Coraline

Cireaşă roşie-n răspăr
De pofta viermelui aleasă
Nebănuită eşti în păr
Rubin pe vălul de mireasă

Mici coraline amăgitoare
Desfată zvonuri la urechi
Înţelepciunea iertătoare
Dă noului un rost mai… vechi

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineţi roşcovane

Dimineţile roşcovane
Îmi strănută la urechi
E un soi de ceas deşteptător
Ţinut sub duş scoţian
Dimineţile roşcovane
Prăjesc pâinea pe
Răsuflări somnoroase
Între foi de mătase
Ochiurile jeteuri delicate
Tricotează legende
Cu ramuri de măslin

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rochia de mireasă nu este aleasă de mireasă ci de o fostă mireasă...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunătatea este mai importantă decât înţelepciunea şi cu acest adevăr începe înţelepciunea!

citat din Theodore Isaac Rubin
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chelului - epitaf

Când moartea mă va lua în răspăr
Să-mi faceţi veşnicia mai frumoasă
La cap să îmi plantaţi vă rog un păr...
Un păr şi cu o salcie... pletoasă!

epitaf epigramatic de Gheorghe Gurău (decembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teiar

mi-a plâns un vers
la poartă
cu sufletu-nflorit

Gaudi-ngroaşă tuşa
nisipu-i risipit
uscată-i doar percepţia
substratu’ e grunjos…

de-o ninge-n plină vară
rima-va cu folos (!?)

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intimitate

Eu sunt mama-ngrijorată
Tu copilul alintat
Ţi-este faţa-mbujorată
Oare-ai plâns sau ai cântat?...

Mamă?... Nu!... Tu eşti aleasă
Ani în braţe să te strâng...
Eu aş vrea să-mi fii mireasă...
Şi-acum pot să cânt... să plâng?

Mireasă?... Ooo!.. Frumos nume!...
Dar e greu în gând să-l strângi
Vrei să fugi cu mine-n lume?...
Cântă!... Eu nu vreau să plângi.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complimente

- Iubito, fugi de mine?
- Nu, iubite, fug ca să vin la tine!
- Iubito, eşti ca o floare.
- Dar tu, iubite, eşti al meu soare.

- Iubite, hai să fugim în lume,
Să vedem ce ea despre noi va spune.
- Iubito, hai mai bine să ne ducem de pe pământ,
să ne ascundem în sufletul tău cald şi blând.

- Iubito, eşti frumoasă, eşti a mea aleasă
Şi vreau să te fac mireasă.
- Iubite, te iubesc şi te-am iubit mereu
Şi tu eşti alesul meu.

poezie de Vladimir Potlog (1 aprilie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui chelbos

A picat, fir-ar să fie!
Şi ce păr aveam din vechi.
Ce-a rămas... e-o farfurie
Răsturnată pe urechi!

epigramă de Ion Meca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa, Camelia!

Ţi-am spus pe nume pentru că devii mai înţeleaptă pe clipă ce trece.
Preţul prospeţimii mele este înţelepciunea omului de a mă avea împrejurul lui.
Aha! Stai să mă scarpin un pic în frunte ca să pricep cât de preţios e acest lucru.
... Şi să ştii că nu sunt supărată că eşti mai frumoasă ca mine,
poate într-o zi stropii de ploaie vor fi albaştri şi...

Eşti la fel de frumoasă cum eram şi eu în vremurile vechi...
Ce sunt vremurile vechi?
Vremurile vechi sunt poveştile.

poezie de Camelia Opriţa din WordPress.com
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflux

Mă-ntorc la tine-n trup
Cu vorba-ntretăiată
E-o vară pe-nţeles subtil
O iarnă reformată

Şi noaptea nechemată
Se-ntinde la taifas
Puzderii de cuvinte
Tăcerii îi dau glas

Tot ce pierdură anii
Secunda regăseşte
Lumina în crepuscul
Doar umbra prelungeşte...

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Gabriela Vlasici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria mea

revii iarăşi în minte,
în gând şi în simţiri.
eşti patria mea, nebănuită iubire.

iubire de deal, de munţi, de câmpie, de ape şi oameni,
eşti înăuntrul meu,
mereu dureroasă, dumnezeiesc de frumoasă.

ai cerul albastru şi ape smaralde,
vârtejuri de dans,
cuvinte venite din timpul arhaic.
eşti patria mea cu tot ce e vechi şi e mit,
un dor ce-l duc cu mine dincolo de timp.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, Femeie!

Eşti maică născătoare de răsărit divin,
Eşti reazem neclintit în clipa dureroasă,
Eşti blândă mângâiere şoptind cu glas blajin:
,, Ce faci? Te-am aşteptat! Bine-ai venit acasă!"

Eşti piatra ce zideşte a vieţii temelie,
Eşti suflet mistuit de grija tuturor,
Eşti înger iubitor, izvor de armonie,
Eşti braţul ce alină c-un zâmbet protector.

Eşti candelă arzând foc sacru-al nemuririi,
Eşti lacrima trăind mâhnirea, bucuria,
Eşti inima vibrând, clădind altar iubirii,
Eşti slova ne-ntinată ce naşte poezia.

Eşti mamă, fiică, soră, soţie sau mireasă,
Eşti gingaşă făptură, eşti stâncă şi eşti zeie,
A florilor iubită, a Soarelui aleasă
În zi de sărbătoare. Să ne trăieşti, Femeie!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, Femeie!

Eşti maică născătoare de răsărit divin,
Eşti reazem neclintit în clipa dureroasă,
Eşti blândă mângâiere şoptind cu glas blajin:
,, Ce faci? Te-am aşteptat! Bine-ai venit acasă!"

Eşti piatra ce zideşte a vieţii temelie,
Eşti suflet mistuit de grija tuturor,
Eşti înger iubitor, izvor de armonie,
Eşti braţul ce alină c-un zâmbet protector.

Eşti candelă arzând foc sacru-al nemuririi,
Eşti lacrima trăind mâhnirea, bucuria,
Eşti inima vibrând, clădind altar iubirii,
Eşti slova ne-ntinată ce naşte poezia.

Eşti mamă, fiică, soră, soţie sau mireasă,
Eşti gingaşă făptură, eşti stâncă şi eşti zeie,
A florilor iubită, a Soarelui aleasă
În zi de sărbătoare. Să ne trăieşti, Femeie!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, Femeie!

Eşti maică născătoare de răsărit divin,
Eşti reazem neclintit în clipa dureroasă,
Eşti blândă mângâiere şoptind cu glas blajin:
,, Ce faci? Te-am aşteptat! Bine-ai venit acasă!"

Eşti piatra ce zideşte a vieţii temelie,
Eşti suflet mistuit de grija tuturor,
Eşti înger iubitor, izvor de armonie,
Eşti braţul ce alină c-un zâmbet protector.

Eşti candelă arzând foc sacru-al nemuririi,
Eşti lacrima trăind mâhnirea, bucuria,
Eşti inima vibrând, clădind altar iubirii,
Eşti slova ne-ntinată ce naşte poezia.

Eşti mamă, fiică, soră, soţie sau mireasă,
Eşti gingaşă făptură, eşti stâncă şi eşti zeie,
A florilor iubită, a Soarelui aleasă
În zi de sărbătoare. Să ne trăieşti, Femeie!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia care e refractar la argumente

Eu ştiu că ai metehne vechi,
Iar îndoieli deloc nu-ncap;
Nu eşti doar tare de urechi,
Văd că eşti tare şi de cap.

epigramă de George Budoi din Dicţionarul prostiei (28 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boxeriţa mireasă

Când în alb s-a îmbrăcat,
Cu păr ondulat "pe moaţe",
Si-a jurat că, pe bărbat,
O să-l ţină doar "în braţe"!

epigramă de Constantin Voicilaş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

deget de copil -
cireaşă cu cireaşă
în bolul mamei

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În rochie albă de mireasă

În rochie albă de mireasă
Te-am visat, iubita mea,
Eşti a inimii mele aleasă,
Eşti o floare de nu-mă-uita.

Privirea ta fermecătoare,
Glasul tău melodios
Sunt ca o rază de soare
Care încălzeşte sufletul meu prea-păcătos.

Pe altarul iubirii am jurat în doi să fim
Şi sub steaua fericirii
Toată viaţa cu dragoste să trăim.

Dar m-am trezit din a mea visare
Şi întuneric în jurul meu era,
Inima îmi batea tot mai tare,
Pentru tine iubrea mea.

Căci tu dormeai lângă mine
Somn dulce şi uşor
Şi eu, parcă să nu audă nimeni,
Ţi-am şoptit, iubito: te ador.

poezie de Vladimir Potlog (1 februarie 2011)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunătatea e mai importantă decât înţelepciunea, iar recunoaşterea acestui fapt este începutul înţelepciunii.

citat din Theodore Isaac Rubin
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa

Ea este împodobită
Cu rochiţă albă-albă
Strălucind de frumuseţe
Iar în păr purtând o salbă.

Ea e zâmbetul din floare
E ca mierea dulce-dulce,
Împrejuru-i sărbătoare
Numai fericire-aduce!

Nu-i niciuna dintre fete
Mai frumoasă ca mireasa
Mirelui e destinată
Ca să fie-a lui aleasă.

E frumoasă, parfumată
Şi gingaşă ca un crin
Ea e doar odată-n viaţă,
Iar momentul e sublim.

Ea este prefigurarea
Nunţii Mirelui de sus
Căci biserica-i mireasa
Iară Mirele-i ISUS.

Orişicine se sfinţeşte
Şi-are sufletul curat,
Poate deveni mireasă
Când ISUS va fi-mpărat.

Doamne, dă-ne haina albă
Tuturor din adunare,
Toţi să fim a ta mireasă
Şi să fim la sărbătoare.

poezie de George Petre (23 ianuarie 2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!