Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Șoapta adevărului (sonet)

"Nimic nu-i mai frumos ca adevărul"
I.L. Caragiale

În inimile noastre este
O șoaptă ce s-o auzim
Dar zgomotul de pași ne crește
Și n-o putem de cum pășim.

S-aleargă-n căi și alte crește
Noi altui drum ne dăruim
Puțini aud a șoaptei veste
Dar gloria toți I-o dorim.

Susuru-I ne este în față
Și aeru-I în munți găsești
Și-l savurează omul sănătos.

Ca El în lume nimic nu-I mai frumos
Căci lucrul cel mai sfânt în viață
E Adevărul să-L trăiești.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Alexandru Vlahuță

Șoapta adevărului, simpla, sfânta adevărului șoaptă... ce puțini o aud. Și tu, care alergi toată viața pe căi ce nu sunt ale tale, și tu ai putea s-o auzi, căci e în toate inimile, dar n-o auzi de zgomotul pașilor tăi.

citat celebru din
Adăugat de AdrinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAcest citat a fost selectat Citatul zilei pe 1 noiembrie 2016.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Romania pitoreasca. Schite si povestiri" de Alexandru Vlahuță este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Moartea

"Moartea este originea unei alte vieți."
Montaigne

Cel ce moare cade în viață
Viața privește-o ca un vis
Iar moartea trezirea ce-i în față
Origine înspre infern ori paradis.

E o despărțire a materiei de viață
Triumful sufletului, aceasta este ea
Obișnuiește-te cu gândul ce-i în față
Moartea-i un bine când te va lua.

Fieștecare zi a vieții noastre spun
E un pas făcut înspre trezire
E-o mângâiere dacă mori cu nume bun
Când îți rămâne pe pământ o vie amintire.

Mulți fug de moarte, dar aleargă după ea
Un muritor nu știe el cât va trăi
Nici nu ști pe ce cale moartea i să-l ea
Nu-i sigur că în altă zi că n-o sfârși.

Nici un muritor nu își cunoaște ceasul
Așteaptă moartea oriunde, oricând
Refugiu este când mizerabilii dau glasul
Deci nu trăi cu îngrozitorul gând.

Să-ți fie moartea pe măsura vieții tale
Atâta doar pe lumea asta dorești
Căci nu-ți ia daruri moartea când apare
Dar nu-i totuna câine de sfârșești.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

"Viața-i darul unic
Scurt și trecător
Dar cu care-ți cumperi
Veșnic viitor."
Traian Dorz

Ființa-i singura avere
Ce-o are omul pe pământ
Deci nu-ți disprețuii viața
Căci moartea vine ca un vânt.

Viața ea descrie curbe
Zigzaguri în nenumărat
Cât e viața? Niciodată,
Omul nu este informat.

Sunt sfinte lucrurile vieții
Ori care ar fi, pe orice fețe
Zidită este-n întregime
Și învelită-n frumusețe.

O lupta-i viața deci te luptă
Deci nu îți da răgaz tu ție
Căci scopul nostru de-a trăi
Sensul vieți-i bucurie.

Să ști și a trăii este o arta
Frumoasă între arte
Viața pentru fiecare ființă
Are ceva ce împarte.

Noi nu trăim cum vrem
Ci cum putem
Și viața nu numai pentru noi
E dată s-o avem.

Cu nimeni nu o compara
Vița căci ca a ta ea nu-i
Trăiește deci viața
Și lasă-i trăirea orișicui.

Când pleci, când pleci din viață
Când moartea te apucă
Mulțumește-i gazdei
Și pregătește-te de ducă.

Cine nu prețuiește viața
N-o merită nicicând
Te bucură tu astăzi
Căci trecem rând pe rând.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sunt cel mai bogat

"Numai bogăția spiritului este adevărata bogăție; celelalte bunuri pricinuiesc mai mult nenorocire." (Lucianus)

Eu sunt cel mai bogat pe lume
Când sunt întreg și sănătos
Când port în mine un nou nume
Când am iubire, sunt milos.

Când pentru altul nu fac glume
Când de dreptate sunt setos
Eu sunt cel mai bogat pe lume
Când sunt întreg și sănătos.

Când nu iubesc a răutății spume
Eu sunt un vas ce-i valoros
Comoara neevaluată-n lume
Urmașul demn a lui Hristos.
Eu sunt cel mai bogat din lume.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fără de iubire?

"Isus este iubire."
(Goethe)

Ce-ar fi pământul făr' iubire
Făr' cântul ei Dumnezeiesc?
Făr' raza -i dulce - nimicire,
Așa ar fi toate opresc.

La puritate-i drum iubirea
A sufletului hrana-i ea
Cuprinde-n ea și nemurirea
Mai mult străluce ca o stea.

Fără iubire ar fi jale
Pământul tot neroditor
Moarte și haos orice cale
Soarele foc vătămător.

Virtute-n lume nu se știe
Folositoare alta a fi
Ea-i călăuza-n pribegie
Și celor ce se vor jertfi.

Nu ai iubire, nu ai viață
Nu ai nimic, nimic nu ai
Ura-ți apare ea pe față
Păcat că pe pământ mai stai.

Iubirea caută iubire
Divină-i dată pe pământ
De-o ai în tine-i nemurire
Nimic ca ea nu e mai sfânt.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimic nu este mai sublim

"Nimic nu este mai sublim, decât să te apropii de Dumnezeu...
Acum poate veni moartea! Eu mi-am împlinit menirea. Dumnezeu mi-a dat putere să mă înving pe mine însumi. Dumnezeu singur să fie slăvit!"
Beethoven

Nimic nu este mai sublim
Ca razele să-I răspândim
Mai mult ca tot pe El să-l știm..
Și-n laude Îl mărim.

Cu El la drum noi pornim
Făcându-I voia muncim.
Nimic nu este mai sublim
Ca razele să-I răspândim.

Mi-am împlinit țelul sublim
De vine moartea-I sunt intim
Pășesc în glorii muncim
El mă transformă-n heruvim
Nimic nu este mai sublim.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Arta și știința

În artă e o lumină
Ce ființa îți strivește
Și te urcă-n mai deplină
Cunoștință ce-ți tot crește

Și te-mbracă-n noi idei
Pe cărări a-nțlepciunii
Ca iubirea să o iei
Nu din colțurile lumii

Căci pe culmi ea te ridică
Arta— pe un vârf de munte
Și-n străfund ea îți aplică
Alte legi— mintea s-asculte

De vrei pătrunzi știința
Și adevărul artei grele
Trebuie ai credința
S-alergi astăzi printre stele

Arta vie— ea-i destinul
Ce trebuie să-l alegi
Tu vezi în tine omul
Viața ca s-o înțelegi

Căci e cinva mai sus
Ce viață a pus în artă
Creatorul Sfânt Isus
Ce-ți vrea inima curată

El e arta și stiința
Ce în om a pus viață
Ne-a umplut cu cunoștința
Ce-nspre Sine ne înalță

Cel mai minunat artist
Dintre câți azi ni s-au dat
Pururea este doar Christ
Adevărul— Cel curat

Oamenii de pe pământ
Au creat— o artă moartă
După chipul Celui Sfânt
Împânzind planeta toată

Dar Isus Hristos Mesia
A creat o artă vie
Și ne oferă veșnicia
Celui ce vrea îl știe

Arta Lui e— omenirea
Tot ce mișcă pe pământ
Și puterea Lui este iubirea
E— a Celui Prea Înalt Cuvânt

Noi de mâna Lui divină
Pe pământ am fost creați
Să fim zâmbet și lumină
Să trăim ca niște frați

Noi întreaga omenire
O vrem astăzi fericită
Dar ea de neprihănire
Fuge chiar și ostenită

Singura lumină sfântă
E Lumina lumii— El Hristos
A Lui dragoste ne-ncântă
Să trăim aici frumos


Pe vrășmași îi iubim
Nu le curmăm viața
Să îi smulgem de la chin
Mângăindu-le azi fața

Doar Hristos ne-a învățat
Să fim buni miloși curați
Pe vrășmașu încruntat
Să-l primim ca printre frați

Și lumina vieții sfinte
Pe cale -i oferim
ne aducem dar aminte
Ca Hristos noi iubim

poezie de (29 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sufletul

Motto:
".. sufletul nostru va avea de ce să se felicite, când eliberat din acest întuneric, va vedea strălucirea nu cu o vedere slabă, ci va primi întreaga lumină și va fi redat cerului, căruia îi aparține... " (Seneca)

Află că sufletul este acel care stă pe car,
Corpu-i carul, colivia care ai primit în dar
Vizitiu-i intelectul ce ție-e dat treci pârâul
Mintea ta ști că este în limbajul nostru - frâul -.

Simțurile, ele sunt caii care te poartă în zbor,
Obiectul nu-i altceva, se numește drumușor
Mai presus, nimic în lume ca și suflet nu-i găsi
El este forma supremă, trăiește de vei muri.

Mulți de el nu pot s-audă, n-au cuvinte a le drege
De au auzit de suflet, totuși nu-l pot a înțelege
De înțelegi suflet că este pe vecie-n lume dat
Statornic în trecătoare, nu mai ești un întristat.

Sufletul mare și sfânt, coborâtu-ți-a în vine
Să cunoști mai din-aproape, lucruri veșnice, divine
Substanță-i ceviață, sfântă legătura a sta
Nedespărțit a fi omul chiar de originea sa....

Sufletul el stăpânește trecutul și ce va fi
Natura-i în astă lume ea nu se poate privi
E stăpânul fericirii, veșnic care-i pus în noi
Lumină nepieritoare, din creație altoi

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Blaise Pascal

Când un discurs firesc zugrăvește o pasiune sau un efect, descoperim și în noi înșine adevărul pe care îl auzim, dar, neștiind că el se află acolo, suntem gata să-l iubim pe cel care ne-a făcut să-l simțim; căci nu dintre-ale lui ni-l împărtășește, ci dintre-ale noastre. Binele pe care ni-l face ne îndeamnă să-l iubim, în afară de faptul că inima este înclinată să-l îndrăgească tocmai pentru această comuniune a înțelegerii.

în Cugetări
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Ascundeți timpul netrăit!

Ascundeți-mi oglinda și ceasul!
Nu vreau privesc și să aud cum trece timpul!
Cum anii mei se scurg,
Ca și o lacrimă ce -mi curge acum pe obraz,
În timpul ce merge doar înainte,
Prea repede ni se duc anii.
Și ne trezim din nou,
Cu mintea și apucăturile unui copil...
Ne apropiem din nou de unde am plecat...
În brânci, pe pământul pe care l-am călcat.
Mai întâi în patru labe,
Așa cum ne-am și transformat din regnul animal..."Euglena Viridis"...
În brânci, ajungem să ne rugăm, să nu intrăm în el.
Pământ! Tu care ne-ai dat apă și mâncare,
Și am gustat din tine, mușscând, prin primii pași...
Pământ! Pe tine te-am lovit cu sapa, să ne hrănim.
Și din tine făceam pat, să ne odihnim... în veci!
Când astăzi sufletul aleargă spre nemurirea dragostei,
Nici nu ne dăm seama că noi,
Iubind sau refuzând, vrând nevrând,
Ne îndreptăm cu pași grăbiți, către sfârșit!
Trăiește-ți viața pe deplin, cititorule!
Procrează, dă viață!
Căci doar ea va dăinui și te va reprezenta, când tu nu vei mai fi...
Ia ce este bun din viață!
Căci ea oferă, bune și rele...
Căci dulceața mierii fagurelui,
Fără înțepătura albinei, nu are gust.
Este ca dulceața strugurelui fără damful beției!
Dar cine stă mai asculte?
Cu nepăsare, pășim sfioși în viață,
Crezându-ne noi înșine un Dumnezeu...
Ce-i drept, unul mai mic!
Când noi, fără să ne dăm seama,
Atârnăm deun fir de ață...
Ața vieții noastre.
Ce trebuie facem?! Doar s-o trăim... așa cum se cuvine!
Nu îți pot spune eu ție, sau tu mie,
Cum s-o trăim, ori ce este mai bine.
Doar noi înșine trebuie să o trecem prin sita învățăturii.
Și să alegem doar ce-i frumos și bun!
Dar cine ne spune ce e frumos și bun? Asta ați înățat?
Este chiar creșterea, cultura ți ce ne place nouă!
Noi alegem cine fim!
Pe cine urâm sau pe cine iubim...
Noi singuri alegem cum să trăim și când murim!
Nu lăsați pe nimeni aleagă în locul vostru!
EU iubesc viața cu toate ale ei
Și am dreptul aleg pentru mine!
Voi ce mai asteptati?
Iubiți și alegeți un drum!
Haideți facem ca viața noastră
Să fie de neuitat!
Pentru noi și pentru cei din jurul nostru...

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Ce am mai sfânt pe lume

Ce am mai sfânt pe lume,
Mama care mi-a dat un nume,
Inima care în piept îmi bate,
Și sufletul care de dor îmi arde.

Ce am mai sfânt pe lume,
Pământul pe care las urme,
Cerul plin de stele
Și luna care călătorește prin ele.

Mai am doi frați care sunt în departare.
Doi bunici ce așteaptă
De la copii sau nepoți
Măcar câte o scrisoare.

Mai am și un nume,
El Moldova se numește.
Când aud acest nume,
Sufletul în mine crește.

Deci totuși ce are omul
Mai sfânt pe lume:
Mama, patria și al său nume.

poezie de (12 mai 2014)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Amza Pellea

Nu e nimic în lume mai scump decât sănătatea și nimic mai frumos ca omul sănătos și la trup și la suflet. Că degeaba ești sănătos ca un taur, dacă umbli toată ziua bosumflat și nu te bucuri de viață, de parcă ai avea bătături pe suflet.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Glasul care strigă

Într-o piele de cămilă
Sta unu-mbrăcat mereu
Și-a venit la el o dată
Unul mare fariseu.
- Cine ești? fu întrebarea
Unui preot ce-i Levit
Împlinitu-sa scriptura
Mesia El a venit?

- Nu-s Ilie, nici prorocul
Și nu sunt eu nici Isus
Cum în file de scriptură
Este zis și este spus.

- Dar răspunde la întrebare:
Cine ești? Ca noi știm
Căci botezi și nu departe
De oraș Ierusalim.

- Eu sunt glasul care strigă
În pustie neîncetat
Netezi-ți-I voi cărarea
Pentru cel adevărat.

Cel ce vine după mine
Este înaintea mea
Să-I dezleg încălțămintea
Nu sunt vrednic, n-oi putea.

Eu botez spre pocăință
Cu apă, cum sunt trimis
Dar botezul Lui e altul
Cu Duh Sfânt, așa e scris.

Cine-n apă se botează
Nu se spală de păcat
Ci el dă o mărturie
Doar că viața a schimbat.

Cu Duh Sfânt și foc botează
Domnul cel adevărat
Și el are și puterea
Ca să curețe păcat.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă învățăm să auzim fără nicio altă influență exterioară, eliberați de orice prejudecată, urechile noastre ne vor spune, în cele din urmă, dacă ceea ce auzim este frumos sau nu. Prin urmare, pentru mine, cel mai important aspect în lucrul cu o orchestră este să-mi mențin urechile și inima deschise.

în ziarul "Adevărul", interviu (13 septembrie 2013)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce te temi?

"Omul este lup pentru om."
Plautus

De ce te temi o om pierdut
Și vrei ca te puni la scut
Ce poți faci, oprește vânt
nu mai bată pe pământ
Oprește ploaia din cădere
Dacă te crezi că ai putere
Și pune straturi cu ozon
Pământului ca și-un oblon
S-oprește raza ucigașă
nu mai intre pe a ta masă
Se gată apa - facă-și voaie
Vom colecta-o de la ploaie
Ce-a fost aceiași iar va fi
Nimica nou nu se va ști
Citit-a-ți voi de cele scrise
Despre recolte compromise
De foamete, despre migrare
A început asta se pare
Se face haos este spus
Raport cu asta sa depus
Și zice unul: "Când nu știm"-
Așa-i că-n alte investim
Și nu știm că suntem comozi
Și pentru semeni noi irozi
Se încălzește iar pământ
Nu-i fără voia Celui Sfânt
S-o încălzii fii fără grijă
Nu roșească toată tijă
Și rău pe lume e lăsat
Cum e proporția de păcat
Și vrei ori ba ca mult ‘nainte
Ce-i scris e scris și nu se minte
E omul rău asta e bai
Clima n-o schimbi chiar de nu stai
Nu muți oceanu-n a ta casă
Căci este o forță, nu te lasă
Să zbori atât doar zbori cât poți
Și dacă puni luminii roți
Și-așa-i nimic, sunt ani lumină
Să pleci la țara cea vecină
Exemplu cu 2k s-a dat
Oamenii s-au aprovizionat
Nu-i energie, n-om avea
Așa atunci vi se spunea
Cade computer, tot dispare
Ce a spus știința? Ce fu în stare?
Nimic ce-a spus nu s-a întâmplat
Omul bogat s-a alertat
Să vândă, vândă ce-a făcut
Și unii oameni l-au crezut
Vindeți ocean și vindeți vânt
De fiți în stare pe pământ
Vinde ce poți, vinde atom
Însă rămâi la stadiul Om

poezie de (22 februarie 2004)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea nu-i doar floare

Iubirea nu-i doar floare de mușcată
Pe care-o pui la geam ca se vadă,
Să știe lumea cât de mândru ești
Că ai ajuns și tu ca iubești.
Iubirea nu-i coroană, nici blazon,
Și nici măcar un lucru de bonton,
Iubirea nu-i trofeul că iubești
Și nici un film pe care-l tot privești,
Și nu-i nici marfă generos dosită,
Ce duce omul sigur în ispită.
Dar, uneori, iubirea-i un secret,
Pe care-nveți îl trăiești discret
Când este pasiune și ocară,
Ce-ți face viața aspră și amară,
O iei așa cum e și cum ți-apare,
Ca floarea care crește prin ponoare.
Iubirea nu-i un antidot la ură,
Nici adorarea celui ce te fură,
De-ar fi așa, am tot fura cu toții
Și-am pune-n poarta vieții noastre hoții.
Iubirea nu-i nici floare altruistă,
Pe care o ții la altul în batistă,
Ca fericirea lui fie soare,
Iar viața ta coșmarul care doare.
Iubirea nu-i nimic și-i tot ce este,
Un mod de-a fi, o magică poveste,
Este-un copac ce crește din pământ
Chiar dacă frunza lui se risipește-n vânt...
Dar asta o-înțelegi foarte târziu
Când viața ta a devenit pustiu,
Pustiu de gând, de șanse și de lume,
Pe care-l iei ca drog de-nțelepciune.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gloria postumă

Trimite-ți cartea-n lume, Faustine!
Gândirea ta frumos înveșmântată
Va fi de-Atena însăși lăudată
Și de-nțelepții toți primită bine.
Îți bate astăzi gloria la ușă;
Răsplata-i meritată; s-o primești,
Să-ți încunune scrisul cât trăiești,
Nu când vei fi o mână de cenușă.

poligramă de din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Fiind Eminescu

Fiind poet tăceri cureieram
și mă opream ades lângă cuvânt
și tâmpla mi-o apropiam
la blânda batere de vânt

Și mă opream ades lângă cuvânt
ca să-l aud cum crește ca și iarba
de-și risipea mireasma teiul sfânt
părea că totuși nu trăiesc degeaba

Ca să-l aud cum crește ca și iarba
eu tâmpla mi-o apropiam
lumina lunii o căram cu roaba
fiind poet tăceri cutreieram

Și mă opream ades lângă cuvânt
iluminat de teiul vechi și sfânt

poezie de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 14 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dărnicia

Cine udă va fi udat primește ce el a dat"
Proverbe 11:25

De felul cum dăruiești
Așa prețuit tu ești
Darnicul el are harul
De-a fi mai de preț ca darul.

Cel ce dă la cel lipsit
Pentru el a dăruit
Săracul de îl ajuți
Creatorul împrumuți.

Dar în nevoie grăbit
Dublu este socotit
Fără părere de rău
Să dai din avutul tău.

Nu uita de dărnicie
Dar fără lauda-ți fie
Ca și nori fără plouat
Cel ce dă cu lăudat.

Așa-i om neînțelept
El se laudă nedrept
Cel ce dă cu largă mână
Ajunge și să-i rămână.

Omul însă ce-i bogat
Duce lipsă neîncetat
El o duce de zgârcit
Și să știți că-i pedepsit.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iarba

Iarba verde, iarba grasă
Crește - naltă-n cimitir;
Cade an de an sub coasă
Din nou crește - mai frumoasă.

Privesc crucile-nnegrite
Și mă-ntreb, cu mintea-mi proastă:
Din ce piepturi se hrănește
Și ce-i, Doamne, viața noastră?

Joc stupid de-a baba-oarba
Pân’ din noi va crește iarba.

Suflă vântul…vârfuri sună
Greierii prin fân adastă….
Se duc zile, nopți cu lună
Ce mister e viața noastră?

Joc stupid de-a baba-oarba
Pân’ din noi va crește iarba.

Trudă zilnică, sudoare
Viață de desfrâu - sau castă
Totu-i trecător sub soare,
Căci, ce este viața noastră?

Joc stupid de-a baba-oarba
Pân’ din noi va crește iarba.

Tainice iubiri și teamă
Zbor își iau spre bolta-albastră
Toate timpul le destramă…
Și-atunci, ce e viața noastră?

Joc stupid de-a baba-oarba
Pân’ din noi va crește iarba.

Se duc veacuri în neștire
Nasc speranțe-n lumea vastă -
E-un suiș spre coborâre –
Deci, ce este viața noastră?

Joc stupid de-a baba-oarba
Pân’ din noi va crește iarba.

Iarba verde crește deasă
Peste trup – peste fereastră
Ea rămâne-mpărăteas㠖
Căci aceasta-i viața noastră:

Joc stupid de-a baba-oarba
Pân’ din toți va crește iarba
Pân’ iubita va fi baba –
Până baba va fi iarba.

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Unde crește ghimbirul? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!