Risipitor

Nu-i vina mea – poate tot omul să priceapă:
Dumnezeu mi-a sculptat-o să pot păstra
Doar câţiva stropişori de apă
Şi arginţi puţini în palma mea.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i vina ta

Nu-i vina ta
Că tu mă detestai,
E doar a mea în toate,
O ştiu bine,
Că-n orice împrejurare te aflai,
Eu stăruiam să fiu
Alăturea
De tine!

Nu-i vina ta
Că supăraţi eram!
E doar a mea!
A mea e!
Ştiu eu bine,
Că-n orice depărtare tu erai,
Te aşteptam
Pe tine!

Nu-i vina ta
Că te pierdeai,
E vina mea şi doar a mea,
Ştiu bine,
Că, ori de câte ori cădeai,
Te ridicam alăturea
De mine!

Nu-i vina ta,
O ştiu cu adevărat!
Sunt vinovată eu
Şi pentru tine!
Tu nu eşti
Cu nimica vinovat!
E vina mea
Că eu credeam...
În tine!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este frumos nu moare niciodată; se transformă doar într-o altă frumuseţe.

citat din Thomas Bailey Aldrich
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş şi faimă

Dacă din miile şi miile de versuri scrise cu mult har
Timpul nu va salva niciunul, să nu-i dai supărării bir,
Iar dacă Timpul va păstra vreun vers, nici nu vei şti măcar:
Nici reproşul şi nici faima nu vor sări peste gard în cimitir.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

civilizaţie

Civilizaţia este blana de miel cu care barbarismul se deghizează.

definiţie de Thomas Bailey Aldrich
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Callie: E ciudat. Foarte ciudat. E ciudat, nu?
Dr. Miranda Bailey: Am nevoie de mai multe formulare de triere...
Callie: E ciudat să lucrez cu cineva cu care sunt căsătorită. Aici sunt şi şefa şi soţia lui. La muncă, îi dau ordine, în pat.. îmi dă el mie..
Dr. Miranda Bailey: Opreşte-te aici! Nu am nevoie de detalii. Sunt obosită şi ocupată. Deşi recunosc că tu şi O'Malley aveţi nişte provocări de depăşit, te rog să îţi aminteşti că azi e un maraton şi mintea mea poate păstra doar ce are nevoie să ştie, viaţa ta amoroasă nu are loc în mintea mea azi. (Pauză.) De fapt niciodată! Nu va avea loc în mintea mea niciodată!
Callie: Mă rog...

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre îmbujorarea ei

Iată-acum roşul cucereşte-obrajii ei,
Iată-acum în luptă albul e învingător –
Se duce necontenit, cu sau fără de temei,
Un necruţător Război al Rozelor.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palma mea

Palma mea sânul cuprinde,
Buzele... îl dezgolesc,
Degetul... coarda întinde
"Doamne", cât o mai iubesc.

Palma mea... binecuvântă,
Limba-i necuvântătoare,
Sufletul... în mine cântă,
"Doamne", câtă desfătare.

Palma mea... vise desface,
Ochii verzi... ademenesc,
Vinul în pahare... tace,
Degetele, doar, vorbesc.

Şi o fac... fără ruşine,
Nu au linişte, nici pace,
Nebunia o-ntreţine
Ritmul inimii buimace.

Oare ce gândeşte fata?
Coapsa cine-i încălzeşte?
Timpul e aproape, gata,
Palma mea o-nnebuneşte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze de arţar

Octombrie-a schimbat în galben culoarea frunzelor de-arţar
Cele mai multe-au căzut, doar câteva mai încearcă-n van
Să rămână pe crengi; curând şi-acestea vor cădea pe trotuar,
Cum cad printre degete, când moare, bănuţii omului sărman.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar apă

Sunt mulţi şi le e frică
de alţii care-i sapă
şi-i vor, la o adică,
la apă.

Dar banul bate frica:
îl fac en-gros, şi-l papă,
că-i peşte prin băltica
de apă.

Nici pe la mititica
nu prea ajung, căci scapă,
bolnavi cum sunt: cu frica
de apă.

Mai prind, din câte-o clică,
un prost cu banii-n mapă,
dar prea puţini mai pică
la apă.

Degeaba, ca la iapă,
bat şaua să priceapă,
căci versul meu nu-i ţeapă.
E apă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mormântul unui copil

O grămăjoară de pământ şi-o piatră funerară,
Gazon neîngrijit, cu iarba-învrăjmăşită şi schiloadă,
De nimeni vizitat, abandonat acolo vară după vară –
Şi-un crin alb care-i stă la cap de veghe şi de gardă.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit de lună pe mare

Din bezna nopţii luna-începe să-şi ridice capul;
Acum, un chip rătăcit şi palid se-înalţă jumătate
Deasupra mării: şi-astfel, încet, din adâncuri, cât dulapul,
Se iveşte-un trup de înecat, solemn, din eternitate.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Am spus la toţi cât te iubesc
Şi lunii, soarelui şi mării
Şi cât de simplu mă topesc
În umbra mea şi umbra zării.

Doar tu n-auzi strigarea mea
Şi-mi laşi tăcerile desculţe
Şi eu mă ard sub steaua ta
Cu crucea mea ce se prelinge.

Sunt ca un nor pe cerul tău
Şi nu ştiu de-ţi opresc lumina
Şi ştie numai Dumnezeu
Că nu-s aceea ce port vina.

E dăltuită piatra mea
Şi-am mai simţit vântul iubirii
Şi vremea ce o simt tot grea
E parcă altfel spusă firii.

Şi cred şi-acum că nu m-auzi
Şi laşi pe cerul meu tot noapte
Şi negura mă prinde lin
Şoptindu-mi sec că nu se poate.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rememorări

Două lucruri Memoria nu va uita nicicând pe-al vieţii culoar–
Orice s-ar întîmpla, în vreme ce anii trec cum trece-un tren prin gară:
Atingerea-aceea rece şi tandră-a altei mâini în faţă la altar;
Fiorul care te-a trecut când copilul tău a plâns întâia oară.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Şi-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuşi Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Şi eu care credeam că sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veşniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
Singurătatea mea-i o blasfemie
Sortită să-şi găsească alinare-n lutul
Acestui colţ de Rai şi Românie
Mai singur decât însăşi Absolutul
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie...

poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te mira că încă mai... ''iubesc să trăiesc''

Am fost supus ca orice om,
Unei trăiri... doar pământeşti!

Nu-i vina mea că Dumnezeu
Mi-a dat o mie de motive
Încă să mai respir
Fiind supuşi ca orişicare greşelilor lumeşti!

Iubire mult visată
Furtună-mi zilele trăite,
Sau focul zilelor toride
O suferinţă-a sufletului nostru,
Te întăresc, sau te înebunesc!

A trecut timpul şi zâmbind, îmi amintesc
Când eu, altar făceam din chipul tău!
Zeită -a universului erai!
Acum, mereu... iubirea mea dintâi!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea scribului începător

Mă întreb în sinea mea de ce poeţii tac
De ce a fost
Să vin
Să scriu
Chiar nevoind în sinea mea s-o fac
Dar undeva acolo sus s-a hotărât
Să fiu poet
Şi nu doar surd, şi nu doar bâlbâit
Şi restul zilelor lăsate pentru-acest pământ
Să fie chin
Să fie vers
Să fie cânt
Să fie numai adevărul pur
Şoptit în albăstrimea cerului de guri

Mă întreb în sinea mea de ce poeţii tac
Când ţara este scoasă la mezat
De ce citesc în ochii lor -
În loc de adevăr
Ceva ce strigă numai pentru cer
Când eu aş vrea ca ei să strige pentru noi
În ochii lor citesc
Că sunt flămânzi
Că sunt desculţi
Şi goi
Pentru tăcerea lor ei stiu că vor primi
Arginţi strălucitori
Arginţi furaţi
Arginţi din pătimiri

Mă întreb în sinea mea de ce poeţii tac
Şi nicidecu nu-i pot
Veni răspunsului de hac
Răspunsului scuipat
De guri de scriitori
În ochii trişti
A celor din popor-
-Sperăm oricum, că va veni o zi
Când treizeci trei de-arginţi tăcuţi
Spălaţi
Îi vom primi
Fiind un scrib incepător
Şi nu judecător
Închei aici povestea mea -
Povestea lor

poezie de Iurie Osoianu (22 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kevin: Pentru numele lui Dumnezeu, nu mai suport. Putem... Putem, te rog, să vorbim despre pata enormă de pe covor? Dansăm în jurul ei de aproape 2 ani, şi mă înnebuneşte. Poate de-aia sunt nervos mereu. Nimeni n-o spune cu voce tare, aşa că trebuie s-o fac eu. Accidentul a fost din vina mea. Asta e din vina mea. Eu şi cu băieţii eram în oraş şi petreceam după meci. Prietenul meu Andy era pilit. Am încercat să-i iau cheile. S-a enervat. Mi-a fost teamă să nu par moale, aşa că am condus eu. Eu am condus. Asta e. Eu sunt de vină. Eu am făcut-o. Universul nu a conspirat la asta. Planetele nu s-au aliniat împotriva mea. Vă rog, poate cineva s-o zică tare? Eu am fost de vină!

replică din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptele rele se fac mai uşor

Înainte ca jumătate din binele pe care plănuiam să-l fac
Să-l fi făcut, zilele bătrâneţii m-au îmbrăcat în promoroacă;
Dacă-aş fi vrut să fac rău, n-aş fi fost ajutat de înger, ci de drac
Şi răul l-aş fi făcut în întregime – şi mi-ar fi rămas şi timp de joacă.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exact aşa se petrece: tocmai ce ţi-am spulberat o condiţionare şi ţuşti ai fugit în alta. "Dar nu este un sentiment pe care îl pot păstra constant." Păi dacă Dumnezeu, Sinele e un sentiment pe care ego-ul să-l poată păstra e tare superficial, tare banal. Nici nu vedeţi că de câte ori vreţi să-l simţiţi pe Dumnezeu, să-l trăiţi, experimentaţi, etc. VĂ AŞEZAŢI EGO-UL PE O TREAPTĂ SUPERIOARĂ LUI, nu-i aşa? Nu-l poţi trăi pe Dumnezeu că nu e un banal sentiment, te poţi doar dizolva în El şi atunci doar Dumnezeu va mai rămâne din tine. Doar Dumnezeu este Real, el e fără formă. Tu nu ai fost născută vreodată, doar Dumnezeu se visează în tine un corp!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ana A

Noapte bună poate sună
Prea puţin in mintea mea,
E Decembrie.. o lună,
O dorinţă pot avea.

Stiu că visul meu începe,
Noaptea oare va schimba,
Tot ce simt? Ori voi pricepe
Că nu-i scris să fii a mea...

Nu-i uşor, si-i doar speranţă
Poate nici ca o sa fie,
E păcat din tot ce simt
Să nu-ţi scriu o poezie.

Si am totuşi o dorinţă...
Oare ce să fac cu ea?
As putea cu uşurinţă
Să -mi doresc să fii a mea.

Nu mi-o pun desi e greu,
O zdrobesc, si-oi înceta,
Mai presus de ce vreau eu,
Este fericirea ta.

Am iubit multe femei,
Dar acum stiu sigur... Da!
Pe Copou este un tei,
Stiu sub el cu cine-as sta.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!