Taine...
O, Tată, ce ești Tu? Și unde?
Din stânci în stânci, ca Moise pe Horeb,
încerc să urc prin ceața ce Te-ascunde.
Și am atâtea, Doamne, să Te-ntreb.
Ești Tu cuprins în vreme și în spațiu,
când Tu cuprinzi în Tine Însuți tot?
Pot eu întinde către Tine brațul?
O, iartă-mi îndrăzneala și nesațul.
Vreau să-nțeleg atâtea... Și nu pot.
O, Tată, ce ești Tu? O conștiință
a unei insondabile puteri?
Trăiești ca mine? Ești și Tu ființă
cu bucurii, cu dor, cu suferință?
Sau ești mai sus de gând și de dureri?...
Spre focul din pustiu privea profetul
și se simțea atâta de mărunt.
Dar când a vrut să-Ți poată ști secretul,
Tu i-ai răspuns: "EU SUNT ACEL CE SUNT".
Tu ești! Deci numai Tu și nimeni altul!
Căci toate sunt țesute din nimic.
Simboluri sunt și carnea și bazaltul.
Dar ce ești Tu, Supremul, Preaînaltul,
spre care-atât de trudnic mă ridic?
Tu ai creat și crini, și orhidee,
și cerul cu ciudatele-i calești,
și chipul de copil și de femeie,
și geniul sclipind într-o idee.
Dar Tu, Făuritorul, Tu ce ești?...
M-ai tors din nevăzute molecule.
Și poate că, în carnea mea de om,
sunt mii de căi lactee minuscule,
un univers în fiece atom.
Poate pământul nostru totodată
e-o parte dintr-un fir de praf gigant.
Și-n pulberea ce mi s-a pus e gheată
sunt galaxii aduse din neant...
Zidar fără mistrie, fără drișcă,
Tu chemi din vin, din absolutul NU.
Învârți în cer morișcă în morișcă!...
Pe toate-odată forța Ta le mișcă!
O, Tată, mă cutremur. Ce ești Tu?
Cum ai ascuns sămânță în sămânță?
Un sâmbure e-un chivot. Și în el,
alt chivot poartă altu-ascuns la fel.
Și toate cer de mii de ani ființă.
Dar sufleul? Dar duhul? Lumi latente!
Ce taine-avem în noi și nu le știm!
Suntem neexplorate continente!
În lut nu sunt vibrări de sentimente.
Tu ce-ai ascuns în noi?... căci Te iubim...
Dar iată, văd o zi de sărbătoare.
Apostolii... așteaptă un răspuns...
("Arată-ne pe Tatăl și-i de-ajuns...")
O, Filipe, ce slăvi amețitoare!
Mă uit cum intră soarele-n grădină...
cum îngeri albi aripile și-au strâns...
Trăsare Magdalena în lumină.
"Rabuni!" strigă inima ei plină.
"Rabuni!" strigă glasul ei în plâns.
O văd cum cade în genunchi pe stâncă,
prin ceața cu sclipiri de curcubeu.
"O, nu M-atinge, Miriam, căci încă
n-am fost... acolo sus... la Tatăl Meu..."
La Tatăl? Cum? La Tatăl?! Față-n față?...
În sanctuar de negândit?
O, ce-ntrebări, tot sufletu-mi îngheață!
Pe când Isus dispare brusc din ceață,
spre Tatăl, cu viteza infinit...
Și, iată, plec și eu. Și văd cu gândul
planete cu inele în culori...
Străbat în zbor spiralele de-a rândul
și văd supragiganți uluitori.
Deodată, în noianul de mistere
un chip de crin înaintează blând
spre Tronul Alb de plasmă și putere.
Încremenesc oștirile-n tăcere.
Și-un glas de om se-aude murmurând:
"Părinte Sfânt, am isprăvit lucrarea...
Am biruit prin Tine pe Cel Rău,
ca să câștig pentru pământ iertarea.
Primește-Mă acum, la pieptul Tău..."
"O, Fiu născut, cu nimeni altu-asemeni,
Ieșua!... sunt atât de fericit!
În Tine-am fost când, printre spini și cremeni,
cu stropi de lacrimi alergai să semeni,
în Tine tot Calvarul l-am suit!
Acum e-al Tău pământul! Ia și-mparte!
Domnește peste neamul omenesc
cu cheile de viață și de moarte!
Mai mult, privește împrejur, departe!
Tot cerul, Fiul Meu, Îți dăruiesc!"
*
Jos pe pământ în casa cu zăvoare
stau ucenicii palizi de năduh.
Dar Cineva în fața lor răsare.
E om? E Dumnezeu? E lut? E Duh?
"Șalom Lahem! EU SUNT! Cel care vine!
EU SUNT! Cel răstignit! Cel din mormânt!
Pe Tatăl Meu Îl va cunoaște-oricine.
Toată puterea- n cer și pe pământ
Mi-a dat-o El. Acum luați Duh Sfânt!
Eu sunt cu voi. Și Tatăl e cu Mine!"
Da. Iată cheia. Fruntea-n colb se-așterne.
Acum, acolo sus, în veșnicie,
o, Filipe, tu vezi Lumina Vie
și urci mereu pe treptele eterne...
Iar eu, în clipa de țărână, iată-L,
cu fața sângerândă sub povară,
în Salvatorul meu Îl văd pe Tatăl,
cum Îl vedeai și Tu odinioară...
*
Din stânci în stânci, o, Chip divin, cu Tine
cobor de pe Horeb cu suflet plin;
cu tablele nădejdilor în mine.
Și-ngenunchind, Îți mulțumesc.
Amin.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre stânci
- poezii despre gânduri
- poezii despre crini
- poezii despre alb
- poezii despre îngeri
- poezii despre viteză
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Tu ești Domnul meu
Ești ruga purtată pe aripi de vânt
Ești soare în ceruri și jos pe pământ
Ești pâinea vieții, ești pâinea de sus
Ce Tatăl ne-a dat-o prin Tine, Isus.
Când sufletul plânge zdrobit și înfrânt
O rugă se-nalță și zboară pe vânt
Tu vii lângă mine mă treci peste hău
Durerea mi-o poartă doar umărul Tău.
Ești inima toată, ești viața din ea
Tu, Doamne Isuse, ești dragostea mea,
Mă du lângă Tine în cerul Tău sfânt
Acolo mi-e casa, nu jos pe pământ.
Tu ești Domnul meu
Tu ești Dumnezeu
Cu Tine să zbor spre cer e ușor
Îmi dai mâna Ta
Mă sprijini cu ea
De veghe mereu
Ești Tu, Domnul meu.
Tu ești Doamne sfânt
Stăpân pe pământ
La Tatăl ceresc
Cu Tine-ndrăznesc
Pe drumul cel lung
Cu Tine ajung
Ești Tu, Domnul meu
Isus Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înfrângere, poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre pâine
Pacey (către tatăl său beat și leșinat): Presupun că ăsta este un moment bun pentru a avea acea discuție tată/fiu. (Imitându-și tatăl.) Deci, cum merge școala, Pacey? (El însuși.) Păi, tată, merge chiar bine. Chiar mă schimb. Se pare că sunt destul de deștept. Chiar aș putea avea potențial de facultate. (Ca tatăl său.) Bravo, Pacey, am știut mereu că o să te dovedești a fi inteligent. Cum se poartă fetele cu tine? (El însuși.) Am cunoscut o femeie. (Ca tatăl său.) E drăguță? (El însuși.) Drăguță? Andie e frumoasă. E inteligentă, e amuzantă. Îți spun eu, tată, fata asta este cu adevărat specială. Din nu știu ce motiv, pare să creadă că și eu sunt special. Tu de ce nu poți vedea asta? Ah? De ce nu mă vezi? Când ai renunțat la mine, când aveam cinci ani? Sau zece, sau doisprezece? Am 16 ani, tată! Și sunt aici și nu sunt perfect, dar mă străduiesc atât de mult pentru tine! (Începe să plângă.) Eu doar...(Suspină.) Și e datoria ta! Este datoria ta să mă iubești, indiferent de cine sunt sau o să fiu în viitor! Pentru că ești tatăl meu. (Suspină.) Ești tatăl meu. (Suspină din nou.) Ar trebui să mă iubești, nemernicule! Nu pot face asta singur.
replică din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre inteligență
- citate despre școală
- citate despre viitor
- citate despre umor
- citate despre timp
- citate despre tată
- citate despre schimbare
- citate despre plâns
- citate despre perfecțiune
Tu ești, Doamne...
M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine să ajung
M-a vegheat din înălțime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoțesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting și pier.
Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat să picure un pic
Și mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.
Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar și ele-s, Doamne, tot din lume
Și-s și ele, Doamne, din pământ.
Pot să moară orișicând și ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.
Sigur ca dorința-mi încolțește
Când le văd și când în cer Te știu
Dorul meu când înspre Tine crește
Ele-mi stau de martori că ești viu.
Toate-s de folos și-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Și mai mult prin lume Te iubesc.
Ai lăsat un semn în fiecare
Și în toate strălucești la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.
Loc de taină și odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbești
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu ești Doamne veșnic Cel ce ești!...
poezie de Adriana Cristea (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre creștere, poezii despre înălțime, poezii despre vorbire, poezii despre tată sau poezii despre stele
Te laud Tată
Te laud Tată scump din cer
Te laud azi și te cinstesc
În lumea celor care pier
Din neamul acesta omenesc
Te laud Tată și onoare
Acum ți-aduc o Tată Sfânt
Căci ne-ai adus pe-a Ta cărare
Noi să umblăm pe acest pământ
Ți-aduc glorie și cinste
Și Numele ți-l proslăvesc
În dragostea cea mai fiebinte
Aș vrea o Tată să-ți slujesc
Prin Domnul Isus vreau s-ascult
De-al Tău Cuvânt în veșnicie
Și să lucrez azi tot mai mult
Ca Numele slăvit să-ți fie
Îl vreau pe Domnul Isus Tată
Ca Domn și Mire-n infinit
Prin El viața mi-e curată
În locul meu doar Isus a murit
Mărire Ție eu îți cânt
O Tată iată a Ta Ființă
Și te cinstesc de pe pământ
O umple-mă dar de credință
Și dă-mi o Tată biruință
În luptele prin care trec
Întărește-mi dar a mea ființă
Să nu mai fiu de Duhul sec
Căci Ție Tată mă închin
Și iată îți aduc onoare
Prin credință acum vin
M-arunc la sfințele-ți picioare
Căci Tu-mi ești Doamne Dumnezeu
Și-mi ești stăpân în veșnicie
La umbra Ta mă vreau mereu
Slăvit dar Numele îți fie
Ți-aduc azi cinste te slăvesc
Iată de pe acest pământ
Căci eu o Tată te măresc
Pe Tine și pe-al Tău Cuvânt
04-11-2021
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre prezent, poezii despre picioare, poezii despre onoare sau poezii despre laudă
Eu sunt de sus
Eu sunt Lumina lumii
cine dar azi mă urmează
nu-i pe calea-ntunecumii
căci inima îi e trează
va avea lumina vieții
și-o lumină el va fi
ca florile dimineții
mersu el și-l va sfinți
dacă Eu mărturisesc
chiar Însumi azi despre Mine
e numai că vă iubesc
și de-a pururi vă vreau bine
totuși voi astăzi să știți
mărturia-Mi e adevărată
vreau în cer să fiți primiți
de-al sfințeniei viu Tată
voi sunteți de jos
Eu de sus iată azi sânt
le-a vorbit Domnul Hristos
al Vieții Sfânt Cuvânt
voi sunteți de pe pământ
Eu din ceruri am venit
să vă spun de Tatăl Sfânt
căci EL iată v-a iubit
de nu credeți că Eu sânt
în păcate veți muri
sfârșind viața pe pământ
iertare nu veți primi
cine ești Tu l-au întrebat
iudeii acei din jur
pe Isus Cel mai curat
om cu Duhul cel mai pur
ceea ce de la-nceput
Eu v-am spus că iată sânt
Cel ce m-a trimis e Adevărat
și Eu spun a Lui Cuvânt
Eu dar ce am auzit
de la El spun astăzi lumii
Duhul Lui neprihănit
e-adâncimea-nțelepciunii
când veți înălța pe Fiul Omului
atunci veți cunoaște că Eu Sânt
și puterea harului
veți primi-o prin Cuvânt
doar atunci voi o să știți
de la Mine că nimic
nu fac ca să fiți primiți
pe brațe să vă ridic
căci Eu Însumi de la Mine
nimica Eu nu vorbesc
ci Tatăl cum vrea în Sine
Cuvântu Eu vi-l vestesc
niciodată Tatăl dar
singur EL nu m-a lăsat
căci v-aduc al vieții har
s-aveți sufletul curat
și Eu iată-ntodeauna
fac numai ce-i e plăcut
să primiți și voi cununa
având viața al vost" avut
Tatăl Însuși vă iubește
și vă vrea cu gelozie
sfințenia trebuiește
să intrați în veșnicie
de aceea am venit
cine crede să primească
darul vieții oferit
prin lucrarea Mea cerească
fiți de aceea și voi sfinți
cum e Cel care vă cheamă
acum dar la El veniți
cum și Duhul vă îndeamnă
poezie de Ioan Daniel Bălan (24 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre adevăr sau poezii despre Iisus Hristos
Copilul meu (Pentru fiul meu, Eduard)
Aseară ai dormit cu mine,
Odorul meu cel scump și sfânt,
Din tot ce am, etern pe tine,
Eu te iubesc pe-acest pământ!
Mai mult de toate, eu sunt mamă
Și am să-ți vin mereu în vis,
Adâncul inimii te cheamă
Și-n versul care-acum l-am scris.
Și te veghez îndeaproape,
Copilul meu, ce suflet blând!
Lumina sfântă să se-adape
Întotdeauna-n al tău gând.
Tu, pentru mine ești iubirea
Nemărginită pe pământ
Și-a stelelor mi-ești strălucirea
Cu chipul tău, de veșnic sfânt!
Și te ador dintotdeauna,
Chiar dinainte de a fi
Pe cer, deasupra, însăși luna
Regină-n multe poezii.
Tu, fiul meu, frumoasa-mi cale,
Cu chip de înger minunat,
În lacrimi mi-ai pus alinare
Și-n gândul meu ești împărat!
Îți doresc viața în lumină
Cu stele-aprinse în priviri
Și-o rază-a soarelui senină
Să-ți fie-n suflet, în iubiri.
Și-ntotdeauna să fii dulce,
Așa cum eu te văd mereu
Căci cerul însăși te conduce
Cu orice pas la Dumnezeu.
poezie de Violeta Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre poezie, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre visare
Tată Ție mă închin
TATĂ ȚIE MĂ ÎNCHIN
Tată drag din Cerul Sfânt
Mă închin o Doamne Ție
C-ai creat acest pământ
Prin Isus din veșnicie
Îți aduc acum onoare
Și te laud te slăvesc
Pentru a Ta planificare
Prin care și eu trăiesc
Pentru planul Tău măreț
De creație-a vieții
Și atât de îndrăzneț
Chiar din floarea dimineții
Când nimic nu exista
Tată Doamne-n Univers
Din ce pot ochii vedea
Și din cerul Tău ales
Totul Tu ai proiectat
Legi planete mii de stele
Și un chip Doamne le-ai dat
Să ne minunăm de ele
Nu-nțeleg și nu pricep
Cum o Doamne-ai plămădit
Al legilor tainic cerc
Când nu exista nimic
Totul Tu ai inovat
Chiar și legile ce țin
Universu-n lung și-n lat
Toate Doamne de la Tine vin
Tu la toate le-ai dat chip
Pe când nici nu existau
Și când nu era nimic
În Planu-Ți față aveau
Și la sfat cu Fiul Tău
Prin El totul ai creat
Planul Tău de Dumnezeu
Prin El viaț-a căpătat
Tată Tu ești Arhitectul
Din Proiectul infinit
În care ne-ai pus de-a dreptul
Cu Hristos când ne-ai zidit
Îți aducem mulțumiri
Pentru al Tău proiect Divin
Și atâtea-nfăptuiri
Ce din Ființa Ta azi vin
Ne-nchinăm o Tată Ție
Prin Hristos al nostru Mire
Și-ți dăm slavă-n veșnicie
Pentru-a Ta nemărginire
Nu pricepem și nu știm
Cum o Tată Doamne ești
Cum e Chipu Tău Divin
Pe noi chiar de ne iubești
Doar Cuvântu-Ți ce ne spune
Și de Tine ne vorbește
Îți cinstim dar al Tău Nume
Și inima-mi te slăvește
Noi o Doamne-ți mulțumim
Pentru tot ce ai creat
Căci ne vrei ai Tăi să fim
Fii în veci glorificat
Mulțumim pentru-ndurarea
În care Tu ne-ai inclus
Ca s-avem în veci salvarea
Chiar prin Fiul Tău Isus
Cinste slavă și mărire
Îți aduc de pe pământ
Îmbrăcat încă în fire
Te cinstesc o Tată Sfânt
Și mă-nchin o Tată Ție
Pentru toate ce-ai creat
Pentru Legea Vieții vie
Universului ce-ai dat
Tu ești punctul de pornire
Veșnicule Creator
Îmbrăcat doar în iubire
Ce vrei viață tuturor
Căci a Tale Doamne-s toate
Ce există-n Univers
Ne-ai făcut de viață parte
Pentru Tine ne-ai ales
Fii slăvit în veșnicie
Eu îți dărui azi onoare
Prin putrerea dată mie
Îți cinstesc Numele-Ți mare
Fii în veci glorificat
Și de oameni și de îngeri
Căci viață Tu ne-ai dat
Jos în Valea atâtor plângeri
Laudă și cinste dar
Tată scump și Dumnezeu
Pentru minunatu-Ți har
Dăruit prin Fiul Tău
24 iulie 2019 balcon Mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre legi, poezii despre mulțumire sau poezii despre cadouri
Lumina din Infinit
cinste slavă și mărire
Lui Isus Cel răstignit
care iată din iubire
pentru noi El a murit
pentru noi și-a dat viața
sus pe cruce la Calvar
și scuipată i-a fost fața
să ne dea viața-n dar
cinste slavă și onoare
îi aducem Lui Mesia
și-i cântăm cu-nflăcărare
căci ne oferă veșnicia
pentru noi Isus și-a dat
și viața și Ființa
când la moarte condamnat
i s-a dat atunci sentința
fără pată fără vină
El viața și-a trăit
a fost unica Lumină
ce nouă s-a dăruit
doar Isus cel acuzat
de preoți și farisei
a trăit fără păcat
printre oamenii cei răi
căci doar El era iubirea
al vieții Creator
ce-a trăit neprihănirea
chiar sub ochii tuturor
numai El a îndrăznit
să susțină că-i Viața
Lumina din Infinit
ce străluce dimineața
n-a fost nimeni pe pământ
ca și El ca să susțină
că e Fiul Celui Sfânt
și trăiește fără vină
doar Isus Hristos Mesia
pe Tatăl ni l-a descris
căci El este bucuria
de-a intra în Paradis
Tatăl vrea ca omenirea
mântuirea s-o primească
și să guste fericirea
sus în Slava Lui cerească
și Hristos l-a înălțat
pe Tatăl dându-i onoare
Isus doar l-a lăudat
cinstind Numele Lui Mare
altul nimeni n-a vorbit
de Tatăl ca și Isus
nimenea nu l-a slăvit
ca și Fiul Lui supus
nici David nici Moise chiar
n-au vorbit de Dumnezeu
ca și Mielul din Calvar
căci El este Tatăl Său
doar Isus în mod real
pe Tatăl l-a cunoscut
când pe-al vieții veșnic val
ambii omul l-au făcut
din pământ și din lumină
și din apă și din vis
să trăiască fără vină
omul chiar în Paradis
Isus doar ne e menirea
și Iubirea din Cuvânt
prin El noi neprihănirea
o avem jos pe pământ
El pe brațe ne-a luat
când murise sus pe cruce
pentru al meu și-al tău păcat
în rai să ne poată duce
El păcatu-a ispășit
și pedeapsa ne-a iertat
când pe Golgot-a murit
și noi inima i-am dat
Tatăl Sfânt a hotărât
ispășirea și iertarea
omul iarăși mântuit
să trăiască îndurarea
glorie Lui Dumnezeu
slavă-i fie Lui Mesia
căci acum prin planul Său
ni se oferă mântuirea
mulțumesc o Tată Sfânt
mulțumesc Isus iubit
căci eu astăzi prin Cuvânt
sunt pe veci dar mântuit
poezie de Ioan Daniel Bălan (4 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre mântuire sau poezii despre iertare
Deschide-mi o fereastră
Deschide-mi o fereastră către Tine,
Ascultă-mi rugăciunea, Domnul meu,
Mă ostenesc să te ascult mai bine
Și când mă rog mă rog la Dumnezeu.
Sunt o făptură mică neînsemnată -
O gâză într-o lume de povești -
Dar mă mândresc că am în cer un Tată
Că Tu ești Tatăl meu și mă iubești.
Așa cum sunt am fost creată-anume,
M-ai modelat cu palmele din lut,
Mi-ai dat un trup și-apoi mi-ai dat un nume
Și-n toate după Tine m-ai făcut.
Mi-ai dat iubire și mi-ai dat credință
Că voi ajunge iar în casa Ta
M-ai învățat că totu-i cu putință
Că nu-i nimic ce Tu nu poți ierta...
Deschide-mi o fereastra către Tine,
Ascultă-mi rugăciunea, Domnul meu
Apleacă-Ți îndurarea peste mine...
Sunt doar un om, dar strig la Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre mândrie, poezii despre lut sau poezii despre Dumnezeu
Tatăl nostru care ești în cer...
Tatăl nostru care ești în cer
A Ta voie vrem să se-mplinească,
Precum în cer și pe pământ,
Împărăția Ta să se adeverească.
A noastră pâinea din fiecare zi,
O cerem de la Tine cu umilință,
Ne-credem în Tine, suntem ai Tăi copii
Îngrijește Tu de tot ce avem trebuință.
A noastre greșeli te rugăm Tu le iartă
Și fă-ne să-țelegem pe deplin,
C-ai noștri greșiți ne stau la poartă,
Când cerem iertare, dar noi nu iubim.
De ceasul ispitei Te rugăm ne păzește,
Și de-om ajunge acolo cu noi să fii.
A Ta împărăție prin noi o dovedește,
Căci Tu puterea și slava în veci o deții.
Amin
poezie de Viorica Graf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli sau poezii despre ceas
Tatăl și Isus
Singura nădejde vie
Numai Tu Isus ne ești
Să intrăm în veșnicie
Sus în slăvile cerești
Singura cărare sfântă
Numai Tu ne-ai arătat
Să ajungem sus la nuntă
Cu un suflet noucurat
Nimeni Doamne n-a-ndrăznit
Să susțină ca și Tine
Că ești viața-n Infinit
Și-o poți da la orișicine
Cine ascultă și primește
Sfânta Ta învățătură
Și mereu își curățește
Viața lui și-a lui făptură
Cel ce e nevinovat
De a lumii mari păcate
Și-și vrea sufletul curat
Depărtându-se de moarte
Prin credința ce ne-ai dat
În Ființa Ta Divină
Să cântăm neîncetat
Trăind numai în lumină
Tu ești singura Ființă
Ce-ai trăit pe acest pământ
De har plin și de credință
Ne-ai vorbit de Tatăl Sfânt
Și ne-ai spus că ne iubește
Și ne vrea să fim ai Lui
Dacă omu-i dăruiește
Inima din pieptul lui
........
Tatăl Sfânt ne-a înțeles
Grava nostră neputință
Și pe Isus l-a trimes
Să ne-mbrace în credință
Astfel dar cine s-ncrede
În Isus Mântuitorul
Viața-n sine nu o pierde
Căci El e Izbăvitorul
Tatăl Sfânt ne dă odihnă
Doar prin jertfa Lui Hristos
Dac-o viață fără vină
Ne luptăm să trăim jos
Și spre viața viitoare
Tot mai mult de aici privim
Spre Isus al nostru soare
Din inimă să-l iubim
Tatăl Sfânt ne înțelege
Și ne știe ce sântem
Ne scapă de foc și Lege
Domn pe Isus de-l avem
Astfel dar cu bucurie
El ne dă împărăția
Dacă noi în veșnicie
Trăim sfântă curăția
Cel Prea Înalt ne vrea curați
Fără pată fără vină
De Hristos să fim spălați
S-avem parte de odihnă
Tatăl Sfânt doar l-a trimis
Pe Isus ca să ne ia
Să ne ducă-n Paradis
Viață sfântă să ne dea
Și Hristos i-a dat onoare
Celui Sfânt și Prea Înalt
Nimeni cum aici sub soare
Să-i dea nu a acceptat
Nimeni n-avea cunoștință
Pe Tatăl să în cinstească
Ca a Lui Hristos Ființă
Până-n patria cerească
Domnul Isus l-a-nălțat
Pe Tatăl mai sus de toate
Și El l-a glorificat
Și în viață și în moarte
Căci Isus este iubirea
Și tot ce s-a dăruit
El este neprihănirea
Celui care l-a primit
Pe pământul plin de ură
De păcat nelegiuire
Doart a Lui învățătură
Ne cere neprihănire
O viață în lumină
De Tatăl să ascultăm
Să trăim doar fără vină
Pururi cinste să îi dăm
Așa Isus ne-a-nvățat
Să fim sare și lumină
Celui Sfânt și Prea Înalt
Să-i dăm viața fără vină
La Tatăl nimeni nu poate
Să vină decât prin Mine
Eu sunt Ușa dinspre moarte
Viață pentru orișicine
Cine ascultă și păzește
Azi porunca Lui Divină
Pe noi iată ne primește
Căci viața-i o lumină
Eu cu Tatăl vom veni
Și cu el Noi vom cina
Pe veci oaspeți îi vom fi
Și viață îi vom da
Tatăl Sfânt este mai mare
El e singurul stăpân
Ce puterea toată-o are
Veșnic pe orice tărâm
Numai El vremea o știe
Și timpu-i e cunoscut
Din a Lui împărăție
Și din tot ce s-a făcut
El decide hotărăște
Orice vrea în Univers
Și pe oameni îi primește
După calea ce-au ales
Înaintea Lui se-nchină
Îngerii din ceruri toți
Cel Prea Înalt e o lumină
Ce s-o vezi ca om nu poți
El e punctul principal
Din imensul Infinit
Căci numai dup-a Lui plan
Tot ce este s-a-ntocmit
De la El pornit-au toate
Îngeri stele și pământ
El e dincolo de moarte
Onorat și pururi Sfânt
El a dat miez și viață
Planului de întocmire
A tot ce azi se înalță
Și ne umple de uimire
Oriunde noi ne uităm
Și în cer și pe pământ
O splendoare larg-avem
Din lucrarea Celui Sfânt
Toate sunt doar inovații
Ale Celui Prea Înalt
Și ele-i aduc ovații
Nimănui cum nu s-a dat
Glorie cinste onoare
Tatălui din cerul Sfânt
Pentru apmpla Lui lucrare
Ce-o vedem și pe pământ
Cinste slavă și mărire
Veșnică Celui Prea-Nalt
Îi cântăm cu mulțumire
Fie pururi lăudat
El e singurul ce are
Peste toate stăpânirea
Lumilor nemuritoare
E puterea și iubirea
El pe Isus ni l-a dat
Viață nouă să ne fie
S-avem sufletul curat
Să intrăm în veșnicie
Tatălui cel Sfânt din cer
Îi aducem toți onoare
Din lumea celor ce pier
Căci e Viață și salvare
poezie de Ioan Daniel Bălan (11 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nevinovăție sau poezii despre inimă
Ochii Domnului străbat tot pământul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă Înaintea Lui
Privești? Cu toții Doamne în suflet avem pete
Dar Tatăl Nostru pare mereu să ne tot ierte,
Dacă avem credință ne sprijină. Tu cere
Putere-n trup și suflet, de vrei să ai putere.
Înțelepciune, milă, dreptate și tărie
Pe toate-n timp, în lume le vei avea cu tine
Și cupa vieții tale cu câte se va umple
De vei avea credință și nu avea răbdare.
Inima ta întreagă-i? Iertarea unde-i oare?
Domnul te are-npreajmă? Îl vezi în depărtare?
El nu-i decât un spirit urmat de noi... Cetate
În care stau ascunse inimi nevinovate...
Nici veșnicia nu va fi de-ajuns
Spre a cunoaște totul despre lume
Dar de acolo, din adânc, de sus,
Tot ce putem zări sau nu
Își are rostul lui și are-un nume
Sunt stele care au murit de mult
Dar existența lor rămâne trează
Căci ele-s rostul nostru pe pământ...
Când le privim, visăm la nemurire
Și inima de dorul lor vibrează
De m-aș ascunde-n mare, din nisipul
Atâtor zeci și mii de molecule
Ce nu pot fi de nimeni numărate
Dar au, acolo, sus, și ele-un nume
Eu mi-aș putea. răni... integritatea
Dar rostul nostru-aici e de-a muri
De-a nu purifica sufletul meu în două
Căci jumătate-i spre a suferi
Iar alta-i pentru-o lume pură nouă
Promisă..... într-o zi
Tatăl trimis-a Fiul ca dovadă...
Exemplul lui să fim și să luptăm,
De Duhul Sfânt să fim tot mai aproape
Și tot ce-i rău în noi să aruncăm
Voință avem? E de ajuns... Privește...
Întinde-ți mâna către Tatăl Tău
Căci El te va susține în credință
Și-atunci nimic nu o să-ți pară greu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre înțelepciune
Căutați doar Adevărul
Oile Mele ascultă glasul Meu
Și ele vin azi după Mine
Oricât e drumul lor de greu
Se luptă toate azi mereu
Doar Mie să mi se închine
Pe munți pe dealuri și-n păduri
Aleargă oile-n pășune
De vrei cu Mine să te bucuri
Nu doar de formă și-n frânturi
Ci doar Cuvântul Sfânt cum spune
Oile Mele-mi ascultă glasul
Și-n pace pasc în urma Mea
Ținând cu Mine toate pasul
Odihna-n sine și popasul
Și vremea când este mai grea
Căci Eu de grijă azi le port
Ca să trăiască-n sfințenie
Și-n veșnicie cum socot
Privind spre ceruri peste tot
S-ajungă toate-n veșnicie
Căci Eu sunt Calea și Viața
Și harul sfânt al vieții noi
Și lor Eu îmi descopăr fața
Ca să topesc din ele gheața
Le vreau pe toate-a Mele oi
Căci Eu doar Adevărul sânt
Lumina Sfântă pe cărare
Și sunt al vieții viu Cuvânt
Trimis de Tatăl Meu Cel Sfânt
S-aduc viață și-ndurare
Lumina oamenii s-o vadă
Cum luce sus în Univers
În Tatăl Sfânt să se încreadă
Pe Calea Mea cu toți să meargă
Căci Eu de-a pururi i-am ales
De aceea Eu vă sfătuiesc
Să căutați doar Adevărul
Eu Însumi ca să vă cresc
La sânul Meu să vă primesc
Și să vă fiu de-a pururi țelul
Trăiți de azi neprihănirea
Și pacea sfânt-o căutați
S-aveți în Mine dar iubirea
Și-n ceruri sus toți moștenirea
Căci îmi sunteți surori și frați
Țineți dar dreaptă azi cărarea
Trăind Cuvântul viu și Sfânt
S-aveți parte de-ndurarea
De mila sfântă și iertarea
Acea descrisă în Cuvânt
Veniți veniți acum la ape
Și vin și lapte cumpărați
De Mine voi să fiți aproape
Și Duhul Sfânt să vă adape
Cu El fiind dar botezați
Căci Eu sunt Domn și Dumnezeu
Scriptura Sfântă cum descrie
Să împliniți mereu mereu
Chiar de uneori vă este greu
Cuvântul Cel din veșnicie
Veniți acum la apa vie
Scriptura Sfântă dar vă cheamă
Căci Eu vă vreau în veșnicie
Vă dau și har și Pâinea vie
Luați Cuvântul Sfânt în seamă
Căci Mirele cel Sfânt revine
Pe nori El Însuși să vă ia
În ceruri sus în slăvi divine
Credința sfântă doar vă ține
Ca voi să fiți mireasa Sa
10-10-2019 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pace, poezii despre nuntă, poezii despre cuvinte, poezii despre apă sau poezii despre păduri
Tatăl nostru (stihuire pentru copii)
Tatăl nostru care ești
și în ceruri veșnicești,
numele Tău sfânt fie
acum și-n veșnicie.
Vie-mpărăția Ta,
facă-se voința Ta
așan cer și pe pământ,
precum numele Ți-e sfânt.
Pâinea noastra spre a fi,
dă-ne-o nouă zi de zi.
De-am greșit, Tu, iartă-ne,
noi iertam pe-aproapele.
Ne ferește, Dumnezeu,
de ispite și cel rău.
Căci a Ta este puterea,
împărăția și vrerea,
lauda, slava, mereu,
căci doar Tu ești Dumnezeu.
Amin.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cei mai buni părinți
Vezi?! Te simt în grădină... Urma pașilor tăi
Îmi alungă durerea de a fi prea departe...
Sunt aici lacrimi multe, sunt tristeți și nevoi,
Iar în mine se-ascunde, veșnic, teama de noapte.
Vin cu lacrimi spre tine... Pe copac, scrijelit,
Anii tăi, în brățări, strălucesc de lumină...
Stau pe scaun plângând și m-ascund în zenit
Și te caut în lume printre strângeri de mână.
Parcă văd printre lacrimi, oh, imaginea ta...
Printre jerbe de stele îți văd zâmbetul cast,
O, tăicuțule drag, ești în inima mea...
Este tot ce în gânduri, zi de zi mi-a rămas.
Ești un gol risipit, lacrimând... și stingher...
Tu, tăicuțule drag, ești atât de departe...
Umbra chipului tău mă așteaptă în prag
Și hotarul vieții pentru-un timp ne desparte.
Ești o geană de vis... un apus... Răsărit
Altei lumi de lumini, strălucind de chemare...
Ești cu mama mereu... ești așa fericit,
Însă liniștea voastră azi în suflet mă doare.
Aș pluti către voi... Pașii mei construiesc
Piramide de fapte... Dar prezentul mă cheamă.
Doar pe ei îi mai am... Și pe voi vă iubesc
Și vă caut în gânduri, dragii mei tată, mamă!
Îmi lipsiți repetat... Pentru voi m-am născut...
Drumul meu pentru voi a avut strălucire...
Cum era și firesc, într-o zi v-am pierdut,
Dar vă am ca un vis în aceeași iubire.
Mulțumesc, tatăl meu! Cât de mult v-am iubit!
Mulțumesc, mama mea! Mama mea minunată!
Mulțumesc, dragii mei! Mulțumesc înzecit!
Mulțumesc, dragii mei! Mulțumesc, mamă, tată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre zâmbet sau poezii despre tristețe
Sunt femeia ta, domnule! Și te iubesc! (dar de Anul Nou)
Eu sunt femeia ta,
pe care Dumnezeu ți-a dat-o în dar,
atunci când te-a alcătuit din iubire
și n-a vrut să fii singur!
De aceea, sunt cu tine, de când îți dau viață
și până când îți desăvârșești menirea pe Pământ
și te întorci la El!
Eu sunt iubirea ta,
atunci când, pe trupu-mi plăpând,
îți încolăcești brațele fierbinți,
iar eu te învălui în dăruire
și mă pierd în dragostea ta;
când te prețuiesc și mă topesc de dorul tău;
când mă chemi lângă tine!
Eu sunt minunea ta și, fiindcă Tatăl
din coasta ta m-a alcătuit,
tu te rezidești în mine în fiece clipă
iar eu te zămislesc de milioane de ori
în durere și resemnare; în speranță;
în iubire și crez!
Eu sunt giuvaerul tău,
când mă alint și te abund cu năstrușniciile mele
dar, fără să știi, sufăr în mine căci, știu că
nu sunt mereu așa cum Dumnezeu mi-a zis,
când m-a rânduit nădejdii tale, din carnea ta
și din iubirea ta!
Dar te iubesc, domnule,
căci sunt femeia ta!
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre femei, poezii despre durere, poezii despre dor sau poezii despre Revelion
Doamne, tot ce știu
Doamne, asta-i tot ce știu
Să privesc mereu la Tine
Sunt născută doi să fiu
Eu și Tu ce ești în mine.
Eu sunt Tu și Tu ești eu
Sunt copilul Tău cuminte
Fața Ta de Dumnezeu
Și oglinda dinainte.
Sunt zidire de pământ
Martoră-i și-acum țărâna
Dar mi-ai dat din Duhul Sfânt
Și m-ai legănat cu mâna.
Doamne, asta-i tot ce știu
Să doresc să vin la Tine
Sunt născuta doi să fiu
Eu și Tu ce ești în mine...
poezie de Adriana Cristea (10 februarie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre mâini, poezii despre dorințe, poezii despre copilărie sau poezii despre Sfântul Duh
Hristos spune: "Eu sunt Părintele tău, Eu sunt Fratele tău, Eu sunt Mirele sufletului tău, Eu sunt Scăparea ta, Eu sunt Hrana Ta, Eu sunt Îmbrăcămintea ta, Eu sunt Rădăcina ta, Eu sunt Sprijinul tău, Eu sunt tot ce-ți dorești tu. Când Mă ai pe Mine, nu-ți lipsește nimic. Eu sunt Slujitorul tău, pentru că am venit să slujesc, nu să fiu slujit. Eu sunt Prietenul tău și Mădular al trupului tău și Capul tău și Fratele tău și sora ta și mama ta. Eu sunt toate pentru tine. Nu trebuie decât să stai lângă Mine. Pentru tine, Eu M-am făcut sărac și pribeag, pentru tine am ridicat crucea și am coborât în mormânt, am venit pe pământ pentru tine, trimis de Tatăl, iar în cer Mă rog pentru tine Părintelui Meu. Tu ești totul pentru Mine, și frate și împreună-moștenitor și prieten și mădular al Trupului Meu." Ce vrei mai mult decât atât? De ce Îl disprețuiești pe Cel Care te iubește atât de mult?
citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Laura Stifter
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prietenie, citate despre vestimentație, citate despre trup și suflet, citate despre sărăcie, citate despre suflet, citate despre nuntă, citate despre mamă, citate despre dorințe sau citate despre cruce
Fiul cel mai mic
Odată o pildă Domnul nostru-a spus
C-un om bogat ce avea doi fii
Dar fiul cel mai mic s-a dus
Să bată-n lumea mare doar câmpii
Iar fiul cel mai mare la casa părintească
Rămas-a să lucreze pe-al tatălui ogor
Cu muncă și cu sârg viața să-și trăiască
Acasă dar clădindu-și prin muncă-un viitor
Și fiul cel mai mic averea și-a pierdut
Cu fetele stricate și oamenii cei răi
Sărac curând ajunse și-un om necunoscut
Căci a călcat porunca de la părinții săi
Și-a fost lovit amar de atâta sărăcie
Căci el ajunse la porci îngrijitor
Chiar el ce-odată avese atâta bogăție
În zdrențe ajunsese ca orice cerșitor
Însă prin neagra noapte un glas el auzi
Întoarce-te acasă căci tatăl tău te așteaptă
Și el la sânul lui din nou te va primi
Căci el e atât bun și tatăl tău te iartă
Și iată dar băiatul spre casă a plecat
Iar tatălui îi spuse ceva că fiu-i se va-ntoarce
Și tatăl lui nerăbdător mereu l-a așteptat
Acasă dar voind ca să-l primească-n pace
Când iată dar pe drum venea din depărtare
Un chip necunoscut creștea și tot creștea
Când tatăl îl aștepta cu atâta nerăbdare
Căci pe băiatul lui acasă din inimă-l voia
Și iată chipu acela mai mare și mai mare
Cine-o fi oare or" n-o fi chiar băiatul meu
E el și se avântă deodată-n alergare
Și-n brațe îl cuprinse chiar pe băiatul său
O fiul meu o fiul meu ce mare bucurie
Iar să te revăd acasă c-ai venit
O să te îmbrac ca fiu și-o să-ți dărui o mantie
O fiul meu o fiul meu iubit
Eu nu sunt vrednic ca numele să-ți port
Șoptise fiul cel mai mic cu atâta întristare
Dar tu ești fiul meu și eu îți dărui tot
Căci dragostea mă arde cu atâta frământare
Aduceți haina cea mai bună pentru al meu băiat
Și puneți-i inelu-n deget căci astăzi îl primesc
Se-ntoarce fiul meu acasă și atât m-a bucurat
Căci dorul azi mă face mai mult să îl iubesc
A fost pierdut dar s-a găsit și iată-l lângă mine
S-a-ntors băiatul meu acasă și eu în sărbătoare
Iarăși îl primesc căci nu e orișicine
E mare bucuria o vai e atât de mare
Dar fiu ce rămase acasă rămăsese-n curte
Nu vrea să intre-n casă căci tatăl l-a primit
Pe fiul cel mai tânăr ce nu voi s-asculte
Și-averea lui întregă el și-a prăpădit
Doi oameni iată în față ni se arată
Fiul cel mai mare în casă ce-a rămas
Dar inima lui crudă pe fratele nu-l iartă
Și nu-l mai vrea în casă nici măcar un popas
Și fiul cel mai mic ce-acum el s-a întors
Din nou la tatăl său și care l-a crescut
Dar nu mai vrea nimic căci iată e pe dos
Știe că averea praf el a făcut
Eu văd în fiul cel mai mare îl văd pe Israel
Iar fiul rătăcit neamurile care
Își văd distrusă viața și-l vor pe-al vieții Miel
Căci vor ca să se scape de moarte și pierzare
Fiul cel mai mic la tatăl s-a întors
Și astfel fu găsit din plin de tatăl său
Dar fiul cel mai mare era neserios
Deși era acasă era în sine rău
El nu vedea iubirea și n-o înțelegea
Trăind dar în belșug și fără suferință
Tot că-i aparține lui însuși el vedea
Și nu-i păsa nicicum de-a fratelui ființă
El nu privea prin Duhul ci numai doar prin fire
Vroind să aibă totul vroia numai avere
Cum fratele mai mic odată în neștire
Așa gândi odată firea doar cum cere
Tatăl Cel din ceruri vrea să ne desprindă
De tot ce avem aicea averi și chiar comori
În El să ne încredem viața-ni să depindă
De-a Sale slăvi din ceruri și nu de-ai firii zori
Și nu dar de pământ de bunuri și averi
Ci doar de Fiul Lui Isus pe veci să fim legați
Căci El este Lumina ce ne-a adus de nicăieri
Și ne-a luat cu Sine să-i fim pururea frați
31-10-2019 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre avere, poezii despre sărăcie, poezii despre bucurie, poezii despre bogăție sau poezii despre încredere
Doamne, iartă-i și ne iartă...
Doamne, tu mă vezi pe mine,
eu te simt în gândul meu,
ești o liniște de bine,
ești în jurul meu mereu
nu sunt snob și nu sunt jalnic,
nu sunt orb să nu te văd,
văd cu ochiul minții magic,
ce-ai creat dintr-un prăpăd
îmi spun unii despre tine,
doar nimicuri, nu le-ascult,
eu văd totul și în mine,
ce complex Tu m-ai făcut
văd nimicul ce e negru,
dar mă-ntreb, oare-i nimic,
cine-a pus culoarea-n cedru,
din nimic de unde mic
spre sfârșitul care vine,
chiar și cei nedumeriți,
se îndreaptă către Tine,
își dau seama, sau mințit
Doamne iartă-i și ne iartă,
noi nu vrem să îți greșim,
doar ai noștri nu ne lasă,
s-avem timp să te slăvim
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre ochi sau poezii despre negru