Scrie-mi

Scrie-mi...
Întotdeauna am auzit mai bine
gândurile scrise...
sau mai bine să vorbim fără voci...
Scrie-mi... să fiu picătura din gândul tău
prelingând pe obraz dârele
unui vis de cuvinte.
Scrie-mi... să fiu lunecare în timp,
drumul care străbate
un azi până mâine spre tine.
Scrie-mi... mi-am pus în buzunar o valiză
să nu fiu absenta ta în zori.
Scrie-mi... să rămân arcul
pentru un timp neîncetat
unind anotimpurile noastre.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie-mi ce vrei...

Scrie-mi ce vrei...
Stând pe un covor ţesut la război
Aliniază ideile colorate din firele carpetei.
Scrie-mi cu pene de pescăruş
În plastilina trupului meu
Scrie-mi cu ochi în lacrimi,
De bucuria regăsirii
Scrie-mi că m-ai adunat
Alături de un fir de nisip
Păstrat în clepsidra cu miere polifloră...

poezie de Silvia Filip (11 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai scrie-mi!

Mai scrie-mi şi spune-mi ce vrei,
Ce gânduri azi te frământă,
Ce n-a mers ieri şi cu ce idei
Roata inimii se avântă.

Mai scrie-mi de noi, de trecut,
De visele rupte împreună,
Scrie, spune-mi cin' n-a vrut
Cu mine să te vadă de mână.

Mai scrie-mi şi, dacă nu poţi,
Strigă-mi numele aşa tare,
Ecoul funcţionează de înoţi
Pe cărarea numită "uitare".

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai scrie-mi şi tu ceva...

Mai scrie-mi şi tu ceva,
că eu stau şi mă uit la stele
şi uneori îmi vin gânduri rele.
Mai scrie-mi şi tu ceva,
că eu văd zăpada cum curge de pe brazi
şi cerul înnorat în zorii dimineţii.
Mai scrie-mi şi tu ceva,
care să mă încânte uşor
şi să-mi liniştească sufletul amar.
Mai scrie-mi si tu ceva,
că te gândeşti la mine
noaptea, când cerul e plin de stele.
Mai scrie-mi şi tu ceva,
că cerul cu stele ne priveşte
şi în noapte zăpada sclipeşte,
noi privim uimiţi amândoi
cum razele stelelor vin spre noi,
ne dau încredere şi speranţă,
în viaţa ce urmează...

poezie de Eugenia Calancea (27 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai scrie-mi

Mai scrie-mi un cuvânt din când în când,
Să ştiu că eşti pe undeva prin lume,
Să ştiu că zorii-au răsărit anume,
Să-ţi lumineze fiecare gând.

Mai dă-mi de veste că ţi-e dor, deşi
Aceste multe luni, care trecură
S-au îmbrăcat într-o tăcere pură
Şi au uitat de mult a mai zâmbi.

M-am întâlnit cu toamna, aşteptând
Ca orele să zboare dintr-odată
Spre întâlniri ce n-au fost niciodată,
Mai scrie-mi un cuvânt din când în când.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie-mi

Când vântul suflă printre copaci
Şi vrei să fii singur, nu vrei să vorbeşti cu nimeni
scrie-mi
Când găseşti in oameni
Doar ipocrizie
Tu nu mă uita
Şi dacă nu ai nimic de spus
Nu iti face griji voi intelege
E suficient să ştiu
Că te gandesti la mine...

Scrie-mi când nu vrei să vorbeşti cu nimeni,
când aduni în suflet singurătate,
când găseşti în oameni stelele apuse.
Scrie-mi când nu ai nimic de spus şi vrei să taci...
Dacă eşti un gând sau eşti doar o văpaie,
ştiu că mă păstrezi într-un mugur de lumină
unde sufletul meu arde fără căinţă în umbra ta.

poezie de Camelia Opriţa din Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Primăvara sufletului meu, clădită din cuvinte (22 februarie 2008)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mai scrie-mi un cuvânt din când în când,
Să ştiu că eşti pe undeva prin lume,
Să ştiu că zorii-au răsărit anume,
Să-ţi lumineze fiecare gând.
Mai dă-mi de veste că ţi-e dor, deşi
Aceste multe luni, care trecură
S-au îmbrăcat într-o tăcere pură
Şi au uitat de mult a mai zâmbi.
M-am întâlnit cu toamna, aşteptând
Ca orele să zboare dintr-odată
Spre întâlniri ce n-au fost niciodată,
Mai scrie-mi un cuvânt din când în când.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două distanţe de o frunză

Când nu vrei să vorbeşti cu nimeni
Când ţi se urcă sufletul pe aripi moi
Până la ceruri
Ori găseşti în oameni Luna în eclipsă
Scrie-mi pe un petic de stea.

Spune-mi cum s-a răcit pământul din urma lor
Cum se-nfierbântă frunzele moarte
În vântul răsucit al toamnei
De parcă ar fi aripi de stele.

Când nu ai nimic de spus şi vrei să taci
Roteşte-ţi inima către mine
Să zac la umbra ei.
Tu să calci dumnezeieşte
Pentru un sărut
Urcându-ţi buzele pe ochii mei.

Scrie-mi când
Două distanţe de o frunză
Ne despart privirile.
Altfel tot largul lumii mi se pare a fi cenuşă
Fără tine.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două distanţe de o frunză

Când nu vrei să vorbeşti cu nimeni

Când ţi se urcă sufletul pe aripi moi

Până la ceruri

Ori găseşti în oameni Luna în eclipsă

Scrie-mi pe un petic de stea.

Spune-mi cum s-a răcit pământul din urma lor

Cum se-nfierbântă frunzele moarte

În vântul răsucit al toamnei

De parcă ar fi aripi de stele.

Când nu ai nimic de spus şi vrei să taci

Roteşte-ţi inima către mine

Să zac la umbra ei.

Tu să calci dumnezeieşte

Pentru un sărut

Urcându-ţi buzele pe ochii mei.

Scrie-mi când

Două distanţe de o frunză

Ne despart privirile.

Altfel tot largul lumii mi se pare a fi cenuşă

Fără tine.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează-mă

Păstrează-mă în ochii tăi
Ca o lumină sau ca floare,
Păstrează-mă ca roua-n văi
Sau lacrima care te doare.

Păstrează-mă, nu mă uita,
Zâmbeşte de-ţi aduci aminte
Cum te iubesc în umbra ta,
Cum ne iubeam mai înainte.

Păstrează-mă cum te păstrez
Ca o icoană preasfinţită,
Ca o petală albă, roz,
Ce-o pun la piept neofilită.

Păstrează-mă de poţi şi-n gând,
Să-ţi mai aduci din când aminte,
Mai scrie-mi de mai poţi şi-un rând,
Ce vrei să-mi spui printre cuvinte.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrează-mă

Păstrează-mă în ochii tăi
Ca o lumină sau ca floare,
Păstrează-mă ca roua peste văi
Sau lacrima care te doare.

Păstrează-mă, nu mă uita,
Zâmbeşte de-ţi aduci aminte
Cum te iubesc în umbra ta,
Cum ne iubeam mai înainte.

Păstrează-mă cum te păstrez
Ca o icoană preasfinţită,
Ca o petală albă, roz,
Ce-o pun la piept neofilită.

Păstrează-mă de poţi şi-n gând,
Să-ţi mai aduci din când aminte,
Mai scrie-mi de mai poţi şi-un rând,
Ce vrei să-mi spui printre cuvinte.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste mică de ciocolată

citesc
cu buzele şi cu mâinile
ce îmi scrii,
cuvintele au gust
de acuarelă vanilată,
de lins de pe degete.

e ca şi când aş avea lângă mine
o cutie cu bomboane de ciocolată, pline
unele cu delfini,
cu fluturi,
altele cu îngeri
sau
cu inimi ca nişte căpşuni proaspete.

scrie-mi
din fabrica ta de ciocolată,
nu ştiu când am terminat cutia,
dar mai vreau.

ţi-am păstrat o căpşună.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte pe frunze

Şterge-mi trecutul
Şi scrie-mi pe-o piatră,
Aprobă-mi destinul,
Nu vreau ca să treacă.
Nu-mi cere favoruri
Pe ploaie să-ţi fac,
Căci nu prin onoruri,
Floarea-i copac.
Ci vreau ca să creşti,
În taine ascunse,
Să stai şi să vezi,
Cuvinte pe frunze.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu Castravecior, o să merg pe vapor cu Paxthe şi Don Andres şi Gregorio şi o să stau toată ziua, apoi o să vin acasă şi o să mă uit dacă am primit scrisori sau măcar una. Şi poate că o să fie vreuna. Şi dacă nu o să găsesc niciuna, o să fiu un ticălos tare trist. Dar tu ştii cum să ai grijă de asta, nu-i aşa? Te rog, scrie-mi, Castravecior. Dacă era ceva legat de serviciul tău, ai fi făcut-o. E al dracului de greu fără tine, mă descurc, dar mi-e dor de mor de tine. Dacă ceva ţi s-ar întâmpla, aş muri ca un animal la zoo, care moare dacă i se întâmplă ceva companionului său. Cu multă dragoste, draga mea Mary, află că nu sunt nerăbdător. Sunt doar disperat.

Ernest Hemingway în scrisoare către Mary Welsh (1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anne Boleyn (când Henric îi bagă mâna pe sub rochie): Nu aşa.
Regele Henric: Atunci cum?
Anne Boleyn: Sedu-mă. Scrie-mi scrisori. Şi poezii, ador poeziile. Cucereşte-mă prin cuvinte. Sedu-mă.

replici din filmul serial Dinastia Tudorilor
Adăugat de Conescu Raluca, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş putea să fiu...

aş putea să fiu un buchet
imens de flori
ce Dumnezeu l-a desenat
în mii de culori
aş putea să fiu de ieri de azi de mâine
bucata ta de pâine

aş putea să fiu o pasăre în zbor
să vin la tine când ţi-e dor
aş putea să fiu izvor cu apă rece
să-ţi fiu setea care trece

aş putea să fiu un cer senin
aş putea să fiu un surâs pe buze un suspin
născut din al tău venin

aş putea să fiu...

poezie de Lucian Bota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă ceasul să meargă

Lasă ceasul să meargă, zice Richard,
Urechile îi ard, dar lasă ceasul să meargă,
Poeţii scriu de zor poeme,
Niciun ceas nu se opreşte la vreme,
Toate ceasurile merg, chiar şi pentru morţi,
Că moartea-i numai umbra unei porţi.
Dacă iubeşti, iubeşte mai departe,
Dacă exişti, încrede-te în soartă,
Totul e scris şi socotit şi judecat,
Întru sfinţenie sau chiar în plin păcat,
Eu cred în avataruri, cred c-am fost
Un fulg căzut din ceruri, fără rost,
Acum mă nalţ precum un prunc umblând prin timp,
Iubito, scrie-mi, până nu mă schimb.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

As vrea sa fiu

As vrea sa fiu fantana
plina de dor,

As vrea sa fiu vant
sa cutremur plopii,

As vrea sa fiu floare tarzie de toamna
si toamna sa ma doara,

As vrea sa fiu stele de bruma
pe-o creanga de salcam,

As vrea sa fiu luceafar
ce doarme pe umarul tau,

As vrea sa fiu zapada
pe cel mai alb taram,

As vrea sa fiu foc
sa ard pe al tau obraz,

As vrea sa fiu clauza
intr-un zambet usor,

As vrea sa fiu magie
si un sarut sa fur,

As vrea sa fiu...

poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis absurd

Avut-am mai de mult un vis
Bizar, sălbatec, crud, tăcut,
Visam că parcă m-am născut
Dar criticii m-au şi ucis.

Nevinovat căzut... Prin rai
Mergeam pierdut iar calea mea
Fortuna singură-o ţinea
Şoptindu-mi stins cu dulce grai:

"-Destinu-ţie ursit amar,
În fabule eşti slab, regret
Şi-n epigrame fără har
Dar scrie-mi mie un sonet!"

I-am scris! Şi-al visului coşmar
S-a destrămat! Eram... poet!

poezie de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pic de grămăticuţă

Copiii mei au copii.
Ţine-ţi gura!
Ţineţi mult la el?
Amicii noştri sunt supăraţi.
Să-mi scrii! Scrie-mi odată! Altora cum poţi să le scrii?
O dată m-ai supărat! Era în mai, mi se pare.
V-a spus că va veni?
N-a mai ploat demult. De mult ce s-a dezvoltat industria...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

Aş vrea să fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierdută:
Înţelegînd al vieţii rost,
Aş vrea să fiu străjer în post,
Şi chiar plătind al jertfei cost,
Eu să rămîn în luptă.
Aş vrea să fiu ce n-am fost ieri
Şi nicicînd înainte:
Prin lumea plină de plăceri,
Să fiu aşa cum Tu îmi ceri:
Să nu m-abat spre nicăieri
Din drumul vieţii sfinte.

Aş vrea să fiu ce alţii nu-s
Şi nici nu vor să fie:
Mergînd prin viaţă spre apus,
Să nu mă las de valuri dus,
Şi să mă 'nalţ mereu mai sus,
Din timp spre veşnicie.

Aproape-aş vrea să fiu oricînd
De cei ce trec prin lume
Sub greul crucii suspinînd,
Dar şi de cei căzuţi din rînd,
Rămaşi în urmă, sîngerînd,
Răniţi fără de nume.

Aş vrea să fiu un simplu glas
Care să strige-ntruna,
Că din al mîntuirii ceas
Secunde doar au mai rămas.
Iar cei de azi nu vin pe vas,
Se pierd pe totdeauna.

Aş vrea să fiu acel argat
La care El să-i spună
Cînd Se va-ntoarce ca-Mpărat,
Privind la tot ce am lucrat
Cu-acei talanţi ce mi-i i-a dat:
"O, bine, slugă bună!"

Şi aş mai vrea să fiu ceva:
O rază lucitoare!
Şi strălucind în lumea rea,
Să duc lumină undeva,
Să încălzesc pe cineva,
Şi să mă-ntorc în soare.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!