Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mielul

Într-o noapte zbuciumată,
Pătimașă, cum se spune,
Într-o iesle la corlată,
A venit un miel pe lume.

Ciobănașul de la stână
L-a găsit de dimineață
Înghețat, plin de țărână
Și l-a readus la viață.

Zburda liber pe izlaz
Bucurându-se de soare,
Trecuse peste necaz,
Alerga printre mioare

Durduliu și dolofan
A crescut, s-a făcut mare,
Toată ziua pe tăpșan
Se gândește la mâncare.

E tăcut și răbdător,
E cam trist, am înțeles,
Blând privește spre păstor:
-Să nu fiu eu cel ales!

Nu greșise niciodată,
Plâng de mila lui, mă-ndoi,
N-o să aibă altă soartă:
Cade jertfă pentru noi!

poezie de din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mielul

L-au găsit mirați păstorii,
într-o iesle, înfășat.
Și, nestăviind fiorii,
până se iviră zorii,
s-au rugat.
Iar apoi când pe cărare
se-ntorceau sub roșii nori,
le punea o întrebare
mintea lor neștiutoare
de păstori.

— Cum? părea un glas că-ngână.
Fiul Slavei, tocmai El,
să Se nască în țărână,
pe pătuț de fân la stână,
ca un miel?...

Nici o șoaptă din tărie.
Cerul sfânt părea ascuns.
Și-au trecut ani mulți, se știe,
când un glas dădu-n pustie
un răspuns.

— Iată Mielul fără pată,
Cel din staulul de oi,
Care-Și frânge fără plată,
viața Lui nevinovată,
pentru noi!

Iată Mielul fără vină!
Miel tăcut și răbdător.
Azi e Mielul ce suspină,
mâine-L vom vedea-n Lumină,
ca Păstor!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Patrick, lângă Cătălin

Sosit la noi cu speranță
Pentru o mai bună viață...
A jucat în "Ștefan cel Mare",
Iar la spital și-a dat ultima suflare.
În minutul 71 s-a prăbușit,
Departe de casă a murit.
Moartea pe el l-a învins,
Prea devreme s-a stins...
A sa mamă, al său tată
N-o să-l mai vadă vreodată.
Scumpa lui soție plânge,
În brațe nu-l poate strânge...
Trebuia ne pregătim de finală,
Însă pe stadion e liniște totală.
Amintirea ta rămâne vie,
Acolo suntem datorită ție...
Tu ne-ai calificat,
Dar la Cer te-ai ridicat.
Trista noapte, niciodată
Nu va fi de noi uitată...
Pentru ce-ai făcut, îți mulțumim,
Toată viața o să te iubim.
Un gol mare ai lăsat
De când Sus ești plecat.

Prea în grabă, Cătăline
A venit el lângă tine...
Voi, Câini pân' la moarte,
Acum și-n Eternitate!

poezie de (7 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chemări

- vii în zori de zi când soarele răsare,
ne scăldăm în raze blânde și călduțe,
Când boabele de rouă-mprăștie răcoare
Și bolta-își stinge-ncet șiragul de steluțe.

- vii pe la nămiezi, pe arșiță de soare,
Să nu ai teamă că razele-s așa fierbinți,
Vântul stârnește adierile-i ușoare
Și lin ne-om undui pe-aripile-i cuminți.

- vii în prag de-amurg când soarele apune,
Și ziua pleacă-încet trăgând zăvor portiței,
Rămânem doar noi doi, intrăm în altă lume,
Săruturi dulci ne-om da și mângâieri cosiței.

- vii în miez de noapte pe lună de cleștar,
Văpăile din ochi -nfrângă taina nopții,
Să nu lăsăm iubirea treacă în zadar,
Doar fericirea ne iasă-n calea sorții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul copacului prăbușit

Secerat cade copacul,
Zace în noroiul moale,
Jertfă a căzut pe placul
Unei mâne criminale.

S-a dezlănțuit atacul,
Drujba a ieșit în cale,
Secerat cade copacul,
Zace în noroiul moale.

Plâng pădurile în jale,
Criminali-își umplu sacul,
Seamănă moarte-n ocoale,
Curge trist izvoru-n vale,
Secerat cade copacul.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și a fost Isus copil...

Și a fost Isus copil...
Fără leagăn, fără slavă.
Și-n ființa Lui firavă
au pătruns fiori de ger.
Și a fost Isus copil,
ca să aibă toți copiii
Tată-n cer.
Și a fost Isus sărac.
Se uitau cu milă bacii
cum I-ardeau pe față macii.
Cel mai trist dintre copii.
Și a fost Isus sărac,
ca să aibă toți săracii
bogății.

Și a fost Isus flămând.
Și plângea din albul pânzii
cum plâng mieii-n zori, plăpânzii,
cu-a lor ochi înrourați.
Și a fost Isus flămând,
ca fie toți flămânzii
săturați.

Și a fost Isus un miel...
ce-l pândeau pe-afară leii
— și din culmile Iudeii
și-n pustiul arzător —.
Și a fost Isus un miel,
ca să aibă-n El toți mieii
un Păstor.

Și a fost un rob Isus...
sus, slujind Împărăția,
jos, la Iosif și Maria.
Lumii-ntregi S-a dat răpus
ca -avea și noi robia
și-nfierea lui Isus...

poezie clasică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chițăilă cățel (poezie pentru copii)

I

Chițăilă șoricel, crezându-se un cățel
Alerga o pisicuță, simpatică și drăguță.

- Mami, mami, ajutor! Mi-e frică mami că mor:
Am dat peste un cățel, cu numele: șoricel.

- Nu e, mami, un cățel, este micul șoricel,
Lasă-l să vină la... "mâță", ți-l prind într-o lăbuță.

II

Chițăilă prosticel, s-a oprit pe loc nițel,
Se afla lâng-o pisică, și a înghețat de frică.

Și pisica, mare mâță, "mi-l-a" prins într-o lăbuță
Să-l mănânce fără milă, pe prostuțul: chițăilă.

- Iartă-, mare pisică, uite cum tremur de frică:
Iartă-, că n-am știut, de foame ce am făcut...?

Și pisica-ngândurată, îi mai dă drumul odată,
Apoi, repede l-a prins... chițăilă, prost: învins!

Acum, degeaba se zbate, este mort: întins pe spate
Niciodat', un șoricel să se mai creadă: cățel!

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul III (26 ianuarie 2011)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E trist dacă, în căutarea fericirii, ne lăsăm orbiți de somptuozitate! Mântuitorul a venit pe lume într-o iesle umilă, lipsită de confort! Dar, o făptură modestă și credincioasă a făcut din ea, cu o mână de paie poaspete, un pătuț călduros -MedLife- pentru prunc!

aforism de (6 noiembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
David Boia

Privilegiu

Cei dintâi pribeag
Hoinărind cu toiag
Creație divină
Din duh și țărână
Singur pe lume
Într-un loc anume
Corpuscul de viață
Pe plai cu verdeață
Eminamente viu
Prin Edenul timpuriu
Cândva pe la răsărit
Cu Eva s-a pricopsit
Avea destin asigurat
Și totuși l-a ratat
Ce soartă în răspăr
S-a poticnit de măr
A părăsit Edenul
Așa cum pleacă trenul
A găsit apoi liman
Și a devenit taman
Făuritor de neam
L-am numit pe Adam.

poezie de (27 noiembrie 2017)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Jacques Prevert

Cafeaua de dimineață

El și-a pus cafeaua
liniștit în ceașcă,
laptele l-a pus
în ceașca de cafea,
zahărul l-a pus
în cafeaua cu lapte
și cu lingurița
l-a amestecat.

a băut cafeaua,
ceașca a lăsat
fără -mi vorbească.
a scos o țigară,
a fumat tăcut,
s-a jucat cu fumul
- cercuri a făcut -
a pus, calm,
tot scrumul
într-o scrumieră

fără -mi vorbească.
fără să mă privească.

și s-a ridicat,
și-a pus pălăria
cu un gest distrat,
și-a luat pe umeri
mantaua de ploaie,
pentru că ploua,
apoi a plecat.
a plecat în ploaie

fără -mi vorbească.
fără să mă privească.

(și atunci mi-am strâns
fruntea grea în palme
și am plâns...
am plâns...)

poezie celebră de , traducere de Gellu Naum
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

În seara de Crăciun

Afară ninge liniștit,
În casa arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.

E noapte, patul e făcut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar și dulce.

Cum s-a născut Hristos în frig,
În ieslea cea săracă,
Cum boul peste el sufla
Căldură ca -i facă.

Cum au venit la ieslea lui
Păstorii de la stână
Și îngerii cântând din cer,
Cu flori de măr în mână.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 24 decembrie 2017.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Altar și jertfă

Se ridică aburi pe pământul
Scos din vremi, când porunci Cuvântul.
Căprioare sprintene se-avântă
Prin desișuri sure. Codrul cântă.
Universul are astăzi, parcă,
Altă-nfățișare. Ca o arcă
Inima lui Abel, îndrăzneață,
Lin plutește-n mândra dimineață!

Pe altarul dragostei, în soare,
A adus, drept jertfă, trei mioare;
Vreascurile ard și arde, spornic,
Sufletul ciobanului datornic.

Ochii lui frământă bobi de rouă.
Mâinile-s spre ceruri, amândouă.
Cum să-și spurce mintea cu revolta,
Când — privește! — fumul e cât bolta?

"Caine, de-ai ști ce-i rugăciunea,
Ai goni, pe veci, amărăciunea!"
Și-n genunchi smerindu-se și-n coate:
— Te slăvesc, Stăpâne, pentru toate...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liber

mai liber sunt înot
printre gratiile tale, viață
clădindu-
zi de zi
cu fiecare respirație,
în trupul oxidat
port mirarea de a fi
aș fi putut să fiu arbore,
pasăre, sâmbure,
să nu mă pierd cu firea,
tăcut să fiu
dar am ales cuvântul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liliacul

Se îmbracă liliacul... În zori i-a venit sorocul,
Bucuros de cum arată nu își mai găsește locul,
Florile, mănunchi, stau ciotcă în ciorchine vinețiu
Iar coroana e scăldată într-un mov liliachiu.

Înflorește liliacul... Râde-n razele de soare,
Vântu-mprăștie miresme cu-adierile-i ușoare,
Fetele vin să-l culeagă într-o liniște discretă,
Norocul să și-l găsească într-o floare violetă.

Se-ofilește liliacul... Flori se-adună pe covor,
Cel ce mi-a crescut la tâmple s-a albit de-atâta dor
Și-mi rămâne-n amintire neuitatul tău buchet
Ce mai strălucește încă în amurgul violet.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ninsori târzii

Norii sterpi, lipsiți de vlagă, cern ninsori întârziate,
Fulgii plâng de supărare pe cărările uscate,
Cerul iernii mohorâte speră într-o revenire,
Ar dori dea atacul într-o ultimă zvâcnire.

Liniștit de sus ningă și zăpada ne-ngroape,
ne-acopere omătul, visăm, fim aproape,
chemăm spre dimineață trecători dornici vadă
Câtă dragoste există în doi oameni de zăpadă.

Așternutul și-l va strânge, iarna-n grabă o să plece,
Gerul, frigul și înghețul dispar din inima-i rece,
Soare blând ne ocrotește chiar de razele-s departe,
Curg zăpezile topite... Curg speranțele deșarte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

A murit poetul (În memoria lui Grigore Vieru)

În miez de noapte,
Venind de departe,
A murit poetul
Pe un drum care ducea spre moarte.

A murit poetul,
Un geniu nepereche.
El s-a dus ceruri,
stea de veghe,

Peste neamul lui care atât de mult l-a iubit,
A cărui soartă dură
Cu dânsul a împărțit,
A murit poetul cel mai iubit!

Și toată lumea plânge
Cu lacrimi amare,
Cu lacrimi de sânge,
Căci nu a murit poetul!

A murit un înger...

poezie de (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 7 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Într-o zi

cobor un drum pe care lava nu poate erupe
către soarele dimineții care nu poate cădea din ceruri
întâlnesc cu o femeie urâtă de care nu mă pot îndrăgosti
ea ține în mâini un pește mort care nu mai poate fi readus la viață
folosește un limbaj murdar care nu va putea fi niciodată frumos
în acest moment nu-mi pot crește aripi pentru a zbura în norii de pe cer
duc acasă la o clădire care nu se poate prăbuși
îl întâlnesc pe tata cu care nu mă pot înțelege
în acest moment sunt prea mare
și nu mă pot transforma într-un șobolan
pentru a mă furișa tăcut într-o gaură de sub dușumea
la noapte mă culc într-un pat care nu poate deveni o mare întinsă
în acest moment nu pot muri
dar am un vis:
soarele cade pe pământ
lava țâșnește din adâncuri
înalț la cer
sărutând buzele dulci ale unei femei
peștele pe care ea îl ține în mâini cântă imnuri
tatăl meu îngenuncheză lângă o ruină
și spune arătând spre cer
"ce om mare este acolo"
dimineața următoare trezesc din vis
și nu-mi vine cred că totul a fost real.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Insulte grave

Moișe a venit acasă,
Într-o dispoziție ardentă,
Ș-a găsit pe Blima, într-o
Situație indecentă.

Goală toată și frumoasă,
O ispită, – ma parolo! –
Asta n-ar fi fost nimic,
Dar era și Șmil acolo!

Ce a fost, nu ne privește.
Nici nu știm a cui e vina,
Și întocmai ca la teatru,
O coborâm cortina.

E destul numai spunem,
Cum că Moișe, de astă-dată,
Dovedind că-i ferm, a dat-o
Pe nevastă-n judecată.

S-a mutat în altă parte,
Și cu sentimente brave,
A cerut urgent divorțul
Pe motiv: "Insulte grave".

Cazul a produs rumoare,
Mai ales printre limbuți,
Fiindcă Moișe și cu Blima
Erau foarte cunoscuți.

A stârnit și controverse
Și atâta interes,
C-a venit toată Beer Șeva
asiste la proces.

Sala de ședințe-i plină
De bărbați și de femei,
Mulți de-ai lui, colegi de breaslă
Și prietene-ale ei.

După ce-a citit dosarul,
Judele a spus: "- Ascultă,
Între soți, orice discuții
Nu-i considerat insultă!

Pentru alt motiv, probabil,
Vrei divorțul imediat."
"- Da! Mențiu! Insultă gravă!"
Urla Moișe, disperat.

A sărit ca o nălucă
Și c-o voce bătăușe
Mi-a spus: "- Boule! Când intri,
Pentru ce nu bați la ușe?"

"Nu permit la mine-n casă,
O asemenea dojană,
Mai ales c-a fost de față,
Și... pardon... terța persoană!"

poezie satirică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Liviu Rebreanu

Și a găsit-o printre miile de oameni indiferenți. I-a zărit mai întâi ochii verzi cu luminile calde și moi. S-a cutremurat până în temeliile ființei lui, ca și când i s-ar fi lămurit fulgerător toate misterele vieții. Apoi li s-au încrucișat privirile și din uimirea ei a înțelesși ea l-a recunoscut, deși nu l-a mai văzut niciodată.

în Adam și Eva
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ion" de Liviu Rebreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 7.99 lei.

Toată legea creștinească

Toată legea creștinească
Astăzi să se veselească
Că stea mare s-a ivit
Sus la sfântul răsărit
Și străluce cu tărie
Vestind mare bucurie,
Că veșnicul Dumnezeu
A trimis pe fiul său
Să se nască-n Viflaem
Precum prorociri avem
Și să facă o mântuire
De la veșnica perire
Lui Adam celui căzut
Cu tot neamul de demult
Și cu celălalți cu toții,
Următori ai lumii, nepoții
Legea sfânt-a Domnului,
Mântuirea omului.
La apus și miazănoapte
Era întuneric foarte
Și-n părțile luminate
Precum și la miazănoapte
s-a născut pe pământ
Astăzi Mesia cel sfânt.
Ei au alergat vadă
De ce e atâta rază
Și l-au aflat înfășat
Pruncul în iesle culcat,
Iar Fecioara lăudată
Lângă el sta suparată
Căci în Viflaem oraș
Nu și-o căpătat sălaș.
Și-a născut pe fiul sfânt
În iesle, jos pe pământ.
Irod, marele-mpărat
Auzind s-a supărat,
Din vorba celor trei crai
S-a făcut un mare vai
El toți pruncii i-a tăiat
Câți imprejur au aflat.
Găndită cu tiranie
Fiind mare la mânie
Gândită fară folos
taie și pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat,
Tatăl sfânt l-a apărat
Căci un înger i-a trimis
De-a spus lui Iosif in vis
De-a lui Irod cuget rău
Spre fiul lui Dumnezeu
Si-a zis către Maria
De s-a dus în Iudeia.
Până la Egipt s-aud dus
Cu dulcele prunc Isus.
Și-a scăpat de moarte grea
Pe care Irod făcea.
Noi dorim ca vă fie
La mulți ani cu bucurie
La mulți ani s-aveți noroc
De nașterea lui Hristos.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Grivei

Azi Grivei e mânios –
N-are nici un os de ros,
Căci stăpâna lui cea rea,
L-a prins când din vecini fura.

A furat vreo două ouă,
Pui și curci, parcă, vreo nouă,
Și deci când l-a dovedit
Stăpâna l-a pedepsit.

Se gândește, se sucește...
La nimic nu-i folosește...
Apoi strigă-n gura mare
Și-și cere smerit iertare.

Dar stăpâna-i supărată,
N-o să-l ierte niciodată,
Dacă fapta lui cea rea
Cumva, s-ar mai repeta.

poezie pentru copii de din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care este cea mai tare farsă pe care ai făcut-o personal? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!