Valea Ampoiului
Cu solzii stralucind sub soare
Curge Ampoiul jos in vale
Respira lunca inverzita
Si ramurile de rachita
Bisericuța-i sus în deal
Trenul oprește la semnal
Și trage greu două vagoane
Își face loc printre mioare
O casă-i părăsita-n drum
Cu țiglă veche fără fum
Pe o potecă ce-i îngustă
Sare din iarbă o lăcustă
Arini bătrâni stau aplecați
Duc dorul celor ce-s plecați
Dar în ajun de sărbători
Se-ntorc copiii la Ampoi
De bucurie plânge mama
Își șterge lacrimi cu năframa
În Apuseni coboară-n vale
Ampoiul, apă curgătoare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre trenuri
- poezii despre sărbători
- poezii despre semnale
- poezii despre plâns
- poezii despre oi
- poezii despre mamă
- poezii despre fum
- poezii despre dor
Citate similare
Glasul mamei
pe firul apei.. pas cu pas
cobor din munți.. mai fac popas
cu brațul sprijinit de stâncă
unde e apa mai adâncă.
privesc spre cer că-i plin cu nor
și nu am timp ca să cobor
în satul care-i jos în vale
cu-ncrengături de ulicioare.
se lasă seara peste văi
și se retrag înspre odăi
bătrânii.... tinerii-au plecat
mai sună uneori pe chat.
întreabă dacă mai trăiesc
părinții-n locul strămoșesc
-noi suntem bine.. spune mama
si-a umezit la ochi năframa.
tata a fost cu un tractor
rămas în pană pe ogor...
lumini s-aprind pe mapamond
în vocea mamei e un nod.
cu glas întretăiat întreabă
-dar tu ești bine fată dragă?
vreau sănătoasă ca să fii
și tu și scumpii tăi copii.
pe firul apei la Ampoi..
este asfalt în vremuri noi
e internet... canalizare
dar tinerii-s peste hotare.
bisericuța-i sus în deal
trenul oprește la semnal
la școală lacătul e pus...
și toți se duc înspre apus!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă, poezii despre școală, poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre tractoare sau poezii despre timp
Magii de la răsărit
M-am întors...
Zilele treceau greu departe de casă.
Mi-a fost dor de grădina cu meri,
De Ampoiul înghețat
Și chiar de trenul ce urca spre Zlatna.
Ulița satului este pustie...
Ici colo o lumină licărește la geam
Calc pe amintiri,
Mă aplec, le iau in brațe
Și-mi încălzesc cu ele inima.
Păpușa doarme într-un colț.
Săniuța mă strigă din pod.
Zăpada albă încoronează munții
Și acoperă liniștea din vale
Timpul s-a oprit în loc întrebător.
- Te cunosc de undeva?
- Da, mă cunoști, m-am schimbat, adevărat,
Dar tu ești gravat pe retina ochilor mei
Cu zâmbet de copil, cu omul de zăpadă
Și cu "Magii de la răsărit"
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre cunoaștere, poezii despre încoronare, poezii despre zâmbet, poezii despre zile sau poezii despre săniuș
Bade, pentru gura ta (Versuri populare)
Bade, pentru gura ta
Am lăsat în sat lumea
Și te-am găsit la izvoare
Purtând turma de mioare.
Măi bădiță, dorul meu
Îl țin în piept tot mai greu
Când să-mi stâmpăr sufletu'
Ești cu turma pe Suru.
Bade, pentru gura ta
Mi-am pus în cap năframa
Și un fir de albăstrea
Ca să nu mă poți uita.
Că dragoste-ai boală grea
Scurtă-i este răbdarea,
Iar eu o duc greu, bădiță,
Fără a ta dulce guriță.
Coboară, bade, la vale
Că dorul n-are răbdare
Și-oi muri lângă fuior
Torcând zilele cu dor.
Că tot dorul își are leacul
Doar când se-alintă cu dragul.
cântec, versuri de Valeria Mahok (2 februarie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre versuri, poezii despre sat sau poezii despre poezie
Te-am întâlnit
Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceai la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.
Și soare nu-i poate se stie
Arată luna, nu mai se vie
Pe același druuuuum
A câta oară
Mă urc la deal, da' nimeni nu coboară
Dar nimeni, nimeni, nimeni nu coboară.
Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceaï la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.
cântec interpretat de Cleopatra Stratan, muzica de Pavel Stratan, versuri de Pavel Stratan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre Soare
Adio, iubirea mea
Stau trei copaci în curtea mea,
Cu toții îmi știu dorul,
C-ai fost pedeapsa cea mai grea
Și-mi plânge ochișorul.
Și umbra lor pe casa gri
Aduc tristețea care
Începe totu-a înnegri
Prin chin și disperare.
Dar eu afară am să ies,
Să caut altă floare,
Mă fac cu vorba înțeles,
Că tot ce-a fost... azi moare.
Nu mai e loc de amintiri,
Nici loc pentru iubire,
Ce-au fost odată trandafiri,
Îmi piere din privire.
Tu șterge lacrima de lut,
Că nu își are rostul,
Tu te-ai iubit cu cine-ai vrut,
Eu te-am iubit ca prostul.
Nu trage vorbe după noi
Cum că-i de vină mama,
Tu dai iubire prin război,
Dar astăzi mi-am dat seama.
Nu încerca să mă găsești,
C-ai să-ntâlnești în cale
Un drum spre deal... uitată-mi ești,
Ce duce duce tot la vale.
Mai prinde lacrima din zbor
Dacă mai ai ce prinde,
Eu pentru tine am să mor
Și ochiul se aprinde!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tristețe
- poezii despre trandafiri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Singuraticul cioban
În amurg soarele pleacă
Să se culce după dealuri.
Ramuri sălciile-apleacă,
Apa curge printre maluri.
Sus, în muntele cu stână,
Duios cântă un caval.
Printre brazi, luna-i stăpână
Peste munte, peste deal.
Cocoțat în vârf de stâncă,
Singuraticul cioban,
Lângă-un foc ce arde încă
Își cântă al său alean.
Jos în vale, el privește
O fereastră luminată,
Unde stă și ghindosește
Dulce și frumoasă fată.
Ciobănia îl lipsește
De ce este mai frumos,
De fata care-l iubește
Și-l așteaptă-acolo, jos.
Gândul la iubită-i zboară.
Și din cântat se oprește.
De pe stâncă se coboară
În gând, singur, își vorbește.
El în taină, roagă luna
Cu glasul șoptit și moale,
Să-i păzească puțin stâna
Până dă o fugă-n vale.
Fata să o-îmbrățișeze
Și să-i fure un sărut,
Lângă ea să se așeze
În călduțul așternut.
Până-n zori să se iubească,
Să uite de ciobănie,
De sus luna să-i privească,
Cum se duc la cununie.
Tot vorbind încet cu luna
Ciobanul a adormit.
Dorm oile, doarme stâna,
Cavalul a amuțit.
Doarme muntele și dealul,
Luna totul poleiește,
El rămâne cu aleanul
După fata ce-o iubește.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre muzică, poezii despre munți sau poezii despre gânduri
Șarpele
alerg pe malul apei
sărind într-un picior
poteca e îngustă
pe vale spre izvor
în spatele meu mama
pășea încet tăcută...
șoptește numai apa
povestea ei trecută!
culeg o păpădie...
mai rup o albăstrea...
și soare cald răzbește
prin nori ca o perdea
din iarba umezită
cu ochii mari zăresc
o coadă cam pestriță
și-n țipăt izbucnesc
- e șarpe... dinozaur...
strig disperată-n drum
în hohot râde mama...
- ce te-ai speriat acum?
nu vezi? e doar o piele
de șarpe despuiat
care și-a pus hăinuța
la soare la uscat
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre râs, poezii despre tăcere, poezii despre sperieturi, poezii despre picioare sau poezii despre nori
La săniuș
Răzvan, Ghiță și Andrei
Și-ncă mulți amici cu ei,
Cu căciulă și mănuși
Au plecat la săniuș.
Zarvă mare e în deal,
Vin cu săniile val.
Prichindeii-s bucuroși
Vor să fie fioroși:
Vin cu săniile la vale,
Nu le stă nimic în cale.
Cântă, strigă și, râzând
Fac și gerul mult mai blând.
Soarele și el străluce
Făcând viața lor mai dulce.
Bucuria e în toi,
Vin la vale, vin puhoi.
Într-un tren din săniuțe
Vin făcând toți din mânuțe.
În zăpadă au intrat,
Trenul lor s-a răsturnat.
Unu-și caută căciula,
Altul, țipă-n gura mare;
Unul pe doctorul face,
Pe toți vrea ca să-i împace:
Le dă mâna, îi ajută,
De zăpadă-i scutură.
Dacă s-au lovit 'i-ntreabă,
Și-i îndeamnă iar la treabă.
Sus în deal trenul se leagă
Ei cu săniile-aleargă.
Bucuroși, nimic nu zic
Nu s-a-ntâmplat nimic.
Când apune soarele,
Nu-i mai țin picioarele.
Întunericul se lasă,
Obosiți se duc acasă.
Își promit că mâine iară
Vor veni la sănioară.
Dacă soare iar va fi,
Bucuroși s-or întâlni.
poezie pentru copii de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre ger, poezii despre bucurie sau poezii despre întuneric
Sus la munte
Broderie de zăpadă
Și brândușe violete
Sus în muntele Sureanu
Ffac decor cu bradul verde.
Și privind în depărtare
Chipul tău vine spre mine
Nu e cerb, nu este floare
Este doar închipuire
Jos în vale tăietorul
Sparge lemne în mărgele
În cabană îmi sting dorul
Cu vin roșu în ulcele
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre verde, poezii despre roșu, poezii despre lemn sau poezii despre flori
Gând și văpaie
dintr-un zid iese un câmp
la margine de zare
acolo sus în munți
unde pășesc mioare
un păstor tace pe o piatră
frunzișul cade neîncetat în liniștea din vale
e seară iar
un clopot plânge printre gânduri uitate
o biserică cu turlele rezemate de cer
se închină spinii pe o cruce
ceasornicul mai bate o clipă
apoi tace, ora, ceasul bate și bate
se scurge ceara din anvon în palme chinuite
se scutură în zare crinii
în cale plânge o apă
seara, mă întorc pe cărări
printre palide făpturi
stins, mă lovesc de ancestrale tăceri
prin păduri adormite
ochii nopții încet se deschid în țipătul clipei
pe drum sunt cruci și visuri pierdute
mai trece un om, bătrăn trecător
sprijinit de gânduri bolnave
mai umblă un suflet prin crâng fără har sau habar
înalț mâinile către cer
mai cade un strop de rouă pe tristul rozmarin
prin jar și fum apar făpturi
și noaptea curge rece
se stinge chipul ultimului gând în ape
eu plec spre soare răsare
pașii răsună în timp
sunt gând și văpaie
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre noapte, poezii despre cruce sau poezii despre ceas
Vorbind cu Topîrceanu
din depărtări privesc Negoiul
semeț cu sceptrul înghețat
în vale curge Topologul
pădurea e la defrișat
un belgian venit din lume
a cumpărat tot ce-a putut
și plânge muntele în ploaie
e dezbrăcat și abătut
învie, Doamne, iarăși țara
unui popor ce n-a apus
aș vrea, vorbind cu Topârceanu
să merg pe Topolog în sus...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre păduri, poezii despre ploaie, poezii despre nuditate sau poezii despre gheață
La paști
Prin pomi e ciripit și cânt,
Văzduhu-i plin de-un roșu soare,
Și salciile-n albă floare
E pace-n cer și pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.
Și cât e de frumos în sat!
Creștinii vin tăcuți din vale
Și doi de se-ntâlnesc în cale
Își zic: Hristos a înviat!
Și râde-atâta sărbătoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Și-un vânt de-abia clătinitor
Șoptește din văzduh cuvinte:
E glasul celor din morminte,
E zgomotul zburării lor!
Și pomii frunțile-și scoboară
Că Duhul Sfânt prin aer zboară.
E liniște. Și din altar
Cântarea-n stihuri repetate
Departe până-n văi străbate
Și clopotele cântă rar:
Ah, Doamne! Să le-auzi din vale
Cum râd a drag și plâng a jale!
Biserica, pe deal mai sus,
E plină astăzi de lumină,
Că-ntreaga lume este plină
De-același gând, din cer adus:
În fapta noastră ni e soartea
Și viața este tot, nu moartea.
Pe deal se suie-ncetișor
Neveste tinere și fete,
Bătrâni cu iarna vieții-n plete;
Și-ncet, în urma tuturor,
Vezi șovăind câte-o bătrână
Cu micul ei nepot de mână.
Ah, iar în minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!
Eu știu că și-n aceste zile
Tu plângi pe-al tău copil dorit!
La zâmbet cerul azi ne cheamă
Sunt Paștile! Nu plânge, mamă!
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre copilărie, poezii despre copaci, poezii despre bătrânețe sau poezii despre Paște
Copacul, sub nori de fum
Copacul singur stă în zare
Pe culmea unde luna urcă
Și razele fierbinți de soare
Presimt că viața se usucă.
Din oasele prinse cu sânge
Desprinse-s frunzele pe rând,
Coaja striată jalnic plânge
Când vârful cade la pământ.
Își face crucea din vârtejuri,
Din trăsnetele fără drum,
Zarea-l ascunde printre franjuri,
Adoarme dus, sub nori de fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre frunze
Zăpada mieilor
În urma turmelor de miei
Și clinchetul de clopoței
Pășesc cu grijă jos în vale
Să nu alunec pe cărare
Zăpada mieilor în fugă
Mi-a așsezat un fulg pe gură
- Nu te speria... noi ne jucăm
Și o dantelă croșetăm!
Prin ea se vede fir de iarbă
Și flori de cais ce vor să cadă
Izvor de apă, cristalin
Îl iau cu mine în potir.
Și ne topim în depărtare
Și eu și spuma de ninsoare
Rămân în soare juvenil
Miei albi... și luna lui april.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare sau poezii despre jocuri
Când mama plânge
Când plâng ochii unei mame, plin de lacrimi e pământul,
Mama stele-n suflet are, ea e pacea și cuvântul.
Mama-ți este fericirea de-a păși prin munți stâncoși
Și-a rămâne fără rană... Vezi în ochii ei frumoși,
Raiul, glia și izvorul neamului de veac rămas
Să își limpezească dorul. Bate-un clopot... doar un ceas
Și-n ceaslov, e scris să plece... Plin de lacrimi e pământul,
Vreme vine, vreme trece, gol în suflet i-e mormântul...
Ea prin pași ne va rămâne,-n lume, înc-o bucățică
Și în vise, printre stele, ca un înger se ridică.
Mama-i imn și port, icoana... E puterea unei lumi,
Este-ntreaga Românie, scut și pavăză-n furtuni.
Mama-i vale de lumină, aur pâlpâind sub Soare,
Mama... mama, niciodată, pentru pruncul ei, nu moare!
Ea e slovă de iubire, tihna nopții, libertate,
Îngenunche la icoană, pentru prunc, în orice noapte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre icoane, poezii despre bebeluși, poezii despre îngeri sau poezii despre visare
Stâncă eu am fost
Stâncă eu am fost și am intrat
În apa rece ce curge la picioare
Întinsă în apă stau, m-am arătat
inima-mi bate într-o strâmtoare
Te iubesc și știi, îți spun acum
Mă luminezi cu sărutări de ploaie
Și dorul vreau să-mi ardă scrum,
Dar apa curge din izvor șiroaie
Tu să fii un nor pufos cu ploaie
Și scutură apă rece din belsug
Să-mi spele trupul ce stă la soare
Cu apa curgătoare rana să o ung
Eu te iubesc, iubirea este regală
Mă poartă-n zbor până sus la astre
Și-mi curge în vene ca o urzeală
Nopțile îmi par flori de crin albastre
Mă-nvăluie într-un mister în seară
Curge ca un izvor limpede de fericire
Mă regăsesc în căldura de primăvară
Îndrăgostit ești tu, suflete fără sfârșire
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre stânci sau poezii despre primăvară
Îți spun
îți spun adesea din gândurile mele
sunt triste uneori dar ce să fac cu ele?
în inimă le-adun dar nu mai găsesc loc
aș vrea să scap de ele dar unde să le-ngrop?
le-aș arunca în râuri să curgă-n alte toamne
le-aș arunca-n livadă, ascunse printre poame.
le-aș arunca în vale în fânul cel cosit....
se-ntorc iarăși la mine, nimic nu-i de găsit.
iar amintirea tandră, ce doare atât de mult
rămâne ca izvorul ce zilnic îl ascult.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre râuri, poezii despre inimă sau poezii despre amintiri
* * *
sunt pas în geometria oarbă a timpului
sunt lacrimă purtată de vânt
sunt țipăt prelung peste ape
sunt apa ce se zbate în fântâni
sunt fluier ce cântă pe drum
printre maci roșii de câmp
timpul, zbor scurt prin iarba stelară
lumina plânge în cuvinte nerostite
pe drum, un schit între gânduri
mușchiul e umed, e verde
în vatră se stinge ultimul ciot
ciobanul coboară agale în vale
oile dorm în picioare
un câine latră bezmetic pe drum
lumina își freacă privirea de umerii munților
în iarbă, flori galbene și clopoței
sub copaci mai trece un an
visul e lung și e greu, a povară
noaptea deschide privirea, ascultă
în zori, cântă cocoșii în tindă
pe țărm, păsări de apă coboară
să bea apă sfințită de gânduri
în zare, sălbaticul cer
se frânge în ape de munte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre câini sau poezii despre vânt
Vatra
risipită printre pagini, adunată din poieni
viața-și duce existența trăind azi, uitând de ieri
si-n efervescența zilei toate sunt cu dus -întors
numai timpul implacabil zboară ca un albatros
vine seara, vine noaptea, înc-o dimineață iar
raze trec printr-o fereastră, zile trec în calendar
și nu-mi pasă și nu doare, răni demult s-au vindecat
vreau numai sclipiri de soare, cer albastru nepătat
vreau să văd livezi cu pomi, primăvara înviată,
lunca verde la Ampoi și pe mama lângă vatră.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut
Înserare
Licuricii,
stele căzute pe pământ
luminează -în întuneric.
Greieri se aud cântând
sporind al serii feeric.
Din deal în vale coboară
doina unui ciobănaș.
Dorul la iubită-i zboară,
oile dorm pe imaș.
Neobosit, doar izvorul
șipotește printre pietre.
Doar el este călătorul
ce duce dorul la fete.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele sau poezii despre licurici