Mormântul unui copil

O grămăjoară de pământ şi-o piatră funerară,
Gazon neîngrijit, cu iarba-învrăjmăşită şi schiloadă,
De nimeni vizitat, abandonat acolo vară după vară –
Şi-un crin alb care-i stă la cap de veghe şi de gardă.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

civilizaţie

Civilizaţia este blana de miel cu care barbarismul se deghizează.

definiţie de Thomas Bailey Aldrich
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este frumos nu moare niciodată; se transformă doar într-o altă frumuseţe.

citat din Thomas Bailey Aldrich
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară, vară

Vară, vară şi iar vară,
Taberele-s pline,
Toţi copiii stau afară,
Iar profesorii-o duc... bine.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre îmbujorarea ei

Iată-acum roşul cucereşte-obrajii ei,
Iată-acum în luptă albul e învingător –
Se duce necontenit, cu sau fără de temei,
Un necruţător Război al Rozelor.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Risipitor

Nu-i vina mea – poate tot omul să priceapă:
Dumnezeu mi-a sculptat-o să pot păstra
Doar câţiva stropişori de apă
Şi arginţi puţini în palma mea.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară fierbinte

o vară merge-n zdreţe pe o uliţă
gănduri fără ochi, vor viaţă
totu-i nemişcat
gardul vechi şi rupt culege lacrimi
spini, câmpuri pustii şi-o privată
un copil pe-o prispă, stă îngândurat
ochii lui urmăresc un soare
nu are destin
arde-n vale fumul şi orizontul

poezie de Viorel Muha (iulie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit de lună pe mare

Din bezna nopţii luna-începe să-şi ridice capul;
Acum, un chip rătăcit şi palid se-înalţă jumătate
Deasupra mării: şi-astfel, încet, din adâncuri, cât dulapul,
Se iveşte-un trup de înecat, solemn, din eternitate.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze de arţar

Octombrie-a schimbat în galben culoarea frunzelor de-arţar
Cele mai multe-au căzut, doar câteva mai încearcă-n van
Să rămână pe crengi; curând şi-acestea vor cădea pe trotuar,
Cum cad printre degete, când moare, bănuţii omului sărman.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salamul de vară

Ţin minte că odinioară,
Salamul cel numit de vară
Era ceva mai bunicel
Şi-avea şi-un pic de carne-n el.

epigramă de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (4 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rememorări

Două lucruri Memoria nu va uita nicicând pe-al vieţii culoar–
Orice s-ar întîmpla, în vreme ce anii trec cum trece-un tren prin gară:
Atingerea-aceea rece şi tandră-a altei mâini în faţă la altar;
Fiorul care te-a trecut când copilul tău a plâns întâia oară.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară, vară...

Cum e vară iar în ţară
Toate preţurile zboară,
Numai noi, să recunoşti,
Stăm în cuib ca nişte proşti.

epigramă de Gavril Moisa din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptele rele se fac mai uşor

Înainte ca jumătate din binele pe care plănuiam să-l fac
Să-l fi făcut, zilele bătrâneţii m-au îmbrăcat în promoroacă;
Dacă-aş fi vrut să fac rău, n-aş fi fost ajutat de înger, ci de drac
Şi răul l-aş fi făcut în întregime – şi mi-ar fi rămas şi timp de joacă.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de vară

Sfârşit de vară, de nisip fierbinte,
în suflet roade timpul ca un ornic,
din fiecare colţ în cleşti mă prinde
surâsul rupt pe chipu-ţi nestatornic.

Furtuni păgăne-n mine se adună,
venind pe vântul care bate-afară
cu neuitări sădite împreună
peste iubiri trăite-n plină vară.

Pe ţărmul aspru, dăltuit în piatră,
azi nu mai pot să trec ca înainte –
privind în largul nesfârşit, deodată,
un dor nebun de ducă mă cuprinde.

Tu ce mai faci acolo fără mine,
femeia mea de visuri şi de viaţă,
când vremea-nceţoşată care vine
cu reci fiori de toamnă mă îngheaţă?

poezie de Corneliu Neagu din Fata morgana, Ed ePublishers, Bucureşti, 2016
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş şi faimă

Dacă din miile şi miile de versuri scrise cu mult har
Timpul nu va salva niciunul, să nu-i dai supărării bir,
Iar dacă Timpul va păstra vreun vers, nici nu vei şti măcar:
Nici reproşul şi nici faima nu vor sări peste gard în cimitir.

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIRCUITUL APEI ÎN IUBIRE

Ploi de vară, ploi de vară,
Fete mari şi repezite
Care stau să se mărite
Prima oară, prima oară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Mame grijulii şi treze
Care stau să alăpteze
Şi coboară, şi coboară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Taţi posomorâţi, tunând,
Care stau doar aşteptând
Să răsară, să răsară.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară fără tine

O vară grea,
o vară cu o altă lumină
în interiorul nostru.
O vară fără tine...
şi încă o lumină din noi,
învelită în lacrimi.
Un an lung fără sfârşit, greu,
visuri noi, visători,
ce vom scutura
în inimile noastre,
chiar dacă nu suntem acolo.
Tu pentru totdeauna...
aprinzi încă o lumină
şi vocea sufletelor noastre,
iar inimile noastre
vor fi veşnic în noi...

poezie de Eugenia Calancea (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când stau de veghe târziu în noapte, sunt vizitat de geniul meu rău, aşa cum Brutus a fost vizitat de al său înainte de bătălia de la Philippi...

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abandonul

Piatra alergătoare a abandonat.
Peste piatra alergătoare a abandonat
încă o piatră alergătoare
peste care îndrăgostitul
abandonat
a ridicat în sus floarea din mână
şi a apăsat trăgaciul de "Start".
Toate păsările lumii
speriate
au abandonat stolul.
Toţi au abandonat.
Nu se ştie încă cine a câştigat!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, cântec ars de vară

Mamă, cântec ars de vară,
Sfântă veghe, nopţi de jar,
Ca de veste o vioară,
Mă-nfior de tine iar!

Mama mea -urcuş de sapă,
Cerul vieţii mi te scapă,
Mi te scapă joc cu joc,
Dor de viaţă, clocotind,
Gând de dragoste şi foc,
Peste vise, viscolind!...

Dar să ştii că orice sară,
Orice rază de noroc,
Va fi chipul tău de vară
Şi cămaşa mea de foc!...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Hai, mamă, la cina cu lacrimi de foc!
Te-aştept cu o pâine şi-o cană cu vin.
Tu, adu-mi Lumină şi-un dram de noroc,
Că-n mine e noapte 'muiată-n venin.

Adu-mi pacea-n cupă de crin înstelat!
Acolo, la tine, e vară mereu.
La mine şi gândurile au îngheţat
Şi să te invoc, mi-e atâta de greu.!

Pereţii se strâng tot mai mult şi respir
Prin pori de hârtie cu iz de alcool,
Că pomii-nfloresc pe afară, mă mir,
Când eu n-am ferestre şi sufletu-i gol.

Vin Paştile mamă şi nu simt nimic,
Sunt piatră de râu răstignită în rugi.
Nici clopot nu bate decât pentru dric,
E moartea în tine, nu ai cum să fugi.

Sau, nu mai veni, să nu mori înc-odat'!
Mai bine te roagă, s-adorm ca un prunc,
Că nu mai am aer nici pentru oftat
Şi nu mai am mamă nici ce să mănânc.

Se leagănă zorii în drumul spre zi,
Privind înspre lume... şi n-ar mai veni...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!