Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Diodor Firulescu

Îți multumesc!

În primul rând,
Îți multumesc!
Ca te-ai oprit puțin,
Din mica ta călătorie,
Prin această viață,
În gara fără trenuri!
Doar litere amestecate,
Vei găsi...
Un curcubeu,
Ce eu l-am transformat, în poezie!
În care litera, îmi este notă muzicală.
Un sunet de pian,
Vioara sau poate-o notă răgușită de contrabas.
Oricine poate scrie pe portativul sufletului meu...
În gama poeziei,
În care frumusețea, iubirea, speranțta și absurdul,
Alcătuiesc culorile... penelul... literelor mele,
Ce dau seva, vieții și scrisului!
Mie imi e de ajuns o clipă, un cuvânt.
Minut ce pentru tine, poate fi chiar aruncat în vânt...
Dar mie-mi umple viața
Și-mi dă încredere de sine,
Speranță -n viitor și chiar iubire!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Diodor Firulescu

Un pictor de iubire

Sunt un pictor de iubire!
Iubire ce-a fost încă din copilărie...
O iubeam de când nici nu știam ce inseamnă dragostea!
Sunt timid de felul meu și pentru asta îi îngenunchez
Doar lui Dumnezeul meu!
De câte ori am întâlnit iubirea nu am putut vorbi,
Dar am pictat-o pe pânza din sufletul meu.
Și acum pictez... Lumea, natura și frumosul!
Mă bucur și redau viata, când pot picta o lume plină de iubire,
În care litera este o notă muzicală, un sunet de pian, vioară sau chitară...
Din gama poeziei, în care frumusețea, iubirea, speranța, Tristețea sau blestemul,
Alcătuiesc culorile și penelul, melodiea vietii mele!
Aștept cu înfrigurare, să treacă fiecare noapte, să-ți pot da "Buna dimineața!",.
Doar așa te pot picta, te pot cântări, astfel reușesc chiarte recit, să te trăiesc, femeie!
Îți voi picta chiar și în cer chipul tău de înger!
Îți voi picta culorile corpului și sufletui, transformându-te în curcubeu,
Punând inima mea în centru.
Așa va fi un " înger-curcubeu",
Viu, pictat pe pânza universului meu!
Aș vrea să pot lipsi măcar o zi din viața mea,
Să mă transform în pânza pe care ești pictată...
dau culoare sufletui meu,
Acum ori niciodată.

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

O viață într-o călimară...

Un toc vechi și murdar de cerneală
E singura-mi comoară
Dar fără voi ce s-ar alege
De scrisul meu?
Căci tot ce am făcut până mai ieri...
A mers pe foc sau la maculatură.
Oh, preferam să tac.
Dar asta până ieri. Acuma, gata!
Dau viață scrisului...
Punem capăt timpului pierdut...
Sperând că nu se va termina cerneala,
Căci eu chiar de aș plânge în călimară,
Sau chiar cu sângede la răni aș scrie...
scrie iar cu lacrima-cerneală
Chiar de ar trebui să mor de-o mie de ori pe zi.
Oricum ultima mea clipă ți-aș face-o cadou ție, cititorule.
Și aș trăi prin tine...
Chiar și cu rugina sufletului meu aș trasa dungi,
Hieroglife pe hârtie...
Chiar de voi fi rănit mi-aș cățăra pana pe "masa tăcerii" lui Brâncuși,
Ori pe o "coloană a infinitului",
Implorându-lîmi sculpteze litere,
Ce le-aș așeza în pagină doar pentru voi...
Și tot aș scrie.
Mi-aș pune chiar și viața,
Într-o călimară...

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Copacii fără vânt sunt triști

Nu cunosc unduirea
Și freamătul frunzei.
Pământul fără nori e sterp,
Nu gustă ploaia!
Orele fără secunde sunt vide,
Nu cunosc și nu văd clipa de miraj și durere.
Eu fără tine,
Sunt doar o formă care există!
Prezența ta lângă mine,
Îmi umple sufletul de dragoste și iubire,
Tu îmi dai viață!.
Te iubesc femeie!
Și-mi ești singura si ultima speranță,
În scurta mea călătorie, prin viață!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Plumb pe hârtie

Întind o mână plină de speranță, către tine,
Cu un picior de plumb, alerg desculț,
Printr-un deșert de sentimente gol!
Înot prin seva vieții mele triste,
Legate de un biet copac al frumuseții,
Închinate unei biete pânze de păianjen.
Doar gândul către tine e un fluture
Ce zboară printr-o dorință albă spre
ȚInta unei săgeți plecată dintr-un arc
Al încordării, unei coarde de vioară
Ce fluiera cu zumzet de pian...
Un vârf de lance îmi străpunge imaginația bolnavă
De frigul primăverii calde din suflet de bărbat,
Dornic de viață, etern
Blestemat de o femeie.
Cu un strigăt de speranță, cerșind iubirea,
Fiind în război, eu și tu,
Sau poate amandoi cu viața.
Dar acum știu
Că amândoi luptăm pe același front, fără speranță.
Îmi amintesc, atât!
Că eram înarmați, doar cu iubire
Tu aruncai cu vorbe,
Căutai cuvinte, șsoapte, îmbrățișări...
Iar eu venisem înarmat,
Doar cu un creion și o bucatăa de hârtie...
Plumb pentru o femeie!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Dă viață iubirii

Căuș din palmele eu fac
Pentru sufletul tău însetat...
Și numele meu să îți fie mereu
Un izvor nesecat de iubire!
Spre miezul vieții pășim amândoi
Tu poem de iubire și eu întregit de tine!
Doar împreună putem depăși
Un prag ce se-nalță către gândul trecut,
Când noi doi visam doar la iubire...
Hai să ne bucurăm de clipă oferită
Unindu -ne destinul,
Să coloram iubirea ce n-am trăit-o ieri!
Să nu uităm că părul va încărunți
Și ziua se va transforma în ani!
Te rog "Iubire"... dă-mi sărutul tău
Să dezmorțim încheietura vieții
Iar dragostea să o împărțim la nesfârșit
Șio scriem pe coala sufletului nostru,
Cu litere rupte din răsărit!
"Picături de dulceață"
Nume să îi dăm iubirii.
Să dăinuiască o viață prin noi,
Și o vecie pe -o coală de hârtie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

* * *

Aș vrea că versul ce îl scriu
Să fie simplu și discret.
Să dea speranță și iubire
Celor ce îl citesc!

Pe piscurile munților,
În adâncurile apelor
De te-ai afla...
Eu pot doar scrie
Pe o bucată de hârtie,
Gândul sufletului meu
Ce îți mărturisește dragostea!
Fii fericit și sănătos "Omule ".
Asta îți doresc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Enescu

Nu mi se cuvine mie să declar dacă "Oedipe" este sau nu cea mai desăvârșită dintre lucrările mele. Tot ce pot spune este că, dintre toate, îmi este cea mai dragă. În primul rând pentru că m-a costat luni de muncă și ani de neliniște. Apoi, pentruam pus în ea tot ce simțeam, ce gândeam, în așa fel încât mă contopeam uneori cu eroul meu. Nimeni nu m-ar crede dacă aș spune în ce stare de exaltare eram gândindu-mă la "Oedipe" și compunând, notă cu notă, această operă imensă.

citat celebru din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Preludiu si fuga" de George Enescu este disponibilă pentru comandă online la 26.00 lei.
Diodor Firulescu

Ce ar fi lumea fără tine, Femeie...?!

Când spui femeie,
Ai spus mamă, ai spus soție sau fiica, soră sau amantă
Ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
Ai spus iubirea, căldura și frumusețea.
Fără de care ar fi ținutul inimii pustiu, pustiu si secetos...
Și-ar fi durere, ar fi tristețe... ar fi un haos fără ea!
E-adevărat că prin femeie a venit și întristarea...
Dar fără ea n-ar fi cântarea, poezia, nici sărutul,
Nici lacrima n-ar fi, nici începutul
Și nici binecuvantarea...
Cui aș mai dedica eu luna, stelele?! Ce ar fi viața fără ea?
Ce am mai fi noi?
Doar simpli aștrii pe cerul gol.
Și ce singuratate ar fi!. Nici măcar eu sau tu nu am mai fi pe pământ.
Tu nu ai mai fi femeie, ci stea,
Doar cu tine, viața mea dulce,
Chiar și suferința este plăcută!
Când spui femeie... tu spui viață!
Iar viața ești tu,
Mamă, soră, fiică, soție sau amantă.
Iubește și respectă-le pe toate
Căci far de ele tu nu pți trece prin lumea asta!
Chiar și cimitirul inimii ar fi gol.
Iubește-le pe toate așa cum poți!
Căci fără ele tu ești mort... și nici născut nu ești.
Îți multumesc femeie că exiști! Și că exist!
Îți mulțumesc mamă, soție, fiică, soră sau amantă!
Eși univers de flori, ești minunată!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Copilărie, viață...

Vă mai amintiți de primul sărut?
Eu l-am trecut deja la viță, l-am reînviat.
Ar trebui să îl consider o parte din copilăarie..
Dar totul este viu, trăiește,
Chiar dacăa s-a intamplat mai demult.
El este viu, prin mine, prin tine, prin noi, prin fiecare îndrăgostit, prin voi...
Nu trebuie să îil uităm!
Pentru ca fiecare dintre noi l-a dăruit și l-a avut dar!
Un dar ce l-am făcut, la rândul nostru și dar l-am primit iar,
Ce nu-l puteam pricepe atunci!
Ce nici acum nu-l pricepem...
Era... o adiere a copilăriei!
Ce pentru mulți dintre noi acum este o bombă cu efect întârziat!
Si de atunci ne-am hrănit cu fluturi, cu flori, Albastre...
Ori cu floarea-de-colț...
Nu îmi mai amintesc de -a fost pe bancă, în clasă, afară, sau în
Mijlocul unui parc.
Țin minte doar că tu te-ai fâstâcit, te-ai rușinat și te-ai înroșit!
Cine ar fi avut atunci puterea să-nțeleaă?!
Acum stau și scriu pe-o foaie de hârtie albă doar ca să-i dau culoari
Alb -negru ca ale unui film mut, din trecut...
Ce ai sădit în mine, tu, înger minunat!?
Acum ne sărutăm decât pe taste...
A ramas o umbră, un ecou... Și poate nici atât!
Copilarie ce-mi dai viață... te salut!
Ești parte din drumul abia început... e drumul ce duce în noapte.

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti,

Atingerea gindului tau ce lumineaza catre mine imi
umple intunericul iubirii ce salasluieste in fiinta mea
cu caldura necesara supravietuirii acelui sentiment de erodare a suferintei
acela care ramine dupa multe altele, placute,
parca prea intens asternut dupa dulceata inimimii trecute,
acela care le insumeaza sau le scade pe toate, ce se termina cu inceputul,
ajungind de unde am plecat parca mai gol si mai avid de comunicare si de iubirea cea de mult apusa
dar intotdeauna cu o experienta a timpului fermecatoare,
trecuta si niciodata regasita intr o noua traire de viata,
in fond avem nevoie de atentie, atentie ce se poate manifesta prin diverse feluri
iar golul ramas se poate umple cu un simplu... multumesc...

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti.

poezie de (5 august 2010)
Adăugat de Silviu PetracheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Diodor Firulescu

Iubire

Iubire, a nopților fecioară
Litere pe o bucată de hârtie
Cuvinte pe tâmplele timpului
Secunde în paharul meu de vin
Parfum în flacără de lumânare.
Sau patul viselor mele!
Gene închise,
Un strigăt de plăcere
Miere în urechi
Dulce adiere
Iubire, toartă potirului însetat
O piatră ruptă dintr-un munte
Un sunet,
Un zbor spre comete
O mare care în gându-mi se zbate
Doar la țărmul ei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caută să nu mai cauți, ci doar observă ființa infinită ce se arată în absența gândului. Chiar și gândul "eu" – căutătorul - cu care te identifici apare în conștiința infinită și fără formă care o ești. Caută să nu mai cauți, doar astfel căutătorul își va găsi sfârșitul în pacea care este reînceputul eternei tale veșnicii. Și ea, pacea este dintotdeauna Aici. Cel care caută este gândul care pleacă din această clipă să își găsească sfârșitul în următoarea. Dar în prezența, grația Gurului, Sinelui, gândul își găsește sfârșitul chiar acum. Guru nu te pune să cauți nicăieri, nu te trimite într-o nouă călătorie spirituală, el îți arată prin propria lui Prezență, născută din Absență că și tu ești Acasă chiar acum, iar gândul care caută este doar un veșnic pribeag ce trebuie abandonat grației de "A-Fi" chiar în această clipă! A recunoaște că niciodată nu ai fost gândul înseamnă a fi veșnicul Sine. Nu poți face absolut nimic pentru asta, poți doar abandona orice facere Pentru asta. Tu ești viața, Sinele care există etern în această clipă, și nu rătăcitul gând ce mereu apare în ea și caută ceva. Doar clipa de față o ai tot timpul, dar mintea îți spune că ai rătăcitul ei copil gândul care apare și pribegește în ea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce e Iubirea

Iubirea nu există,
E doar o poezie tristă
Scrisă de un poet îngândurat
Care prin veacuri a rămas uitat.

Iubirea-i o poveste începută
De cineva care-a iubit odată,
Dar a murit și a rămas uitată,
Azi nu există iubire-adevărată.

E un cuvânt ce spus la întâmplare
Adesea te rănește și-apoi moare.
Se pierde-n timp, și e purtat de vânt,
Căci pân' la urmă e doar un cuvânt.

Și peste timp rămâne doar uitarea
Și amintirile care se pierd cu zarea.
Ce e iubirea nimeni n-o să știe,
Și la final rămâne-o poezie.

Pe care un poet începe a o scrie
Și scrie rând cu rând neîncetat,
Iubirea e un gând necugetat
Ce la final rămâne-a fi uitat.

E scrisă printre rânduri și-n poeme,
E discutată printre multe dileme,
Și s-a vorbit de-atâtea ori despre iubire
Ca mai apoi să fie-o amintire.

Crestată pe pereți și pe copaci
Când din iubire nu mai știi ce faci,
O spui, n-o simți și nici nu vei simți
Ceea ce simți atunci când vei iubi.

Rămânem la cuvântul aruncat,
Ce spus de-atâtea ori e neînsemnat,
Și până la urmă iubirea e... se știe,
O strofă tristă dintr-o poezie.

poezie de
Adăugat de Alexandra GrigoreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Fantomă vie, femeia

Privesc în urma-timp și te găsesc pe tine,
Steaua Polară a orânduirii vieții mele.
Ai ascultat doar prea puțin din ce-ți spuneam.
Dar nu ai vrut, sau poate nici acum nu vrei
îmi accepți iubirea ce mi-ai declanșat... în vis.
Acum, au mai rămas doar urmele lacrimilor uscate
Pe fața inimii ce nu-și mai găsește rostul fără tine
Căci ai luat totul de când tu ai decis să pui tăcere și-ai plecat...
Dispărând în dimineață.
Și mă întreb ce oare iți dorești?!
Care a fost motivul schimbării tale?
Mi-e dor de chipul tău senin, mi-e dor de tine,
Oare ce faci acum? Oare ți-e bine?!
Glasul tău, zâmbetul, privirea de care m-am îndrăgostit, unde sunt?
Oare ești reală? Exiști? Da! Îți simt prezența!
Și-n orice colț de lume ai fi eu tot te-aș căuta și te-aș găsi!
Eu nu voi renunța și vreau să știi că acolo unde ești,
Gândul meu te însoțește, este mereu lângă tine
În fiecare noapte tu îmi tulburi visele,
Fantomă, iluzie a dragostei.
Aș renunța la tine, dar este ca și când aș renunța la viață
Și -aș accepta o moarte prematură a iubirii mele.
Doar dacă aș muri eu, tu nu ai mai exista...
Dar eu nu am de gând... să renunț la tine...
O dată cu lăsarea serii tu prinzi viață!
Fantomă a iubirii, vie în noapte!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mircea Eliade

Sunt uneori stări care parcă își pierd durata. Nu știi - sau nu-ți aduci aminte - când au început, ce le-a dezlănțuit, cum se transformă. Și totuși, din beatitudinea aceea turbure se desprinde uneori un cuvânt, un strigăt, o melodie sau măcar o singură notă muzicală, care îți rămâne necontenit prezentă, fărăte mire precaritatea sau chiar nesemnificația ei.

în Nuntă în cer
Adăugat de ChisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Istoria credintelor si ideilor religioase. Volumul 3: De la Mahomed la epoca Reformelor" de Mircea Eliade este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -59.95- 44.99 lei.
Adrian Păpăruz

* * *

aș vrea să îți scriu...
o scrisoare lungă
iubito
cu litere adevărate albastre
cu litere
pe care să le poți mirosi
și cuvinte pe care
să poți adormi
ca într-un hamac
poate chiar eu
aș putea fi scrisoarea
dacă aș renunța
să mă mai trezesc
din visul primordial
într-un coșmar repetabil
al existenței fără tine
astfel ți-aș putea pătrunde
în adâncimi
necunoscute nici ție
înlăuntrul Ochiului
ți-aș fi ultimul Dumnezeu updatat
aș putea să îți scriu
cum e să mori
din viață în viață
sufocat de neputința regăsirii
pentru că respirațiile mele
au nevoie de plămânii tăi
sau aș putea putea
de ce nu
să îți povestesc draga mea
cum ete faci că ești viu
milenii după milenii
și ceilalți să se prefacă
te cred
dar mă gândesc
că ar fi prea trist
să îți scriu
despre toate aceste nimicuri
și plictisitor
când tu încă nu te-ai născut
nehotărâtă în alegerea
de a ființa sau nu
ar putea părea puțin ciudat
nu-i așa
să primești o scrisoare
dintr-un viitor care poate
nu va fi niciodată prezent
dar lasă-mi măcar
această iluzie iubito
că din matricea mea
în matricea ta
se poate traversa în acest fel
și Poștașul va ajunge
să sune la sufletul tău
de două ori
întotdeauna de două ori
ca să știi...

aș putea să îți scriu
această scrisoare lungă
cât toate universurile la un loc
dar cred că deja am scris-o
și am uitat că de fapt
noi n-am existat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păpăruz

Scrisoarea

aș vrea să îți scriu...
o scrisoare lungă
iubito
cu litere adevărate albastre
cu litere
pe care să le poți mirosi
și cuvinte pe care
să poți adormi
ca într-un hamac
poate chiar eu
aș putea fi scrisoarea
dacă aș renunța
să mă mai trezesc
din visul primordial
într-un coșmar repetabil
al existenței fără tine
astfel ți-aș putea pătrunde
în adâncimi
necunoscute nici ție
înlăuntrul Ochiului
ți-aș fi ultimul Dumnezeu updatat
aș putea să îți scriu
cum e să mori
din viață în viață
sufocat de neputința regăsirii
pentru că respirațiile mele
au nevoie de plămânii tăi
sau aș putea putea
de ce nu
să îți povestesc draga mea
cum ete faci că ești viu
milenii după milenii
și ceilalți să se prefacă
te cred
dar mă gândesc
că ar fi prea trist
să îți scriu
despre toate aceste nimicuri
și plictisitor
când tu încă nu te-ai născut
nehotărâtă în alegerea
de a ființa sau nu
ar putea părea puțin ciudat
nu-i așa
să primești o scrisoare
dintr-un viitor care poate
nu va fi niciodată prezent
dar lasă-mi măcar
această iluzie iubito
că din matricea mea
în matricea ta
se poate traversa în acest fel
și Poștașul va ajunge
să sune la sufletul tău
de două ori
întotdeauna de două ori
ca să știi...
aș putea să îți scriu
această scrisoare lungă
cât toate universurile la un loc
dar cred că deja am scris-o
și am uitat că de fapt
noi n-am existat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericire, m-ai uitat?

Trec anii-n șir și gândul mi-e la tine
Tu care-n sufletul meu n-ai apărut
Poate că nici nu vei apărea,
Dar eu tot te aștept…
Și cred că apariția ta imi va aduce nemurirea…
Unde ești tu scumpă fericire?
Oare nu te merit?
Numai tristetea poate să mă cuprindă…
Să-mi umplu viața numai cu aceasta?
Poate că locul din sufletul meu
Care trebuia să fie al tău…
L-a ocupat opaca tristețe
De care am parte chiar și acum…
Doar niste lacrimi dulci,
Îmi mai salveaza sufletul acum…
De seceta ce-l cuprinse…
Din cauza lipsei tale…
Esti fericirea neînflorita,
Care imi umbrește sufletul…
Pentru care imi fac speranțe opace…
Nu te gandești că sufletul mă doare?
Sau poate că aceasta e pedeapsa mea..
Să nu mă bucur de tine
Atât cât trăiesc?

poezie de
Adăugat de Muresan CarmenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Nu sunt gol

după ce mă vei găsi în mulțimea înghesuită, într-un colț
al veșnicei ignoranțe din dicționarul unei limbi
frumoase
dar scrisă pe gardurile vieții cu nepăsare
atunci să mă înțelegi de ce râd în hohote cu priviri de nebun
de aceea îți spun că
nu sunt golul celor care scriu litere pentru cei ce nu înțeleg
și încearcă să rescrie un sfert de veac cu aceași oameni
ci sunt un aruncat la margine de vânt turbat
de către cei cățărați pe gropile săpate-n mormintele
celor care așteptă a mai fi speranță, încă oameni vii
și nu uita
nimeni nu rămâne fără mormânt

după ce vei afla că întorsul poate fi sacul gol de viață
a oricui
și că cei care aleargă punând gol peste gol
atunci poate vei începe a înțelege
că trecutul este plin de rămășițele unor vieți pline de întuneric
așa că
iubește lumina din cei care nu au fost construiți
din gol

poezie de (februarie 2014)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Scrisoare către cel ce așteaptă, păcatul moștenit, iubirea

Diseară așteaptă-mă!
E tot ce mi-am dorit...
Căci o să vin cu flori și șampanie...
Mă voi aduce și pe mine.
Vom fi doar noi.
Dar dacă nu ești de acord, să mă suni.
Anunță-mă negreșit!
Voi trimite doar gândul să te însoțească.
Aștept să-mi scrii...
Și de vei vrea, doar pregătește-te pe tine!
Nu vreau să te rujezi, sau să pomadezi exagerat fața
Căci nu vreau să ieșim undeva.
Nu in seara asta!
În seara asta eu te vreau așa cum ești,
Așa cum noi ne-am cunoscut odată
Nu vreau să mături casa, nici să pregătești mâncăruri.....
Căci eu, în astă seară mă voi hrăni cu tine noaptea toată.
Dar hai să nu fiu rău
Și să-ți dau voie și ție să faci ceva ce-ți place.
Mă poți privi cum te sărut și te desmierd,
Înainte de a mă înfrupta din tine...
Vei fi deliciul casei.
De nu mă-nșel,
(Parcă ți-am mai spus, de atâtea ori, nu?!)
Ți-aȘ mai aduce flori să fiu galant,
Dar nu le-am cumpărat,
Nici nu le rup din cuibul lor, iubind natura...
Ți-aș aduce, de-ai dori, flori ce-au încolți la mine-n suflet,
Crescând doar din iubire
Și înrădăcinându-se pentru o veșnicie în noi.
De aceea te-am primit pe tine, în casa sufletului meu,
Călcând pe petale de roze...
Sunt flori ce chiar prin viața lor ar fi putut da nastere sau moarte primaverii...
Așteaptă-mă, așteaptă-mă,
Căci voi veni purtând iubirea-n suflet!
Sau aș putea să înot prin lumea mea de basm,
Călărind pe-un nor din dragoste făcut
S-ajung mai repede la tine.
Dar până atunci,
Deschide doar fereastra să intre dorul meu
De-acuma transformat în strofe de iubire...
Doar pentru tine, femeie!
Așteaptă-mă căci voi purta
Chiar și păcatul moștenit de noi - "iubirea",
Păcatul dragostei
Și sentimentul de tată
Pe care pruncii mi l-au tatuat
În sufletul rănit de așteptări.

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook