Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Constantin Triță

Aleg femeia

Din astă lume plină cu de toate,
Aleg și pun femeia-ntre poeme,
Ea-i universul... marilor păcate
Și veșnicia... dincolo de vreme.

Dintre plăceri nebune și himere,
O vreau a mea, eterică mireasă,
Rebel izvor de patimă... și miere,
Clipa de dor... fecundă și aleasă.

Din dezacorduri stranii și ostile,
Doresc femeia... care mai și iartă
Ce-și face loc grăbită printre file
Cu-abilități mondene... și cu artă.

Din lumea asta plină... de ispite,
Aleg femeia, descifrând misterul
Cuvintelor... și-acum îndrăgostite
De ochii care... luminează cerul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Tricolorul

dintre culorile acestei dimineți
aleg un roșu ofilit de soare
și-în urma lunii care lin dispare
descarc o tolbă plină cu săgeți

apoi aleg un galben auriu
și-l leg la gât cu noduri gordiene
și mă pornesc în zumzet de sirene
să prind în zări un fluture zglobiu

albastru spălăcit de raze moi
reliefează cerul stins de sete
și îl aleg suav pe îndelete
rugându-l să trimită niște ploi

că m-a cuprins o liniște de dor
de curcubeele copilăriei mele
și ochii mamei oglindiți în ele
că-m vine veșnicia să măsor...

poezie de (22 iunie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Ești întrupată din plăceri nebune

Ești întrupată din plăceri nebune,
Din nefirești atingeri... și din flori,
Din tot ce e frumos și nu se spune,
Din taine, din peceți și din comori.

Ești hărăzită... viselor de noapte,
Ce ard în mine patimi și dorinți,
Topindu-te în răsuflări și șoapte,
În brațe mătăsoase... și fierbinți.

Ești plămădită din sfințite taine,
Din sentimente, lacrimi și cuvânt,
Din sâmbure de dor și clipe faine
Din pasiuni, speranțe și avânt.

Ești zămislirea gândurilor toate,
Chemarea inocentelor iubiri
Timpul lăsat a ne seduce... poate
Sau veșnicia pusă-n amintiri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Aș renaște-n tine

A renaște -n tine... pare-o poezie
Căutând motive, vise, să renegi,
Risipind prin suflet o butaforie
Hâdă ca tăcerea neștiutei legi.

Îndoieli mărunte, caută-n tipare
Pulberi aurite... și năluci de fum,
Înflorind ispite ca o provocare,
Plină de păcate, plină de parfum.

Aș trăi cu tine... file de poveste,
Spinii geloziei i-am tăiat demult,
Ghilotina vieții, este sau nu este,
Patimile, încă, vreau să le ascult.

Inocentă -i clipa... de împreunare,
Zodie ascunsă... arsă ca un dor,
Care curge -n tine ca o lumânare,
Sfâșiind adâncul, ultimului zbor.

Aș renaște -n tine... ca o poezie
Fără de cuvinte, într-un așternut
Ce împinge clipa... către veșnicie,
Doar cu o privire... doar cu un sărut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Ești femeia

Ești femeia care mă înnebunește,
Ce își prinde noaptea stelele în păr
Dezlegând ispita, clipa când sosește,
Ești acea femeie... după care mor.

Ești femeia care dorurile-și poartă
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și-ntărite sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.

Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.

Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru, cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.

Ești femeia care sângele-mi stârnește,
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei patima-mi topește,
Ești acea femeie... proaspătă mereu.

Ești femeia blândă și-ntelegătoare,
Plină de credință și respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Ești acea femeie... înger... renăscut.

Ești femeia care lumea o înfruntătă
Și-n privire are flăcări de smarald,
Raze mii... de soare, în alai de nuntă,
Ești acea femeie... pentru care ard.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Aici sunt păcate

Și-mi iartă greșeala de-a ști să iubesc,
Cu mintea, cu trupul, cu suflet ceresc,
iartă că-mi caut etern în femei,
De-acum până-n clipa când vii să mă iei

Greșeli sunt destule și știu că le fac,
Sunt înger în versuri, în viață sunt drac,
iartă degeaba, degeaba mă ierți,
Nu pot să nu fiu și aștept să mă cerți

Aleg semnul crucii chiar dacă greșesc,
Regrete m-apasă, dar vreau să trăiesc,
Degeaba promit că încerc să mă schimb,
Nu știu cum să port o coroană de nimb

Sunt doar păcătos pe un drum luminat,
Cu trupul murdar, dar cu suflet curat,
iartă din nou că iubire aleg,
Din trup de femeie ajung s-o culeg

Atunci când va fi judecata de-apoi,
Oricum ne-om întoarce în cerul tău goi,
Nu vreau să mă judeci prin ce-s pe pământ,
Aici sunt păcate, acolo sunt sfânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Ești femeia

Ești femeia care mă înnebunește,
Care-și prinde noaptea stelele în păr,
Dezlegând ispita ce mă-ntinerește,
Ești acea femeie... după care mor.

Ești femeia care dorurile-și poartă,
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și rebele sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.

Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.

Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.

Ești femeia care sângele-mi stârnește
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei, patima-mi topește
Ești acea femeie... proaspătă mereu.

Ești femeia blândă și-ntelegătoare,
Plină de credință și respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Ești acea femeie... ce-o aștept demult.

Ești femeia care lumea o înfruntătă
Și-n privire are, flăcări de smarald,
Raze mii, de soare, în alai de nuntă,
Ești acea femeie... pentru care ard.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubesc femeia

Femei sunt multe-n lumea asta mare
Frumoase ca seninul înstelat
Găsești plăceri nebune-n fiecare
Și-s dulci ca o clipită de păcat

De-mi place-o brună cu-ochii de jăratec
În focul căror inima-mi topesc
Apare-o blonda cu surâs sălbatec
Și nu mai știu pe care s-o iubesc

Iubesc femeia
De dor nebună
Femeia brună
Cu ochi negri de foc
Dar și pe-aceea
Cu-ochi verzi ca marea
Îmbrățișarea
Ei mă-mbată pe loc

Blonda sau bruna
Îmi e totuna
Deopotrivă le iubesc
Deopotrivă le doresc
Iubesc femeia
Când e femeie
A vieții cheie
Doar prin ea o dezleg.

cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Constantin Triță

Dacă-n astă lume

Dacă-n astă lume, plină de femei,
Nu ar fi bărbatul... ca o alinare,
Candela sfințită arde-va-n ulei
Patima uitată... dincolo de zare.

Împlinirea clipei... harul nenuntit
Orizontul care... fulgerul despică,
Aripa întinsă-n zbor rostogolit,
Scânteiază-n vise care nu abdică.

Fară el... amorul e-o poveste tristă,
Undeva pierdută într-un adăpost,
Cântecul durerii, încă, mai persistă,
Ciocârlia plânge, negăsindu-și rost.

Târgul de fecioare redeschis-a raiul,
Când amurgul fuge înspre depărtări,
Ultima lui șansă... a rămas tramvaiul
Și-o bibliotecă... plină de-ntrebări.

Dacă-n lumea asta tristă și-ncurcată,
Nu ar fi barbatul... ca un avanpost,
Poate fericirea.... ar fi doar trucată,
Dăruind iubirea, numai contracost.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Iubita mea

Iubita mea! azi fulgeră și plouă,
Cerul e prins în falduri sidefii
Și-n dimineața clipelor de rouă,
Penița-mi împletește... poezii.

Pot scrie ne-mplinirile-n poeme,
O nouă carte-i gata... de tipar,
Eliberând păcatele din scheme
Cu pasiune, dragoste și har.

Prin întuneric, dezgolesc lumina
Cuvintelor... nespuse de tăceri
Și-o dăruiesc privirilor... pe INA,
Necunoscuta marilor plăceri.

Iubita mea! seducător de dulce,
Închin sonete buzelor de foc,
Ce vor a ispiti... și a seduce
Trupul ferit de patimi și noroc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Femeia rămâne o taină

Femeia e o scânteie,
E un dor nemărginit.
Femeia e o zeie,
Chiar dacă din cer nu a coborât.

Femeia e un strop de rouă,
Un fir verde de iarbă.
Femeia iubește, luptă
Și tot în lumea aceasta rabdă.

Femeia e un fagure de miere,
E și un pelin.
E o dulce plăcere!
Dar și un veșnic chin.

Femeia rămâne o taină
Ce trebuie veșnic descoperită.
Și îmbrăcată în faimă,
Femeia trebuie iubită.

poezie de (9 martie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Sunt cavalerul

Sunt cavalerul
Fără de armură... gol,
Am sentimente-adânc
Crestate-n sânge
Și... supărarile
Pitite-ntr-un subsol,
Pentru-a-nvăța uitările,
A plânge.

Sunt cavalerul
Clipelor fugare... trist,
Îmi port destinul demn
Prin astă lume.
E poate
Un miracol... că exist
Și tot renasc
În reverii postume.

Sunt cavalerul,
Nopților de taină... hoț
Mă tot feresc de lună
Și de stele.
Luceferii-s
Mereu fără de soț,
Provocatori, hârșiți
Numai în rele

Sunt cavalerul,
Ultimei ispite... dor
Eu în iatacuri
Re-ntrupez furtuna.
Dulci amăgiri
În suflete cobor
Si din... ispite
Îmi aleg... doar una

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Veni-vor orgasme nebune

Veni-vor... orgasme nebune,
Plăceri, ce vor curge prelung
Pe coapse ce știu... să adune,
Cristale din ochii ce plâng.

Va arde adâncul... tăcerea.
Iubirea-i un rău... necesar,
Se-arată durerilor, mierea,
Norocul se joacă... la zar.

Retoric, substanțele cântă
Ispitei... nuanțe de-amor,
Iar fulgere... binecuvântă
Albastrul culorii de dor.

Cuvintele, pot indispune
Nimicul... sfios și nătâng,
Veni-vor orgasme nebune,
Plăceri, ce vor curge prelung.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem pentru o iubire tainică

Ești cântecul ce lipsește inimii mele
Eterna frumusețe la care visez,
Zâmbetul ce-mi apare pe buze
Atunci când dus pe gânduri meditez.
Ești taina pe care mi-e greu s-o păstrez
Muza ce inspiri atâtea poeme
Motivul pentru care mă amorezez.

Inima mea continuă să spere
Mă uit la florile care-nfloresc
În primăvara asta plină de mistere.
Dac-aș putea să iau aceste flori
Ți-aș face o grădină pe colină
Și păsări ar veni să cânte-n zori,
Iar fluturii-ar zbura către lumină.
Însă oricât de minunați ar fi
Tu ești mult mai frumoasă, vreau să știi.

Îți rostesc numele și zâmbesc
Mă gândesc la tine și mă încălzesc
La tine, taina pe care mi-e greu s-o păstrez,
La tine, femeia pe care-o visez.
Ești cântecul dorit de inima mea curată,
Femeia ce mi-a luat iubirea toată
Și a făcut din ea o operă de artă.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind

în lumea plină de femei, în lumea plină de păcate
în scrumuri scocioram scântei să ardă viciile toate
și să rămînă dintre ele doar cele veșnic elegante
chiar dacă au venit ca stele, chiar dacă vor pleca bacante

în lumea plină de bărbați, în lumea plină de himere
prin wal-uri căutăm cârnați la soiul preferat de bere
mai căutăm și adăpost să pot privi fără prihană
un meci de fotbal pe de rost, și el sătul de-atîta hrană

în lumea plină de femei, în lumea plină cu bărbați
sorbii din plin amarul ei și din dulceața ei nesaț
am fost cândva și Don Juan și soț amarnic înșelat
am fost la funduri de ocean și cerb de coarne spânzurat

dar am rămas același eu cu suflet tânăr și hoinar
de copilaș hazliu, de zeu, de cel din urmă boschetar
și azi impovărat de ani și dus cu pluta uneori
în viață asta de doi bani, mai ard în sine meteori

chiar dacă ași putea să schimb în drumul meu o clipă doar
o zi măcar, un om, un nimb un zâmbet tandru și bizar
eu n-aș schimba nici un cuvânt în rima stinsului meu vers
doar ași pleca să mai colind și alte lumi din Univers...

poezie de (5 octombrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un timp al nimănui

Din celulele secundei
luminează
un timp al nimănui
oricând poți întinde brațul stâng
să cuprinzi bătaia lunii prin halou cu cerul
soarele nu iartă nu bate
arde luminează înviază sau ucide fără milă
toate celulele secundei răsăritului
din noi

mai rămâne ceva ilizibil care
pentru noi
este foarte important să cuprindem
în propria bătaie cu secunda
acel ritm pe care
nimeni din rădăcini
nu l-a apucat
l-a trăit cu patimă și durere
cu patimă și bucurie
cu lacrimă în plâns sau în hohotul clovnului
sinele atât de ascuns printre noi
în noi
un sine unitar pe care
încercăm să-l definim
definindu-ne

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Îndemn pentru duminica asta

Duminica... amoru-i împărat,
Deschideți ușa larg înspre ispite,
Plăceri nebune... răsturnați în pat
Și nu huliți păcatele... sfințite

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Veșnicie

Statui rămase-n neuitare
cu ochii rezemați pe cer
citesc poeme milenare
aduse de un dor stingher.
Din ritmurile lor celeste,
cu rime faste pe contur,
adună magică poveste
în ochii din granitul dur.

Se rupe vraja nevăzută
din rima unui vers rănit,
un geniu urcă în volută
pe brâul magic din zenit.
Lumină sacră se adună
pe chipul său netulburat,
ajung statuile-mpreună
să țină de pe socluri sfat.

Din amintirile umbrite
setează visuri de amor,
cu neuitate dulci ispite
dintr-un trecut amăgitor.
O lună plină se ridică
lângă pădurea de stejar,
statuile-n rotonda mică
din poezii își fac altar.

O muză sacră retrezită
de o metaforă în zbor
în cerc aduce o ursită
cu zâmbet cald-amăgitor.
Oare să fii chiar tu aceea
venită astăzi din trecut,
din toate fostele femeia
fără sfârșit, fără-nceput?

O, nicidecum, în astă er㠖
eu sunt poetul altui veac...!
Îți las un vers pe noptieră,
de vrei, cumva, să te împac.

poezie de din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545)
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Onomastică

Mai plâng o secundă, ce vieții mi-e luată
Și-o alta mi-e pusă ca timp trecător.
Mai am bucuria ca încă odată
Să-mi număr tristețea din clipe de dor.

Mai am și puterea să trec peste vreme,
Să-i nărui speranța. Ea veșnic se vrea
Stăpână pe lume. Și totuși se teme...
În lupta cu timpul puterea-i a mea.

Și pun în sertarul cu gânduri nebune
Ruptura de vreme ce trece prin noi.
Nu vreau veșnicia să-mi pună un nume.
Mi-ajunge o viață, spre viața de-apoi.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimic nu aș schimba

De-ar fi să schimb ceva la tine,
n-ai mai fi tu,
și-atunci aleg să nu!
Nimic nu aș schimba!

Aleg
promisiuni timid îmbujorate-n soare
și alinarea îmbrățișării care doare,
din verdele prea-crud iubit!

Aleg
sărut hoinar în augustul matur
și uragan amețitor de tulbur,
de temeri, rani, ambiții, vise insolite.

Aleg
preaplinul patimilor domolite
și pacea din coada cometelor trăite,
in toamna amețită de emoții.

Aleg
decența argintie a înțelepciunii reci
și alintările-nghețate-n veci
în iarna care va să vie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Dar

Din iarna acestui început de an îi aleg și îi dăruiesc cel mai alb și curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg și îi dăruiesc o floare albă de cireș.
Din vara acestui an îi aleg și îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg și îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârșit de an, îi aleg și îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subțiri ale iubitei mele."

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook