Cuvântul... tăcere
Fiecare cuvânt are un nume...
Și numele meu e tăcere,
Căci dincolo de ea nu pătrunde
Decât umbra morții,
Adăpostindu-te în valuri reci,
Sub răni sângerânde, înfășurate de doliu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cuvinte, poezii despre tăcere, poezii despre moarte sau poezii despre doliu
Citate similare
Doliu de toamnă
E doliu în noapte și-n golul privirii
Și plânge-n adâncuri și astrul Luminii.
Miroase a toamnă, cad frunze de ploi
În gânduri, în suflet, ades peste noi.
Miroase a rânced, a nuci și-a sarmale,
Miroase a ploaie în gânduri... și doare
Sub pleoapele-n neguri ascunsa durere,
Când vântul zvâcnește, în lanțuri, spre stele.
Cărări de tăcere, sub stropi sidefii,
Își plimbă sub ramuri, etern simfonii.
Se-nvârte umbrela în cercuri de vis
E doliu în noapte... lumina s-a stins.
Mai trec tufănele pe strada de jar...
Sculptată în răni de uitat chihlimbar,
Rămâne-n memorii, în numele meu
Și toamna aceasta zăcând pe traseu.
Cuptorul și pâinea făcând juământ,
Sub crucea plecată de-al toamnei cuvânt,
Rămân plecăciune în nopțile reci...
Miroase a pâine pe-a toamnei poteci...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre lumină
- poezii despre pâine
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
Doliu
Bergamo e-n doliu...
Morții se plâng într-un mod iluzoriu.
Un preot se roagă deasupra coșciugului închis,
Ca sufletul celui ce-a fost,
Să ajungă în Paradis.
Nu se va învinge moartea
Decât prin rugăciuni...
Luați aminte, români!
Plângem morți fără nume
Din morminte comune.
Nu mai sunt locuri în cimitir.
Repetat plângem. Tot asemeni murim...
E simfonie de lacrimi, durere și chin.
Incinerații se ridică în rugă și cruci.
Ucigaș fără chip,
Vrei tămâie la schimb?!
Oh, tu nu știi să plângi!
Tu, satanicul nimb...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre religie, poezii despre victorie, poezii despre schimbare, poezii despre rai sau poezii despre durere
Două steluțe strălucind pe mare
Un ochi privind în spațiu..., Unde oare?
În care colț al lumii, geana lui a poposit?
Pe valuri reci de mare
Sau peste umbra încă-a nimănui?
Căci poate acolo-n lumi îndepărtate
Trupuri trăiesc, dar nu spre a muri
Ci pentru-a răsări-ntr-o albă noapte,
Aceea cea de dincolo de zi.
Surâs? Deșertăciune?... Unde-s oare
Din golurile lumii, ochii tăi?
Două steluțe strălucind pe mare
Incandescente, pline de scântei.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre alb
Se-aud...
Se-aud în noapte
Vocile duhurilor ce au poposit
În camera de alături.
Centrul pineal și-a întins receptorii.
Un întuneric zguduitor
Ca un cutremur ivit
Din măruntaiele Căii Lactee.
În rest tăcere și teamă.
Nimic nu se mișcă în afara noastră.
Ușa întredeschisă așteaptă să iesă
Umbra lipsită de chip și de nume.
Ce este dincolo de noi?!
Tic... tac...
Și liniștea care vorbește.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vorbire, poezii despre voce, poezii despre frică, poezii despre cutremure sau poezii despre Calea Lactee
soare la apus
țâșnesc valuri spre plajă -
tăcere și melci
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Vezi mai multe citate despre tăcere, citate despre plajă sau citate despre Soare
Vulcanul
Se vede în zare, ca o lampă de foc
Un vulcan, gravând
Pe lava abia răcită urmele
Sufletelor rătăcite, plângând, suspinând...
Se spulberă cenușa lor în fiecare atom
Pierzându-se liniștea
În vuiet de valuri încinse, până dispare...
Apoi tăcere... tăcere...
Până ce ploaia, spală-ne cu lacrimile ei,
În zeci de anotimpuri, umbrele urmelor rămase vii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani, poezii despre foc, poezii despre cenușă sau poezii despre anotimpuri
Nu căuta ce se ascunde dincolo de pojghița de miere, căci vei fi dezamăgit.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre miere sau aforisme despre apicultură
Unde găsiți voi fericirea?! Căci eu nici umbra ei n-o cunosc...
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre fericire sau aforisme despre cunoaștere
Edificii pentru urmașii noștri
Sunt eu firavul fir de iarbă
Ce-a răsărit pe dup-o stâncă
Sau bradul singur care umple
Sufletul nostru e norul rătăcit pe cerul de vară,
Pierind într-o clipă, într-al universului labirint,
Și dulci adieri de vânt îl poartă
Dincolo de lumea știută de noi,
Pentru a nu putea vedea lumina
Ce ne înconjoară trupul pătat de păcate.
În albastru de Voroneț, ne pierdem gândurile
Și visele, rătăcindu-ne în noi înșine pentru ca nimic
Să nu ne mai poată despărți de umbra noastră.
Căci singuri fiind, au termen de viitor,
De existență, de moarte.
Rămânem niște sărmani stânci
Pe care sunt inscripționate date și nume,
Edificii pentru urmașii noștri
Ce vor acoperi cu doliu, trupul golit de noi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre viitor, poezii despre trup și suflet sau poezii despre nori
Nu căuta să vezi ce se ascunde dincolo de pojghița de miere, căci vei fi dezamăgit. Trăiește clipa!
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre viață
Copac în rugă
mereu cu moartea dator -
doliu de verde.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre verde, citate despre moarte, citate despre doliu sau citate despre copaci
În somnul de veci
Stele căzute în neant -
Doliu în suflet.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet sau citate despre stele
în somnul de veci
stele căzute-n neant
doliu în suflet
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna poem diamant
Iarnă
Condamnată tăcere,
Vis de bezea,
Treci prin inima mea,
Râu de lapte și miere.
Un om de zăpadă,
Înger de nea,
Vânturi reci,
Cazemată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre râuri, poezii despre poezie sau poezii despre miere
Simțeam secundele zgâriindu-mi timpanul obosit de atâta tăcere... această tăcere de sticlă.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp sau citate despre secunde
Fuziune
Am fuzionat cu tainele universului...
La început am pătruns prin efracție
Prin zidul de nori fumurii,
Prin pelerina lor gri,
Căci ochii zugrăviți cu lumină de nori
Mă agasau uneori.
Deci am descins să călătoresc
Într-un alt univers.
Am scormonit în tăcere
După coșul cu miere.
Când mi-am retras brațele, răni sângerânde
Purtau urme de vânt.
Alunecau înspre umeri
Nuferi răniți de însingurare...
Căutau o salvare...
I-am lăsat să curgă liberi prin mine,
Prin ochii mei și prin părul meu...
Eram un mic Prometeu,
Salvând lumina
Și coborând-o pe pământul înlăcrimat.
Am pătruns în amonte de gând
Cu mai mult sârg.
Ochiul s-a înfrățit cu zenitul...
Am apucat cu brațele
Circumferința ochiului meu.
Am scuturat peste lume
Valul mării de cer,
Cu nisipuri și spume,
Cu perle și alge, cu același mister...
Iar de sus, din acel alt univers sfârtecat,
Din coșul cu miere,
Picura prin seninul lăptos
Prefacere și lumină...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre început, poezii despre salvare, poezii despre păr, poezii despre perle sau poezii despre nuferi
ca vântu-n pustiu
mângâierea brațului
durere și răni
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre durere
Teamă
De spiritul ce dăinuie în noapte
Încă mă mai ascund și mă mai tem,
Căci va pluti și dincolo de moarte
Deasupra noastră, precum un blestem.
Se-ascunde-n umbre,-n taină și în gânduri
Și scormonește dincolo de noi,
Acolo unde paseri dorm în rânduri,
Străfulgerând a lacrimilor ploi.
În inimă-i vulcan, taifun și tunet,
Înfiorați în fiecare ceas,
Înmugurim, suntem surâs și zâmbet...
E tot ce de o vreme ne-a rămas...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre somn, poezii despre muguri sau poezii despre gânduri
Toamnă parfumată...
E-o toamnă parfumată în fructe și cuvânt...
Îi simt poemul parcă în mine-alunecând...
Adulmecată umbră cu rochie de mătasă,
Mă-mbracă în tăcere... Azi sunt cea mai frumoasă!
În valuri foșnitoare de frunze arămii,
Te-aștept! Te-aștept de-o viață, iubtul meu, să vii!
Să alergăm în noapte ca doi fugari nebuni!
De frunze și de ramuri, să-mi pui pe cap, cununi!
Și să ne plângă ploaia la creștet până-n zori
În toamna parfumată și plină de culori...
Să evadăm, iubite, noi doi și veșnicia,
Să nu sfârșim vreodată, (vezi tu?!), călătoria...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre rochii, poezii despre prezent sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mireasă-n doliu
Tu, mireasa-n doliu, care
Ai rănit în drumul tău
Albe păsări călătoare,
Știi ceva de plânsul meu?!
Știi că-n univers, deodată,
Mi-am pierut identitatea?!
Înger Căilor Lactee,
Sunt de ani-lumină, noaptea.
Știi că sunt în carul mare
Struguri albi de lacrimi coapte?!
Oh, nu știi nici ce amare
Sunt gutuile de șoapte!
Nu știi mustul suferinței
Și nici gustul nucii verzi
Și nu vrei, mireasă-n doliu,
Suferința să mi-o crezi.
Mă ascund în toamnă, iată,
Șerpuielnic vis de ploi...
Sunt o umbră, deci, mă iartă
Că nu suntem amândoi.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre verde, poezii despre struguri, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre păsări