Lecție de armonie
"Nepoate,
cică-ntr-o orchestră
(fiind ea cam dezacordată,
cum se întâmplă câteodată...)
în pauză porni taifasul.
Eu sunt nemulțumit profund,
vorbi întâiul contrabasul.
Dreptate-n lumea asta nu-i!
Poftim: vioara, cât un pui!
Și ea, în frunte;
eu, la fund!
Eu, ce să spun?
sări un flaut cu-aroganță.
Eu, descendent fără-ndoială
din prima sculă muzicală,
sunt pus, așa, ca de nuanță...
Se mai aude oare tonul
când sare bubuind trombonul?
Dar eu? sări și orga-n toi.
Eu sunt și flaut, și oboi,
și corn, și trâmbiță de-aramă,
și violină, și cimpoi
și totuși, cum vedeți și voi,
m-au pus la zid ca pe-o infamă!
Și se făcu un tărăboi!
Sări și talgerul deodată..."
"Bunicule",
vorbi nepotul
"mă tem că... prea e gogonată..."
"Nepoate...
e și nu-i.
Poveste...
Dar ia încearcă să străbați,
să vezi ce-nvățătură este!"
MORALA?
De, să mă ierți...
Dar trist e când se dă de veste
că frații... uită că sunt frați.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre vioară
- poezii despre tristețe
- poezii despre nemulțumire
- poezii despre muzică
- poezii despre lecții
- poezii despre iertare
- poezii despre frică
- poezii despre contrabas
- lecții de engleză
Citate similare
Vreau să iubesc pe frații mei
Vreau să iubesc pe frații mei,
cu tot ce am în piept mai sfânt.
Vreau să doresc tot ceru-n ei,
dar să-i iubesc așa cum sunt.
Vreau să iubesc pe frații mei,
Cu care veșnic voi fi sus.
Văzându-L pe Isus în ei,
să-L simt în mine pe Isus.
Vreau deopotrivă să adun,
și rodu-ntreg și spicul frânt.
Căci și Isus mă vrea mai bun,
dar mă iubește-așa cum sunt.
Când frații mei au răni ce dor,
să-mi fie brațul mai sfios,
să nu apăs în rana lor,
căci nu eu vindec, ci Cristos.
Noi prin Isus am fost iertați,
ca să iertăm și noi oricui.
Dar dacă nu iubim pe frați
n-avem în noi iertarea Lui.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre creștinism
- poezii despre Iisus Hristos
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre dorințe
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Într-o zi, împărăteasa se apucă să măture prin casă, dar pe când mătura, îi sări un bob de piper în poală; ea luă bobul și-l puse pe sobă, dar el sări și de acolo iar în poala împărătesei. Văzând că nu poate scăpa de dânsul, îl înghiți; și așa rămase grea și născu un copil cu părul de aur.
Nicolae Filimon în Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase sau povestea lui Făt-Frumos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre păr blond, citate despre păr sau citate despre aur
La limitele extreme ale spiritualității sale, omul se găsește din nou gol ca un sălbatic. Când îl găsește pe Dumnezeu, așa cum se întâmplă, n-a mai rămas nimic din el, doar un schelet. Trebuie să te afunzi din nou în viață să pui ceva carne pe tine. Cuvântul trebuie să devină carne, sufletul e însetat. Pe orice firmitură îmi vor cădea ochii, voi sări și-o voi devora. Dacă viața e lucrul primordial, atunci voi trăi, chiar dacă trebuie să devin canibal. Până acum, am încercat să-mi salvez pielea, am încercat să conserv cele câteva bucățele de carne ce-mi ascund oasele. S-a terminat cu asta. Am atins ultimul prag de suportabilitate. Sunt cu spatele la zid, n-am unde să mă mai retrag. Din perspectiva istoriei, sunt mort. Dacă mai e ceva dincolo, va trebui să sar înapoi. L-am găsit pe Dumnezeu, dar nu-mi ajunge. Doar spiritul meu e mort. Fizic, sunt viu. Moral, sunt liber. Lumea de care m-am despărțit e o menajerie. Zorii luminează o lume nouă, o junglă lumească în care spiritele slăbănoage cutreieră cu gheare ascuțite. Oi fi eu hienă, dar o hienă slăbănoagă și flămândă: am plecat la îngrășat.
Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre viață, citate despre devenire, citate despre suflet, citate despre spiritualitate, citate despre sfârșit, citate despre salvare, citate despre religie, citate despre ochi sau citate despre moarte
Un ultim text salvat din mâna adormită
Cum trece apa prin pământ fără să schimbe nimic
din fizionomia zonei geografice,
trec și eu printre voi, copiii mei neascultători,
dar nu vedeți că-n spatele oglinzii s-a născut
un deșert ce așteaptă o șoaptă de apă.
Vorbesc, vorbesc, vorbesc dar cât o să mai pot
deschide fereastra exilului meu voluntar spre voi?
Cum umbra trece cu spaimă printre stejarii rotați
și nu tresare nici o frunză de emoția clipei
așa trec și eu printre voi, copii neascultători
și curați, dar nu vedeți că doar cenușa mea plutește
în aerul împovărat de cuvintele voastre.
Vorbesc, vorbesc, vorbesc dar cât o să mai pot
încropi din șoaptele morților un paradis ce vă place?
Sunt simple lucrurile în această bibliotecă de carne
ce cu o sacră spaimă le percepem încet. Ne e teamă
doar să le numim. Când, înduioșați, vom trece peste
oarba uitare, tresărind din somnul nostru nesfânt,
zădărnicia ne va înghiți cu barbara ei superbie.
Voi vorbi, voi vorbi, voi vorbi dar cât pot fi mai înalt
decât universul vostru solitar, nepătruns și stufos?
poezie de Nicolae Sava din Insolența nopților
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre apă, poezii despre înălțime, poezii despre uitare, poezii despre stejari, poezii despre spaimă, poezii despre singurătate sau poezii despre schimbare
Sunt o poveste fără happy-end
mă ascund în tine să nu-mi afle nimeni
stângăciile
sunt iubire, sunt cântec, sunt dor
dar să fiu atâtea... nu-i ușor!
să mă prinzi în colț de lună,
să mă aperi de stihii,
nimeni să nu mă supună
amintirilor târzii!
sub penelul tău să caut
vara ce-a plecat demult;
cântecul timid de flaut
să mi-l aflu, să-l ascult.
și vioara să-mi mângâie
rana ploii de cuvinte
cu o rugă și tămâie.
în genunchi voi sta cuminte,
c-am îngenunchiat timidă
când m-ai nins pe-un ram uitat
Și cu pofta-ți de omidă,
Visele mi le-ai mâncat.
am înflorit timid în umbra înserărilor,
dar nu știi că mi-ai deschis
ferestre spre cer
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare sau poezii despre neîndemânare
Frații
Sunt frați ce-oricând (cum spune soața)
Pentru-ai lor frați și-ar da și viața,
Dar sunt și frați așa mișei,
Încât s-ar vinde între ei.
pamflet de George Budoi din Frăția în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (4 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre soție
Frații nu se înlocuiesc
Frații, nu-s de înlocuit, nu se vând și nu se schimbă,
Să privești la ei în suflet, precum te vezi în oglindă
Când arunci cu vorbe-n frate, tot pe tine te lovești
Uită, iartă și ia seama, cât sunt vii, să ți-i iubești.
Nicăieri în lumea asta, n-ai să afli împăcăciune,
Ochii lui și ochii tăi, au același dor a-și spune
Să lași orice supărare, lângă voi să nu răsară
Căci pe mama, chiar de tace, pân'la moarte o s-o doară.
Pe pământ și pe avere, să nu faceți judecată,
Că nu poți răscumpăra, omenia, niciodată
Să nu pui hotar iubirii, când ți-o cere fratele,
Mama a împărțit la toți, grija ei și laptele.
Dacă azi te-ai mâniat, cerul mâine se mânie
Și nu-ți iartă fapta rea, să-i faci lui, ce-ți place ție,
Totdeauna lasă loc, fratelui la tine-n curte
Clipele ce pierzi cu ură, pe vecie sunt pierdute.
Și-ai mai vrea când frații pleacă, să-i revezi o zi măcar,
Dar căința prea târzie, ai să vezi! Că-i în zadar!
Și nu-i suflet să priceapă, cum e-al fratelui, de sânge
Nu-l răni nici din greșeală, că-i păcat, de-o clipă plânge.
Frații, nu-s de înlocuit, sunt aceleași trup de mamă,
Sunt nădejdea și sunt milă, lacrimă de sub năframă
Mâna fratelui e sfântă, e-a mamei mângâiere,
Să-i dai fratelui iubirea, chiar și-atunci când nu ți-o cere.
poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre trup și suflet, poezii despre sânge, poezii despre supărare sau poezii despre suflet
Iov 7:4-21
Iar partea mea sunt nopți de suferință
Și când mă culc mă-ntreb: când voi fi treaz?
Și se frământă-ntreaga mea ființă
Și n-am o clipă, una de răgaz.
Îmi crapă pielea toată, se desface
Și trupul tot e-o coaja de pământ
Dar când adorm crezând că va fi pace
De visuri și vedenii mă-nspăimânt.
O, lasă-mă, sunt numai o suflare...
Ce este omul ca să-l cercetezi,
Să-l iei în seamă fără încetare,
Când termina-vei, oare să mă vezi?
Și de-am greșit, ce pot să-Ți fac eu Ție,
Dacă și țintă la săgeți m-ai pus,
Tu nu vezi c-am ajuns o moarte vie,
Că nu mai am nici un cuvânt de spus?
De ce nu-mi ierți fărădelegea, oare?
Doar știi că în pământ voi ațipi
Și-n lumea unde-s toate trecătoare
Când mă vei căuta, nu voi mai fi...
Amin!
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre pace, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre greșeli sau poezii despre cuvinte
Sunt un om... modest
Sunt un om... modest
Rare ori spun ce gândesc,
În fine scriu foarte des,
Dar totuși sunt un om... modest
Fetele se dau în brânci după mine
Eu le dau un simplu test,
Ele nu știu cum să-l rezolve mai bine
Dar vreau să v-amintesc, că sunt un om... modest
Parcă cei un simplu test!
Dar îmi place la nebunie să fac ceva,
Când intru-n melancolie să privesc ploaia...
Când intru-n melancolie să privesc ploaia?
Nuuu! ploaia când mă privește intră-n melancolie,
Căci pânăși natura măîndrăgește toată lumea știe!
Dar eu sunt un om... modest
Și asta nu mi-o detest,
Așa ca fapt divers,
Dacă ar fi cuvintele ce le-am zis să le unesc
V-ați da seama până și voi.. că sunt un om, modest.
poezie de Cristian Harhătă (16 decembrie 2005)
Adăugat de Cristian Harhătă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre natură, poezii despre modestie, poezii despre melancolie sau poezii despre fete
Cineva mi-a răpit moartea
nu vă grăbiți să mi-o aduceți înapoi
sunt un trecător anonim
cu tălpile tăbăcite de vreme
umbra mi-e ca o pânză
pusă la uscat
cum aș putea să-i plătesc răscumpărarea
când răpitorii
nici nu își spun pe nume și
mereu sosesc mult prea devreme
azi am privirea unui condamnat
nici nu-mi amintesc că sunt viu
carnea îmi trosnește pe os
par o pasăre decapitată de aripi
și mă târăsc printre oameni
dar nu-i bai
știu că sunt un început de poveste
ce rescrie ceea ce am fost
și cum aș putea să-i plătesc răscumpărarea
când nici nu-mi amintesc că sunt viu
de fapt
nu-i moartea mea
și nici
nu o cunosc prea bine
curând îmi voi schimba domiciliul
și voi fi singurul trecător anonim
fără moarte
și totuși
cineva mă aleargă...
poezie de Teodor Dume din Exil în durerile altora
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre păsări, poezii despre prezent, poezii despre plată, poezii despre cunoaștere sau poezii despre aripi
Dilemă medicală
S-a întâmplat o chestie ciudată,
Cu-o fetișcană, nu cred că o știți,
Naivă, dar la trup bine dotată,
De șaișpe anișori neîmpliniți:
Cum se făcu, dintr-un motiv, adică,
Avea fetița grețuri și, ciudat,
Facuse chiar și-oleacă de burtică,
Poftind la orișice era murat,
Așa că mă-sa, fără protocol,
De panică și... nu mai zic, mister,
A dus-o pe copilă la control,
La doctorul din colț, din cartier,
Care, într-o clipită, de infantă,
Privind-o-adânc, a concluzionat:
"Fetița dumneavoastră e pregnantă,
Cam... patru luni jumate io i-am dat"...
"Pregnantă?! " sări mă-sa "Fiica mea,
La noi în casă n-a fost c-un bărbat!
Și nici măcar o dat', de când e ea,
Pe străzi aiurea-n noapte n-a umblat!"
"Așa e mamă, ai dreptate, zău!"
Sări și juna "Cum s-o fi-ntâmplat,
Căci pot chiar să și jur, de când sunt eu
N-am sărutat măcar vreun bărbat!"
Confuz, sărmanul doctor, imediat
Deschise larg fereastra, s-a crucit,
Și-apoi, privind spre cer, exasperat,
Căta, parcă, ceva în infinit,
Ca dup-un ceas (fi'nd blonde, nu-i bizar!)
Îl întrebară pline de mister,
În timp ce se zgâiau și ele-afar':
-Este ceva-n neregulă pe cer?!
-Nu e nimic, doar că, așa ceva,
Ultima oară când s-a întâmplat,
La răsărit a apărut o stea,
Și-apoi, trei înțelepți pe înserat.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre înțelepciune, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut sau poezii despre păr blond
Pentru mine, prietenul cel mai bun este soția mea. Chiar așa! Ea este cea căreia îi spun absolut orice, așa cum îi spuneam în copilărie mamei mele. Suntem foarte apropiați. Știe orice necaz de-al meu, indiferent cât de mărunt. Din '74, de când o cunosc, ea e mereu prima care ascultă o compoziție nouă. Tot ce am compus de atunci, maldăre de piese, de musicaluri, de show-uri de televiziune, i le-am cântat ei. Mai vine câteodată și strâmbă din nas și spune că nu-i place. Și mă enervez și zic: "Bine! Bine! Gata!", că eu stau și compun aici și curg apele pe mine. Dar după o vreme, îmi cam dau seama că de fiecare dată a avut dreptate. Are sensibilitate muzicală, a făcut pian la liceul de muzică, deci nu e străină de arta asta. Și are și ureche muzicală.
citat din Marius Țeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre muzică, citate despre urechi, citate despre televiziune, citate despre superlative, citate despre soție, citate despre prietenie, citate despre pian, citate despre mamă sau citate despre liceu
Zmeoaica, după ce alergă într-o parte și într-alta și nu găsi pe Țugulea, miroși ea că trebuie să fie la împăratul cel cu zidul mare. Se întoarse și să te ții, pârleo! într-un suflet ajunse, căzând lângă zid de osteneală și amărăciune. Apoi se sculă cum putu și vru să sară peste zid. Sări, însă în sec. Dacă văzu că-i este peste putință a sări pe dasupra zidului, se urcă până la gaura ce o facuse Țugulea și începu a sorbi, voind să înghiță totul ce era în cetate. Împăratul și oamenii din cetate se păreau a fi scriși pe părete, atât îi înmărmurise frica. Țugulea nu-și pierdu cumpătul ci, cu măciuca roșie ca focul și țiind-o de coadă, merse la gaură. Când sorbi o dată zmeoaica, trase măciuca arsă tocmai în inimă.
Petre Ispirescu în Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Petre Ispirescu despre suflet, citate despre roșu, citate de Petre Ispirescu despre roșu, citate despre inimă, citate de Petre Ispirescu despre inimă, citate despre frică, citate de Petre Ispirescu despre frică, citate despre foc sau citate de Petre Ispirescu despre foc
Dr. Isobel "Izzie" Stevens (către Bailey): Sunt amândouă. (pauză) Sunt și chirurg, și om. Mă implic emoțional în viața pacienților mei. Nu voi mai încălca regulile așa cum am făcut cu Denny. Mi-am învățat lecția. Dar nu voi renunța la ceea ce sunt. Și nici nu îmi voi cere scuze pentru că sunt așa.
replică din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre pacienți, citate despre lecții sau citate despre chirurgie
Boss, cocoșul pintenog
Pe la cinci, în zori de zi,
Recită spre-a ne trezi,
Al lui sacru monolog,
Boss, cocoșul pintenog.
Că o face dinadins
Eu de mult timp sunt convins.
O ține într-un cântat
Până mă dă jos din pat.
Cum pe somn nu mai pun preț,
Mă îndrept către coteț
Să-mi hrănesc puicile toate:
Blonde, brune, ori roșcate.
Însă Boss, să vezi trăznaie,
Sare iute la bătaie
Și-mi ține o cuvântare
Să-nțeleg că-i cel mai tare,
Că eu sunt un om hapsân,
Iar pe puici el e stăpân.
Treișpe soațe și amante
Are Boss, că-i mare fante,
Dar nu-i ajung ale lui
Cu puzderie de pui
Și tot sare la vecini,
Alergând și-alte găini:
Două puicuțe pestrițe,
Ușuratice lelițe.
Și-alte mândre gât golaș
Care preparau gulaș,
Așa, dis-de-dimineață,
Pentru prunci și mama rață.
Cum nicicând nu e sătul,
Toate-au fugit în pătul.
El, stârnindu-ne tot hazul,
Sări în stradă pârleazul,
C-a văzut una moțată
Cu cizme albe-ncălțată.
Și zău că nu vă spun glume;
A fugit cu ea în lume.
După-o vreme, jumulit,
S-a întors la noi spășit,
Dar soațele-i din ogradă,
L-au zburătăcit în stradă,
Că-ntre timp, alt cocoșel,
Frumos foc și tinerel,
A dat iama prin poiată,
Cu creasta-n vânt fluturată.
Avea alt șef bătătura,
Așa că ce tura-vura,
Vă mai spun încă o vorbă:
Boss, ajunse bun de ciorbă...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre cocoși, poezii despre încălțăminte, poezii despre șefi, poezii despre vânt sau poezii despre vecini
N-am să tac
Tu spui că sunt o enigmă vie...
Că pot cu gândul mereu scrie.
Că sufletul îl am prea apăsat,
Că nu prea cred să fiu salvat.
E drept ai uneori dreptate,
Nu pot să tac, vorbesc de moarte.
Dar oare tot ce ne înconjoară...
E adevăr... sau apă chioară?
Cum pot să tac... când tot e strâmb?
Când n-avem loc pe acest pământ.
Că fără milă îl călcăm,
Nimic nu vrem ca să salvăm.
Noi suntem niște trădători.
Pământul ne-a primit cu flori
Cei care mâine vor veni
Pe ce pământ vor mai trăi?
Ei unde oare vor pleca
Dacă pămînt n-o exista?
Gândiți și dați-mi un răspuns
O viață aveți... și nu-i deajuns.
Sunt cred... cel mai înverșunat,
Dau foc la tot ce e stricat.
Sunt chiar furtună în deșert,
Și vreau pământ fertil nu sterp.
Îmi spui să cred că voi răzbi...
Și dragoste voi întâlni...
Speranța mea... un vis pierdut
Cum să o iau dela'nceput?
Probabil s-o schimba ceva...
Când eu... nu voi mai exista.
Nu pot să tac e prea târziu,
Mi-e teamă de ce pot să scriu.
Mi-e teamă... chiar și să vorbesc
Pot multe inimi să rănesc.
Așa că tac și mă ascund
În jur e Răul până-n fund.
E seară... v-am cam pluctisit,
Am spus doar ce eu am gândit.
Vă mulțumesc anticipat
Nu tac... dar totuși am plecat!
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre trădare sau poezii despre superlative
Sunt așa cum sunt
Sunt așa cum sunt.
Sunt făcută-așa,
Când îmi e de râs,
Râd în hohot, da.
Drag mi-e cui sunt dragă.
Oare-i vina mea
Dacă nu-i același?
Dacă ba e unul,
Ba-i altcineva?
Sunt așa cum sunt.
N-am ce să vă fac
Nu mă pot schimba.
M-am născut să plac
Așa mi-este dat.
Am tocuri prea-nalte
Mijloc prea cambrat
Sânul mult prea tare
Ochi prea-ncercănat...
Ei și-apoi
Ce treabă-aveți voi?
Sunt așa cum sunt.
Cui mă place plac.
Ce treabă-aveți voi
Ce mi-s-a-ntâmplat?
Dragă-am fost cuiva
Cineva-mi fu drag,
Dragi ca doi copii
Care se au dragi
Simplu: dragi, dragi, dragi...
Ce mă iscodiți?
Trăiesc să vă plac
N-am ce să vă fac.
poezie clasică de Jacques Prevert din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, citate de Jacques Prevert despre râs, poezii despre vinovăție, citate de Jacques Prevert despre viață, poezii despre pantofi cu toc sau poezii despre naștere
Către mine însumi, de ziua mea de naștere
Un an la ceilalți azi adun,
Dar oare sunt un om mai bun?
Un an în plus, o, ce frumos!
Dar oare sunt mai virtuos?
C-un an am azi mai multișor,
Dar oare sunt mai iertător?
Sunt mai bătrân, cu siguranță,
Dar am mai multă toleranță?
Un an în plus, neîndoios,
Dar sunt eu oare mai milos?
Că-s mai bătrân c-un an acept,
Dar oare sunt un om mai drept?
Pentru-înc-un an, mulțam frumos,
Sunt mai puțin un vanitos?
C-un an sunt azi mai bătrâior,
Dar sunt un mái bun scriitor?
Trecutul an fu valoros,
Dar oare sunt mai generos?
Îmbătrânesc c-un an, normal,
Dar sunt eu mai sentimental?
Că-s mai în vârstă sunt voios,
Da-s mai puțin orgolios?
Că-mbătrânesc e-un fapt normal,
Dar sunt eu mai rațional?
A mai trecut un an frumos,
Sunt mai puțin orgolios?
Un an trecut-a, nu contest,
Dar sunt eu oare mai modest?
Un an în plus e o minune,
Dar am mai multă rațiune?
Că-mbătrânesc eu nu sunt trist,
Dar sunt eu azi mai altruist?
Azi înc-un an primesc în dar,
Sunt oare un mai bun stihar?
Sunt mai în vârstă efectiv,
Dar sunt eu mai puțin naiv?
De-un an în plus sunt bucuros,
Dar oare sunt mai credincios?
C-un an spre finiș mă îndrept,
Dar oare sunt mai înțelept?
poezie de George Budoi din Poezii (5 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre ziua de naștere, poezii despre vârstă, poezii despre valoare, poezii despre toleranță, poezii despre siguranță sau poezii despre scriitori
Brooke: Credeam că vă cunosc. Dar presupun că e mai ușor să vedem ce vrem decât să căutăm adevărul. Credeți că mă cunoașteți, dar nu-i așa. Și asta înseamnă că nu știți de ce sunt în stare. Mă vedeți ca pe o persoană care e populară și care are toate răspunsurile. Dar nu-i adevărat. S-ar putea să nu știu mereu ce fac, dar voi încerca să îmbunătățesc lucrurile. Și când voi face vreo greșeală, pentru că toți greșim, promit să vă cer ajutorul. Nu pot face asta singură, dar dacă-mi dați o șansă, putem face lucruri mărețe împreună. Promit că, dacă aveți încredere în mine, voi găsi curajul să vă îndeplinesc visele.
replică din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre greșeli, citate despre cunoaștere, citate despre adevăr, citate despre încredere, citate despre visare, citate despre promisiuni, citate despre curaj sau citate despre ajutor
"Anomalie normală"
Că e nebun, nu dau crezare,
Acelor zvonuri, dar constat,
Că tipul e puțin sonat,
Zicând că mă-sa-i fată mare
Și totuși, semne de-ntrebare
Se nasc în mod inopinat
Că-n logică n-a derapat,
Nu sunt și alte probe clare
E totuși o justificare,
Așa cum el a explicat,
Dar lumea nu-i dă ascultare
-E-un obicei cam perimat-:
Și-o mamă este fată mare,
Când e copilul înfiat!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre logică sau poezii despre copilărie