Floarea roză de răsură

cochetez cu gândul tandru
că-s o floare de răsură
îngrădită de ghimpi aspri
lângă rugii verzi de mură!

bâzâită de-o albină
ce nectar vrea să îmi fure
mângâiată de un soare
lângă margini de pădure!

cu petale roze... fragezi
văd tot cerul ca-i albastru
şi mă tem de o furtună
care-mi pare un dezastru!

însă... soare străluceşte
vine apoi şi blânda lună
cineva sus mă iubeşte..
floare roză de răsură!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Fluturaşul"

Zbura mereu din floare-n floare,
Crezând că viaţa-i aventură,
Dar într-o zi, cu prea mult soare,
Se "prinse"-n ghimpi la o răsură.

epigramă de Miltiade Ionescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza

Într-o zi, pe-un bulevard, ce-i numit Calea Lactee
Dumnezeu s-a tot plimbat şi avea la brâu o cheie.
Hotărât măreşte pasul şi descinde-n Infinit...
Pune ordine în lucruri, timpul nici nu a clipit.

Prima zi desparte Cerul de Pământ... se luminează,
Apele le-adună-n mare şi uscatul modelează!
A muncit trei zile-i drept, în a patra se gândeşte,
Pune stelele pe cer şi-anotimpuri le roteşte...

Ziua a cincea puse-n apă peşti, meduze, melci şi raci
Pe câmpii doar dinozauri şi maimuţe în copaci
Inventează brazi la munte, roz suav într-o răsură,
Greierii cântând la liră pe sub rugii verzi de mură

Ziua a şasea-i importantă, după chip şi-asemănare
Domnul a creat bărbatul şi-o femeie ca o floare!
Ziua a şaptea, în biserici, mult prea bunul Dumnezeu
Ascultă toţi credincioşii şi-i ajută când e greu...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel te văd...

Podoaba ca un nimb de sfântă
În jurul frunţii luminoase
Eu o aseamăn că mă-ncântă
Coroanei salciei pletoase.

Şi talia ta potrivită
Nici subţirică, nici înaltă
Zmicea mlădie de răchită
De adiere legănată.

Iar ademenitoarea gură
Micuţă şi surâzătoare
Petale roze de răsură
În ploaia razelor de soare.

Iar ochii tăi adânci ca marea
Şi cu priviri pătrunzătoare
În irişii lor au culoarea
Unor petale de cicoare.

În zăvoi eşti acreolă
Care feeric luminează
Iar pe câmpie o corolă
De floare care luminează.

Astfel te văd dragostea, dorul
Când te privesc pe dinafară
Iar când privesc interiorul
Iubita mea eşti o comoară.

Şi totuşi mă-ncearcă regretul
Că n-am descoperit secretul
Ca să-ţi desăvârşesc portretul
Cum meriţi şi ar vrea poetul.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare

Nu e e floare cu petale
Să fie fără culoare
Fără un parfum discret
Şi-un surâs suav cochet

Nu e floare pe-nserat
Să nu vrea un sărutat
Sau măcar o mângâiere
De la vânt în adiere

Nu e floare, nu e zi
Fără a se împlini
O iubire-n primăvară
Cu un vers din călimară.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de toamnă

Credul, vazand ca este soare
Ar vrea sa se desfaca-n floare
Lectii se pare n-a primit
Bobocul cel indragostit!

Viata vesela ar vrea
Pe scene largi el ar dansa
La sanul cu parfum de flori
Sau prins in par la sarbatori

Ce-nselatoare e viata
Astazi e soare dimineata
Dar un octombrie cu bruma
In orice zi poarta cununa.

Tu trandafir cu-aroma fina
Cu frunze ce vor fi rugina
Ai aparut pe inserat
La casa mea far-de-mparat

Ne amagim ca impreuna
Traim o toamna ca o gluma
Tu rasfirand petale roz
Şi eu visand la ce am fost.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimfa eternei copilării

Iubire,

M-am întins lângă sufletul tău frumos
Ca o răsură de trandafiri sălbatici
Din care-mi smulgi un braţ ca amintire
Dintr-un un rug de roze prinse-nmbrăţişări
Roze sărutate doar de soare-n tainice visări
Şi-am pornit apoi să-ntâmpin inima-ţi de jar
Să-ţi pavez cărarea inimii cu ruguri aprinse de iubire,
Prin care să păşeşti pe poarta naşterii timpului mirific
Zvâcnind din timpul acesta existenţial
Trecând prin vămile cerului de opal
Spre timpul altei veşnicii...
Ca o nimfă a rozelor din eterna-mi copilărie...

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comori

Vrăjită sunt de tot ce eşti
Ai echilibru si măsură
Si-n stol de gânduri pun poveşti
Să-ti fiu o floare de răsură

Ai păr albit ce-n vânt se pierde
Si pasul tău e tot mai rar
Dar eu ascult glasul ce spune
Cuvinte ca din sfânt altar

In rafturi cărţi ai aşezat
Dar praful nu s-a pus pe ele
Tu ai citit si ai aflat
Că slovele-s comori nu iele.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea mea

Aşchie din trunchiul meu
Eşti acuma lângă mine.
Lângă tine sunt şi eu
Cât pământul mă va ţine.

Boboc de floare între spini,
Un ghem de miresme petale
Te ţin pe pat de palme fin,
Sub gingaşe raze de soare.

Nu-mi închipui fără tine
Viaţa eu ca s-o închei,
Aş vrea boboc, să fii cu mine!
Însoţindu-mă pe orice alei.

Pe palme te întind spre cerul mare
Spre Bunul Dumnezeu
Să-i mulţumesc pentru aşa o floare
Promit: te voi iubi mereu!

poezie de Camelia Natalia Ignat (iunie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Panaceu

las fotoliul din odaie
las şi cartea ce-o citesc
o iubire.... o văpaie
mă îndeamnă să pornesc

şi astfel mă poartă pasul
spre pădurea cu aluni
unde cerul e albastru
şi din nori îmi fac cununi

jos zăpada se topeşte
colţul ierbii a-nverzit
soare vine dinspre creste
vântul pare obosit

simt miros de primăvară
simt viaţa cum învie
îmi doresc să aud iarăşi
tril frumos de ciocârlie

asta-s eu... m-am regăsit
lângă margini de poiană
şi-mi doresc la nesfârşit
fir firav de sânziană

calc pământul desfundat
mă încarc cu energie
respir aerul curat
în natura veşnic vie

clopote se-aud la stână
mioritic versul meu
zilnic scrie şi adună
miere-n suflet... panaceu.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare are loc sub Soare
Şi sub coroană, lângă floare.
De ce atunci fiecare
Se vrea numai el sub Soare?

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe malul mării

Stau pe malul mării, valurile ascult
Mă-ncălzesc la soare, însă vreau mai mult
Cerul e albastru, pescăruşii zboară
Roiuri de albine acum mă-nconjoară
Briza răcoroasă spulberă nisipul
Văd şi două stele ce-şi arată chipul
Pacea mă cuprinde, cerul sus se ţine
Dar cât de plăcut e când te văd pe tine.

Fiindcă ceru-albastru pare că păleşte
Când a mea privire ochii-ţi întâlneşte
Şi deşi e soare toată dimineaţa
Eu prefer să plouă, dar să îţi văd faţa
Ce încerc să spun cu mintea haihui
E că îmi doresc ca tu să rămâi
Mare, soare, stele, roiuri de albine
Eu renunţ la toate, dar nu şi la tine.

poezie de L. Kimberley Simpson, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am supărat

te-am supărat, îmi pare rău....
nu am gândit, ştiu că îţi pasă
dar şi un râu în drumul lui
din matcă apa varsă.

şi-un pom în floare mai greşeşte
lăsând crengi grele la pământ
iar ploaia rece-l biciueşte
pierzând petale roze-n vânt.

şi ziua uneori se ceartă
când noaptea vine peste ea
şi cerul care-i plin de stele
mai scapă în vazduh o stea

ce să-ţi mai spun ca să mă crezi
priveşte adânc în ochii mei
sunt bucurie şi furtună
dar adevăr găseşti în ei.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi soare

Spune-mi soare, spune-mi lună,
N-aţi văzut pe draga mea,
O aştept de-o săptămână
Rezemat de-un colţ de stea.

Trec spre dimineţi luceferi
Dar nici ei nu pot a şti,
De-am putea rămâne teferi,
Până-n zori de ne-am iubi.

Spune-mi soare, spune-mi lună,
Unde oare s-o găsesc,
Să o fac a mea stăpână,
Visele să-i încălzesc.

Trece gândul, vântul bate,
Ploaia plânge peste noi,
Peste tot ce-i răutate,
Trecem numai amândoi.

Spune-mi lună, spune-mi soare,
Unde-aş mai putea-ncerca,
În grădină sub o floare
Sau în vale la cişmea.

Trece timpul, vine clipa,
Cu-al meu trup să o-nvelesc,
Noaptea când şi-ntinde-aripa,
Poate, poate... reuşesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea

Dintre miile de flori care mi-au ieşit in cale,
Eu pe tine te-am ales intr-un răsărit de soare!

Mâna-mi tremură pe frunză, să te rup nu mă indur
Fără tine mai departe nu pot a porni la drum....

Si rămân să-ţi sorb nectarul cu dulceaţa din petale
Să iţi simt parfumul proaspăt, noaptea când este răcoare!

Floare gingaşă in iarbă, lângă tine vreau să dorm,
Si-n miros de fân sub stele, greieri vor cânta in cor!

Nu te rup floare minune.... fără tine-n univers,
Ce rost ar avea poetul când va scrie al său vers?

poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de liliac

În crenguţe verzi la poartă
Liliacul a-nflorit
Şi-un parfum răzbate-n casă
Prin fereastra ce-am deschis

Dar aud o ceartă-n frunze
Flori mărunte fac scandal
Nu vor in buchet sa fie
Un buchet de liliac!

Fiecare vrea in faţă
Să fie la singular
Admirată si frumoasă
Floare alba-n liliac!

Hei.. gândi frumosul arbust
Oare cum o să le-mpac?
- Vino soare si sarută
Floare alba-n liliac!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de liliac

În crenguţe verzi la poartă
Liliacul a-nflorit,
Si-un parfum răzbate-n casă
Prin fereastra ce-am deschis.
Dar aud o ceartă-n frunze,
Flori mărunte fac scandal
Nu vor in buchet sa fie,
Un buchet de liliac!

Fiecare vrea in faţă
Să fie la singular,
Admirată si frumoasă
Floare albă-n liliac!
Hei... gândi frumosul arbust,
Oare cum o să le-mpac?
-Vino soare si sărută
Floare albă-n liliac!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un colţ de Rai

Cobor uşor din microbuz
Cu un rucsac şi-o pelerină
Zâmbeşte-un fir de cucuruz
Îmi face semn dintr-o grădină

- De ce-ai venit, nu vezi că plouă?
Mă-ntreabă-n grabă o răchită
Răsura cu rochiţă nouă
În părul meu vrea să se prindă

Mai mândru socul flori înalţă
Chiar lângă pod peste Ampoi
Se pierde Plesa-n nori şi ceaţă
Şi gândul meu merge-napoi

Se cerne ploaia peste sat
Un colţ de rai pierdut în lume
Dar paşii mei nu l-au uitat
Aici mă strigă toţi pe nume

Mă simt din nou copil desculţ
Cu tot pământul la picioare
Cu soare prăbuşit în munţi
Cu meri acoperiţi de floare

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de măr

Flori de măr într-o grădină
Răsărite-s din tulpină,
Pe crenguţe înnegrite,
Ca şi noţile cernite.

Albă-roz, fragedă floare
Cu cine te-aseamăn oare?
Şi-mi duc gândul înapoi,
Cu paşi mici printre trifoi.

Floare roză, tu mă duci
Cu gândul la mere dulci,
Le lua tata cu o scară,
Le punea mama-n cămară.

Tata nu-i, nici mama nu-i
Floare eşti a nimănui,
Înflorită-n primăvară
În grădina de la ţară?

Singură îti porţi de grijă.
Îngheţul nu te atinge.
Eu în visul meu te am
Alinare şi balsam...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Peştele"

Colectând floare cu floare,
El a adunat "nectar";
Nu-i albină lucrătoare,
E un trântor... de bondar...

epigramă de Constantin Enescu (27 februarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am răsădit o floare

Ieri am răsădit o floare
să se facă primăvară.
Să văd şiruri de cocoare
revenind la noi în ţară.

Azi am răsădit o floare
ca să vină primăvara.
Să răsară mândrul soare
şi să lumineze ţara.

Am mai răsădit o floare
în glastră să înflorească
România noastră Mare,
veci de veci să dăinuiască.

România e grădina
în care florile-înfloresc.
E credinţa, e lumina
cu ea românii se mândresc.

Iubeşte România!
Iubeşte tricolorul!
A ta e toată glia
Al tău este izvorul.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!