Cântec de adio
Cuvinte, ramuri, zboruri reci
cai munți și mulți pe creste
chipul în care nu mai ești
mi s-a tot dus și este
Spun iar adio și în mâini
îmi șuieră tot vântul
un cântec sterp și doi ciulini
mai spulberă pământul
De-ai ști cât ropot dinadins
în glezne se prăvale
în nai și lemnul mi s-a stins
și roibii trec călare
Cuvinte, ramuri, zboruri reci
cai munți și mulți pe creste
o spune-mi doară când mai treci
să dai de mine-o veste?
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
- poezii despre lemn
- poezii despre glezne
- poezii despre călărie
- poezii despre cuvinte
- poezii despre crengi
Citate similare
Unde?
Auzi cum șuieră prin frunze
Îngălbenite nostalgii
Plutind spre undeva, confuze?
Tu unde pleci? De unde vii?
A vieții toată frumusețe
E undeva, mai spre apus...,
Când toamnei eu îi dau binețe,
Tu unde ești? Unde te-ai dus?
Când vântu-n ramuri mai foșnește
Spunând povestea lui, șoptit,
Și frunza-n pom iar ruginește,
Tu unde ești? Unde-ai pornit?
E liniște și se aude
Doar frunza care s-a uscat,
Te caut, dar nu ești niciunde...,
Unde te-ai dus? Unde-ai plecat?
Sunt străzile tot mai pustii
Și vânturile tot mai reci,
În nopțile lungi și târzii
N-am să te-aștept, dacă mai pleci...
poezie de Florentina Mitrică (16 octombrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre frunze, poezii despre viață, poezii despre toamnă, poezii despre noapte, poezii despre galben, poezii despre frumusețe sau poezii despre copaci
Dorule, pe cai de fum!...
Dorule, pe cai de fum,
Tot mereu hoinar,
Mai oprește-te din drum
Doar o zi, măcar...
Ne-ar veni și alte zări,
Luminând cu stele,
Dorule, pe cai călări
Să plecăm cu ele...
Vom găsi drumeți mai buni,
Aripi de risipă,
Dorule, pe cai nebuni,
Mai rămâi o clipă!...
Câte zboruri la izvor
Setea-și mai alină,
Dorule, pe cai de zor,
Au aceeași vină!...
Vremuri de ninsori,
Deapănă fuiorul,
Dorule, pe cai de nori,
Mai oprește-ți zborul!...
Rază oarbă de noroc,
Geană de uitare,
Dunăre;pe cai de foc,
Uită de plecare!...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vinovăție
- poezii despre stele
- poezii despre noroc
- poezii despre nori
- poezii despre ninsoare
- poezii despre nebunie
- poezii despre fum
- poezii despre foc
Steaua
Cu mâini subțiri și reci,
i-ai dat fior fierbinte:
Să treacă veci de veci,
Eu tot l-oi ține minte.
Credeam că s-a oprit
În cale mersul lumii,
Că tot a-ncremenit
Ca trupul unei mumii.
Odată m-ai atins
Ș-apoi te-ai dus departe;
O stea pe cer s-a stins...
Păreri au fost deșarte.
Oriunde-acum sclipești
În depărtări albastre.
Tu nu ești unde ești,
Perdută printre astre.
Te ține-aci mereu
A mea închipuire:
Tu vei muri, ci eu
Ți-oi da o nemurire.
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate de Ion Luca Caragiale despre mâini, poezii despre moarte, citate de Ion Luca Caragiale despre moarte, poezii despre astre sau poezii despre albastru
Enciclopedie
trăiesc cu conștiința o enciclopedie
de amintiri și vise, zboruri peste munți
nu știu ce să fac cu-această bogăție
decât să-i bucur pe îngeri și sfinți.
pot să fac din tristețe hazlie parodie
s-o duc pe umeri trecând poduri, punți
trăiesc cu conștiința o enciclopedie
de amintiri și vise, zboruri peste munți.
crezul mă motivează- operă sine die
pornesc în lumea largă cu pașii mărunți
rezonează în suflet o sacră rapsodie
tu moarte hapsână n-ai să mă înfrunți.
trăiesc cu conștiința o enciclopedie
de amintiri și vise, zboruri peste munți.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre poduri
CUVINTELE...
Mai întâi a fost cuvântul,
Rostit de însuși Creatorul,
Astfel s-a născut Pământul,
Lumea noastră, viitorul
Printre lucrurile sfinte,
Și credința-n Dumnezeu,
Am și lucrul cu cuvinte,
Folosite-n scrisul meu.
Te întrebi puțin contrariat
Ca un aer cam fierbinte
Cine? Ce s-a mai schimbat
Doar folosul de cuvinte.
Mulți se-mbată de cuvinte
Spuse la un oarecare semn,
Folosite mai-nainte
Elegii al limbilor de lemn.
Cuvinte, cuvinte
Niște simple elemente
Puse sigur înainte
Întâmplări, evenimente.
Reșița 16 februarie 2001
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre schimbare, poezii despre religie, poezii despre naștere sau poezii despre aer
Pe munți de cuvinte
aleea construită cu aurite dale
împrejmuită cu miresme de tei
deschide drumuri noi spre catedrale
unde se convertesc păgâni și atei.
lângă altar pe albastre spirale
urcă spre cupolă lumina Precistei
este protectoare în școli și spitale
veghetoarea lumii cu harul dragostei.
din tălpi până-n creștet alinturi celeste
sorb cu nesaț rouă din crin și din dor
călătoare prin vremi voi ajunge pe creste
pe munți de cuvinte în văratic decor.
ca un condor voi veghea paradisul din munți
și voi sta la povești cu molizii cărunți.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre școală, poezii despre vară, poezii despre tei, poezii despre rouă, poezii despre rai, poezii despre păr cărunt, poezii despre protejare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cât de mult te-aștept
Trece noaptea ca un an
Ce nu se mai sfârșește.
Lumina lunii bate-n geam,
Iar dorul mă orbește.
Și nici acum nu pot să cred
În tot ce se petrece...
Când mereu parcă te văd
Așa distant și rece.
Te văd în fiecare zi
Cu gând în altă parte...
Și cât de mult te-aștept... De-ai ști
Nu mi-ai mai fi departe.
De-ai ști cât plâng și nu mă-mpac
Cu gând plin de durere,
Că-mi ești și-mi vei rămâne drag
Luceafăr dintre stele.
Ca înger coborît din rai
Zîmbești în zile pline.
De parcă seama nu îți dai
Ce-nsemni tu pentru mine.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre zile sau poezii despre plâns
Sunt măr de lângă drum ...
Sunt măr de lângă drum și fără gard.
La mine-n ramuri poame roșii ard.
Drumețule, să iei fără sfială,
Că n-ai să dai la nimeni socoteală.
Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam,
Adu-l țărânei ce sub mine-o am.
E țara ce la sânul ei ne ține,
Hrănindu-ne pe tine și pe mine.
Când se-ncălzește-n primăveri sub soare,
În mine sunt puzderie de floare,
Iar vara, adăpat din sucu-i sfânt,
Cu crengile mă-ndoi până-n pământ,
În semn de prea adâncă plecăciune,
De tot ce-aș vrea să spun și nu știu spune.
În toamnă, când pe creangă măr de măru-i,
La pământeni cu dragoste mă dărui.
Când au pornit podoabele-mi să cadă
Și vine blana groasă de zăpadă,
Eu strâng vârtos în rădăcini pământul
Să nu mă smulgă din temeiuri vântul.
Și an de an mi-i rodul mai bogat
Și an de an mai gata sunt de dat.
Mi-s dragi copiii legănați în ramuri,
La gât cu mici bucăți din sfinte flamuri.
Și dragi îmi sunt și fetele fecioare
Umblând prin crengi cu dalbele picioare,
Cu poala și cu sânul plin de mere,
Râzând îmbujorate de plăcere.
Atunci mai uit pe-aceia care-au dat
Cu pietre-n rămurișul meu rotat,
Și-mi amintesc cum astă-primăvară
Lângă tulpină-mi doi se sărutară,
Iar la plecare, el cu bucurie
Și-a pus cântând o floare-n pălărie.
Sunt măr de lângă drum si fără gard,
La mine-n ramuri poame roșii ard.
Drumețule, să iei fără sfială,
Că n-ai să dai la nimeni socoteală.
Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam,
Adu-l țărânei ce sub mine-o am.
E țara ce la sânul ei ne ține,
Hrănindu-ne, pe tine și pe mine.
poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre țări, poezii despre zăpadă sau poezii despre virginitate
Soarele ce nu apune
Dintr-o străină depărtare
cu ierni mărunte și fiori
din prafuri netezite-n sare
rămâi și nu te mai cobori
Credeam că-n pânze de mătase
ai așternut un scrum cărunt
iar dedesubt un drum de oase
ai așternut și încă sunt
Îmi scutur pielea iar și voalul
în pragul tău de ieri trecut
să-mi pui în floarea ta și anul
și crinul care a-nceput
Chipul mi-e rece și-o secundă
trece în goană printre noi
doar vântul și-o petală scundă
mai numără din doi în doi
Și-mi pare rău că timpul doare
și nu apuc ca să-ți mai spun
că-n ochii tăi ziua nu are
ore care vreodată-apun
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre secunde, poezii despre ore, poezii despre ochi, poezii despre iarnă sau poezii despre flori
Duna de nisip
Trec valuri și un drum se-agață
de tălpi ce glăsuiesc în cor
într-un genunchi seara se lasă
și pasu-i stâng de un picior
Doar sarea-i mușcă alb din chipul
ce se izbește adânc în stânci
în piatra neagră și nisipul
își varsă marea și n-o plângi
Și păsările trec șiroaie
cerul mi se confundă-n glezne
nu știu de-s mări sau de e ploaie
în pielea care mi se cerne
Castelu-n dune se dărâmă
vântul îmi suflă în ferestre
șoptindu-mi doară o fărâmă
în flautele din orchestre
Privesc în palmă și în spații
cresc portative pe o ie
din degete și din striații
îmi suflă-ncet o melodie
Ea cântă rar și-n val îi crește
un pescăruș cu pânza albă
spuma în aripă-i dospește
și coardă-n firul de pe iarbă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre creștere, poezii despre alb, poezii despre stânci, poezii despre seară sau poezii despre păsări
Flautul lui Pan
Stăm munți printre păduri și rece
în coastă lemnul e bătrân
cântă și luna își petrece
pe după brâul său păgân
În piatra deasă muza tace
și-o umbră cade peste văi
e creasta muntelui ce zace
pământ peste străbunii săi
Urechea-i strânge din timpane
și-o ciocârlie-i bate-n geam
unde te duci tu iară, Pane
cu glasul tău cântând în ram?
Ogorul îți e lac de-a-notul
și tot codrul îți cântă-n lemn
dar mâna ta își mută cotul
când brațul meu îi face semn
Striga muza și-n valea sacră
blestemul se cutremura
că-n scorbura din frunza seacă
stejarul se înfumura
Focul i se-nteți-n coroane
un cântec duce roșcovan
și astăzi printre reci cotloane
moină în flautul lui Pan
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre păduri, poezii despre tăcere, poezii despre stejari sau poezii despre prezent
Iarna
(vă mai amintiți? Să transmitem generațiilor frumusețea iernilor noastre)
Iarnă cu sclipiri de-argint,
Haină ta miroase a vis
Pe câmpii te-ai așezat
Ramuri goale-ai îmbrăcat
Beteală de nea ai pus
Curcubeu în alb ascuns
Ai colindat peste tot
Ți-ai lăsat mantaua jos.
Copilași se i-au la trântă
Cu bulgāri de nea aprinsă
Râsete se-aud departe
Și prin văi si munți purtate.
Sănii trase de cai mici
Daruri pentru cei pitici,
Puse la case mai mari,
De steluțe prinse-n ani.
Dragă iarnă, ești tot dulce
Bucurii de viață duse,
O poveste de zăpadă
Pentru mari și mici lăsată.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre săniuș sau poezii despre râs
Am tot
Am tot ce-mi trebuie...
E-adevărat -
Și-atunci de ce le simt cuvinte goale?
De ce mă trezesc îngrozită,
Dacă visez că te-am pierdut?
Ce tot aștept,
Ce tot tânjesc,
Ce mă frământ,
Ce tot gândesc?
Ești... fără să te am,
Mă ai... fără să-ți fiu;
Nu vii decât ca să pleci iar
Eu tot vărs lacrimi în zadar
Că tot nu vrei...
Și tot nu spui...
Iubire e, dar parcă nu-i!
Am obosit, m-am săturat
De zile triste și nopți reci!
Când o să vii, să nu mai pleci?
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau poezii despre groază
De-ai ști
De-ai ști, sărmane om, de-ai ști...
Ți-ai strânge râsul în pahare
Și le-ai sorbi pe fiecare
Când rele zile ar veni.
Și băutura, fermecată
Te-ar ajuta să treci iar hopul.
Dac-ai mai bea încă o dată
O joacă ți s-ar părea totul.
De-ai ști, sărmane om, de-ai ști...
Ai rupe zilnic câte o floare
Și le-ai iubi pe fiecare
Ca singur tu să nu mai fii.
Și-atunci când copilașu-ți plânge
După bomboane, lucruri, jucării,
Mai bine tu la piept l-ai strânge
De-ai ști, sărmane om, de-ai ști...
De-ai ști, sărmane om, de-ai ști...
Ce soartă viața ți hărăzește,
Cum, după soare, te pândește
S-aducă norii plumburii,
De-ai ști, oh, multe dac-ai ști...!
Ți-ai înșira clipe-n mărgele
Împodobindu-te cu ele
Și multumind în pace ai viețui.
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre jucării sau poezii despre jocuri
Caii liberi
e tristă clipa asta
tăcerile se scurg și mor
pe reci pereți, ai lumii seci
pe unde treci
timpul rămas e ars acum, e scrum
cuvântul e abis
ce lungă este depărtarea dintre noi
eu, pășesc pe țărmuri ce dor
tu, în câmpii uscate de cer
mai trece un tren
uitat de toți, de toate
prin noi, pe lângă noi
azi gara e absentă
doar șina ruptă
mai curge între noi
grei pași se risipesc aleatoriu
prin anii trecuți, petrecuți
aiurea, haihui
tăcere abisală
rămasă într-o gară absentă
doar niște șine perpendiculare pe nimic
tu mă așteptai la geam
eu mai ciopleam un ram
să fac, să fac un nai
să cânt la nunta nostră
povești despre cai
cai liberi și puri
aleargă, aleargă în pulberi de stele
să-și poarte iubita prin ele
așteaptă-mă femeie în poartă
să-ți cânt a mea soartă
un cânt în doi, despre noi
noi, cai liberi în lume
purtăm marama durerii pe strune
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre gări, poezii despre cai, poezii despre uitare sau poezii despre trenuri
Foc în jurul taberei
În jurul flăcărilor nude
scânteile se-adună-n hore
să cânte-n vreascurile crude
lemn din oceanele sonore
Au scuturat întreg nisipul
de nopți albastre și de praf
de răsăritul de pe chipul
unui flaut fără taraf
Sufla și vântul în ureche
din pieptul brizelor bătrâne
un cântec ce ține de veghe
și un solfegiu-ntre țărâne
Trosnesc copacii și se-agață
de nota ultimului glas
să ardă-n rugul meu de gheață
doi timpi în care-am mai rămas
În piept îmi urlă sadic vântul
și ciocârlia-n tei se-adapă
iar literele-și șterg cuvântul
că-n mine mările n-au apă
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre sadism, poezii despre ocean sau poezii despre nuditate
Aripă de vis
Iar de frunzele căzute
Geamul inimi-i atins
Și-n priviri azi nevăîzute
De departe parc-a nins
Nins cu frnze și cuvinte
Peste mersul vremii fin
Și-n privirea ta fierbinte
Eu văd ceru-ntreg senin
Cade toamna peste tot
Peste un roi de frunze iar
Un surâs și un compot
Pe când vântu-n buzunar
Nu-ți mai bate căci e plin
De idei și atâtea versuri
Pe când gândul geme lin
De poeți și înțelesuri
Nu mai bate vântul stă
Pe o aripă de vis
S-a oprit pentru odihnă
În privire-ți s-a înscris
Ramuri calde se-mpletesc
Pe cărările privirii
Și-n metafore azi c resc
Chiar pe palma amintirii
poezie de Ioan Daniel Bălan (17 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri sau poezii despre odihnă
Despre tine
Poezia mea despre tine
Este o creație fără sfârșit.
Primul ei vers e dorința
Care aleargă spre infinit.
Prima strofă-i iubirea,
O formă vie cu rimă și ritm,
Crește frenetic ca un omagiu,
Un cântec de harpă neobosit.
Inima mea îmi dictează
Și cuvânt și vers și poem,
Iar martor mi-e timpul care veghează
Și mi te transformă într-un totem.
Litere blânde, tremurânde,
În versuri șerpuiesc lasciv,
În fața ochilor mei ispitiți
De cât de frumoasă e inima ta!
Mi-e greu să descriu rapsodia,
Să pot cuprinde sub litere reci
Culoarea sunetelor și măreția
Ce se revarsă pe unde treci.
Surâsul tău mă poartă-n uitare,
În zboruri rotunde și line...
Așa cum șoimul plutește în zare,
Plutesc și viscerele-n mine.
Privirea ta mă zboară în munți,
Pe aripi de păsari colorate și iuți;
Ochii tăi negri, izvoare de cerneală vie,
Îmi picură prin inimă, în pix, poezie.
De-ar fi să te compar,
Te-aș compara cu luna în noapte,
Însă pe tine nimic nu te poate eclipsa.
Lună ești tu în noaptea vieții mele!
Când luna ușor se cufundă în mare,
Cu o teamă latentă, raza de soare
Se pierde-n adâncul lăsat de lipsa ei.
Așa m-aș pierde eu în lipsa ta.
Din marea de strofe ce va să vie,
De-ar fi să scriu ceva fără noimă:
Cuvinte greșite sau versuri grăbite,
Cu pixul meu magic promit să le șterg!
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre culori
Țărmul doinelor frânte
Nu-ți mai aud bătăile aripilor
și nici trilul pe care norii îl răsfrângeau altădată.
Poate ai trecut de ei și îți par acum creste de munți
de pe care se mai rostogolesc uneori amintiri albe
ca niște avalanșe strecurate printre tăcerile stâncilor.
Aici, jos, pământul e tot negru
și tot mirat că unii îl cred albastru ca un cer
pe care tu nu te mai vezi
nici zburând, nici cântând,
nici albă ca o ie purtată de valuri
spre țărmuri cu doinele frânte.
Între cer și pământ, nu mai zboară decât tristeți
mânate de cenușa cuvintelor
arse de vreme.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru
Mai spune-mi încă o dată - ai să iubești și tu
Soarele iubirii ne-a apus
Visurile toate mi s-au dus
Azi doar amintirea mi-a rămas
Ea mă însoțește pas cu pas
Chipul tău ce în inimă îl port
Îmi evocă tot trecutul mort
Vino tu, vreau glasul să-ți ascult
Spune-mi iarăși ce-mi spuneai demult
Mai spune-mi încă o dată
Cuvinte îmbătătoare
Nimicuri arzătoare
Cu car' tu m-ai lovit
Sperața înfrigurată
Strecoară-mă în șoapte
Lumina-n neagră noapte
Din sufletul rănit
Așterne alinare
Pe-al sufletului rai
Căci inima-mi sărmana
Cerșește mângâieri
Mai spune-mi încă o dată
Cuvinte îmbătătoare
Poemul ce mă doare
Vreau iarăși să-l trăiesc.
Un băiat de-o fată s-a îndrăgit, cândva
Și de-atunci visa, doar iubire
Dar ea n-asculta amorul lui de fel
Și râdea de el, la întâlnire
Dragostea-i o glumă
Ea îi spunea mereu
Și în gluma asta nu voi crede eu
Iar el cu durere, bietul o privea
Și încetișor îi fredona
Ai să iubești o dată, și tu tu tu
Nu spune niciodată, nu nu nu
Dragostea vine, când nu gândești
Și într-o seară, simți că iubești.
Ai să iubești o dată, și tu, și tu.
cântec interpretat de Loredana Groza
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor