi spui?

Ori poate-n cerul tău
înfiorat de stele,
ai pus gând rău inimii mele?

Sau, cine știe?, vreun clevetitor
ți-a scris o telegramă pe un nor,
spunându-ți, Miss, că eu,
la rândul meu,
lipsit de suflet și de Dumnezeu,
aș vrea să-ți fur și inima, și versul,
să chem la judecată Universul,
cerându-i, Miss, tribut și socoteală,
că,-n poezia ta regală,
a introdus și suflet, și splendoare,
și muzică, și-arome de cicoare,
de toate florile din spațiu,
iar lumea te citește cu nesațiu...

De-așa minciună, tu nu te grăbi,
ca să mă pui la zid, în zori de zi,
așteaptă, ai răbdare, de-aproape
mă cunoaște,
citește-mă în prima zi de Paște,
citește-mă și-n noaptea Învierii,
că-n versu-mi vei găsi dulceața mierii.
Așa-i și sufletu-mi, să știi..

De-aceea, te întreb: de ce nu vii,
punem punct melancoliei
și să sleim izvorul poeziei?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă tem...

Noi avem... cum să n-avem,
Miss, trei pasiuni comune?,
Amândoi avem ce spune
Și-n poeme verzi ne-avem...

De-un blestem noi suferim,
Aruncat de nu știm unde,
Versul alb să ne inunde,
Când în Parnas ne-ntâlnim!

Suntem stele fără nume,
Ca-n procesele in rem,
Și mă tem că eu je t' aime,
Ca îngerii, fără urme...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet evanescent

Vorbesc cu-ale mele nesățiose-nserări,
Le cert, Miss, uneori, le ador și le mint,
Mi-s înfipte, în carne și-n sânge, cu-n splint...
Vai, cum m-am rătăcit, înserat, pe cărări!

Te caut în vers și-, apoi, în calde vibrări,
Te mângâi în spațiu, te cânt, te ador, te alint,
Adesea, eu te beau, sub formă de-absint...
O, Miss, tu mi-alini tristeți, înserări, disperări.

Distanța dintre noi, prin vers, sublim, o testăm,
Tu mă bântui suprem, printr-un delir de absență,
La Masa tăcerii, din vis, cu Brâncuși, adastăm,

Sunt mîndru de tine. Hei, Miss, tu pipăi esență,
În privința abstractului, consonăm, contrastăm,

Dar, vai!, e târziu... totul devine evanescență!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

100 de pași...

– Miss, cât spațiu vrei -
între mine și tine?
– Cât să încapă
plenar poezia
și cât să zboare,
solar, ciocârlia,
prin stranii luciri
celestine...

– Sir, cât spațiu vrei -
între mine și tine?
– Cât să se unească,
plenar, poemele noastre
și-atâta cât să respire
mușcatele-n glastre...

– Miss, câți pași vrei -
între mine și tine?
– Tot atâția câți sunt de
la pământ la soare,
plus multitudinea petalelor
de cicoare,
care surâd, inocent,
pe ponoare...

– Sir, câți pași vrei -
între mine și tine?
– Tot atâția câte titluri
conține volumul nostru
de poeme "Tristeți în Oglindă",

Adică, o sută, Miss -
simbol al Centenarului
Marii Uniri...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din preaplin

Nu din gol, ci din preaplin,
Te caut, Miss, deseori,
Și-ntr-un cer plin de culori,
Îți ascult versul divin...

Versu-ți curge cristalin,
Chiar din suflet, a priori,
Nu din gol, ci din preaplin,
Îmi pierd capul, uneori...

Stăm de taină, clandestin,
De cu seară, până-n zori,
Între noi, două viori –
Sânii-ți, cântă de alin...

Nu din gol, ci din preaplin!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transcendent

Mutā-te-n poezie, Miss,
Și stai acolo sine die,
Scrie cu sânii de sub ie,
Apoi, c-o floare de cais...

Aproape eu de tine mi-s,
De zborul tāu de ciocârlie,
Mutā-te-n poezie, Miss,
Și scrie-ți dorul pe hârtie.

Cāci transcendentul a decis
În Parnas, sā ne fim solie,
Eu ție, Miss, și-apoi tu mie...
În Paradis sau în Abis,

Prefā-te-n poezie, Miss!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te sărut, confratern

O plantă firavă
străpunge betonul,
ca glonțul cel iute!

Că-i spin sau agavă,
salută fotonul,
puteri neștiute...

Iar versurile-ți, Miss,
străpung Universul,
întocmai ca planta firavă.

Prin flori de cais,
îți zumzăie sensul
poemelor dulci, de iznoavă...

Hei, Miss, privește-mi în gânduri,
servește-mi, pe tavă, iluzii,
dă-mă cu capul de toate poemele tale,

Pășește-mă, mai des, în intrânduri,
de versuri ce-nfloare aguzii
și-adastă-mi, de-a pururi, în cale...

Urma-te-voi, în formă și-n conținut,
în Cer, de ce nu?, și-n Infern,
o, Miss, mintenaș, te sărut

pe rever și pe ochi, confratern!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între noi

Între astăzi și ieri mai există trecut
Între astăzi și mâine e timp ne-nceput
Între tine și mine se strânge chemare
Între noi nu există fiori de uitare.

Între noi doare oful, din visul secret
Ce se stinge tăcut incrustat în regret,
Între noi nu s-au scris până-acum amintiri
Între noi stau de veghe întristate priviri.

Între noi, și clipita se scurge fierbinte
În timpul ce-aleargă cu zel înainte
Între noi, gând tăcut se închină-n cuvânt
Între noi, mai răzbate doar sărutul din vânt.

Între noi, arde slova din timp renăscut
Între noi sunt doar munți în eternul tăcut,
Un baraj ce respiră eter din abis
Un roman de iubire ce nu a fost scris.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce auroră, Miss...

În poezie, totul devine suflet și har
și gândurile-ți o iau razna spre Cer,
de dorul tău, te îmbeți... ce mister!,
care-i, oare, jumătatea plină-n pahar?

Starea de eu a Neantului ți-este soră,
lâncezești în veșnicie și în clar-obscur,
melancolia din ochi îți plutește-n azur,
uneori, Miss, eternitatea durează, o oră...

Timpul se-mparte-n mai multe răstimpuri,
din confuzia totului, înțelept, te desprinzi,
fluturi multicolori se-nmulțesc în oglinzi,
în poezie, iubirile, vai!, devin anotimpuri.

Ce vânt de căințe ades ne cuprinde,
Ce auroră, Miss, din urmă, ne prinde!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Miss

Ai pășit, elegant, în apoteoza juneții...

Ai grijă, totuși:
viața e contrară Raiului,
fiindcă Omul trebuie să ispășească
o vină care nu-i aparține:
vina de a trăi!

Destinul ți-a pregătit zborul, dar ține minte:
zborul este scurtat întotdeauna de la naștere,
iar speranța este supremul păcat al tinereții!

Totul, Simm, este să ajungi la întâlnirea
cu Zeul Poeziei,
fiindcă, pentru poezie, îți sunt deajuns
melancolia, azurul și ondulațiile Mării –
esențele lirice ale vieții!

Știi bine, Simm, c㠖
dacă n-ar fi fost melancolia,
cea care ne-a dat dreptul la Majusculă,
sângele albastru al
poemelor noastre
nu s-ar fi conturat într-un florilegiu
atât de flagrant pentru muritorii de rând....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O, Miss, Dumnezeule mic, elegant și distins...

Nu amărăciunea, desnădejdea, furia și ura,
ci sângele-ți înfrunzit și puterea ta de iubire
te vor vindeca definitiv, Miss, de singurătate...

Numai atuncea, Miss, vei cunoaște măsura,
când vei aprinde cu trupu-ți zoriorii, în neștire,
când verdele-ți din sânge va avea întâietate

Și când te va învălui agonizant, în îmbrățișări,
poezia supremă, cu infinitul ei de necuprins,
când îți vor cânta sânii-ți din gurguiele murii,

Când dorul tău va zbura peste mări și țări
și când lacrimile verzui, din ochii-ți căprii,
pe sufletul meu înserat, se vor fi prelins...

O, Miss, Dumnezeule mic, elegant și distins!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel șoptit

Fiece cuvânt șoptit,
Prevestește-o-nmugurire,
Îl simt, Miss, dintr-o ochire,
Ca pe-un lucru insolit...

Sufletu-ți adăpostit,
Întru spirit și smerire,
Fiece cuvânt șoptit
Scânteiază-n complinire.

Lesne, mă las bântuit,
De-a ochilor tânguire,
De-a trupului tresărire,
Care, Miss, ți-au înflorit...

Fiece cuvânt șoptit!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

(NE)NOI

Noi suntem prea cuminți față de ce
Ne credem amândoi, fără temei
Și suntem prea cuminți față de cei
Care, crezându-ne bolnavi ca ei,
Ar vrea de cevane vindece.

Noi suferim de ce nici noi nu știm,
Ne vindecăm îmbolnăvindu-ne
Cu "ne" de la neant sfârșindu-ne,
Concomitent sinucigându-ne
Și înviind pe rând, urâm, iubim...

Noi stăm cuminți ca între paranteze,
Într-un enunț pe care nu-l rostim
De veșnicii în care putrezim,
În timp ce-n loc de cât în ea-ncolțim,
Secunda noastră stă să explodeze.

poezie de din Luceafărul de dimineață (18 mai 2015)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bonsoir, tristesse!

Voi mai merge, oare, alături de timp,
Rătăcit în penumbra ființelor triste,
Trăitoare, duios, prin lumini oniriste,
O, Doamne, în al cincilea anotimp?

Știu, fericirea n-are destule virtuți,
Iar Absolutul nu încape prin viață,
Aripi de fluturi nu cumperi din piață,
Vai!, din mândrie, câți îngeri căzuți!

Câtă tristețe ai astăzi, în inimă, Miss,
Toți pașii-ți spre lume te intimidează,
Deși sângele-ți și carnea-ți vibrează
Deși-ți ninge, pe sâni, cu flori de cais!

Așadar, Miss, urmează-ți calea din vis!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Ești mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiți
Și pe pământ pedepsiți
Tu ne faci viața ușoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer și pe pământ
Zorii toți ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toți îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu ești mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de (25 august 2014)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul onomatopeii

Ne ține, Doamne,-n onomatopee,
E-o stare ce ne-nalță în suprem,
E-un fel de zbor al păsării, extrem,
Printre petale roz de azalee...

Poetul e soldatul din tranșee,
Iar arma lui – sofisticat poem,
Ne ține, Doamne,-n onomatopee,
Într-un amurg prelung, în recviem.

Suntem somați de-o dalbă orhidee,
Petala ei sonoră e-un fonem,
În transă, Miss, noi amândoi suntem,
Bătuți de-nmiresmate alizee...

Ne ține, Doamne,-n onomatopee!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet ajuns la apogeu

Ecoul clipei pacea îmi străpunge,
Iar liniștea se scurge-n transcendent,
Când zboru-ți înspre mine-i coerent,
Și, când din urmă, verbul te ajunge,

Plutind planant, cu aripile-ți lunge,
Mă vezi, toujours, te văd, echivalent,
Noi versuri să captăm din imanent...
Cu mirul său, un Dumnezeu ne unge.

Cresc, Doamne, aripile poeziei pure
Și-n făcări arde lira, sublim, instantaneu,
Ecouri unduioase, de facto și de jure,

Se-ngână sus de tot, în cer, la apogeu,
Și teamă-mi este, Simm, c-o să te fure,
Vreun Făt-Frumos, taman, din visul meu!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un tren, o gară, o viață

te-am așteptat în gară iubito
o viață întreagă
plecau trenuri grăbite spre vremea de apoi
apoi nu a rămas nimeni în gară, decât noi
treceau trecători, prin noi, pe lângă noi
azi noi nu eram doi
mereu mă întreb, unde eram noi
eram străini, într-o gară de doi
era frig și era ger, între noi, amândoi
trec trenuri, prin gară, prin noi
eu am așteptat într-o parte
tu nu ai venit astăzi la noi
un tren, o gară, o viață
și o iubire uitată între noi
te-am așteptat iubito, într-o gară
în suflet, o chitară ruptă de gânduri
în mână, un trifoi cu trei foi
trenul s-a dus
nu a oprit între stații
a plecat fără noi
trec timpuri în gara uitată de lume
cafeaua arde pe masă
nu e nimeni acasă
tăcerea, uitarea, zace în noi
iubirea plânge pe-o bancă, iubito
în gara aceea, la margine de noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care sunt versurile poeziei "La derdeluș"? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!