Îmi plouă-n suflet
Îmi plouă-n suflet
lacrimile toamnei
surâsul tău
strivit de timp
adie la ferestre
firesc tăcerea
pașii noștri
au rămas în urmă
înainte
doar pașii mei.
poezie de Ovidiu Scridon din Portretul unui gând
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre toamnă, poezii despre timp sau poezii despre suflet
Citate similare
Pași în timp
am obosit de mers în gol
am pus tâmplele pe genunchiul vieții
înainte de a despuia sufletul de tristețe
am luat un lanț să îmi leg durerea
zăcea aiurea pe drum
un foc să îmi vindec rănile trupului
și un laț să...
spune omule, spune...
până unde vor curge lacrimile mele
pe cer, o stea va potrivi pașii mei
în timp
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre tristețe, poezii despre foc sau poezii despre durere
Pașii mei
Prin parcuri goale și triste
Iar mă plimbă pașii mei,
Peste frunzele-autiste,
Printre arbori, pe alei.
Dintr-o mantie plumburie
Care murmură-n văzduh
Se rup lacrimi cu furie,
Apar iazme fără duh.
Lin pe băncile-nvechite
Cade burnița-n amurg,
Pe-a lor scânduri scorojite
Și culorile ce curg.
Iar prin noaptea răcoroasă,
Pe sub crengi goale de tei,
Cu a inimii angoasă
Mă pierd eu și pașii mei.
poezie de Emil Utalea (ianuarie 2021)
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tei
- poezii despre plimbare
- poezii despre parcuri
- poezii despre noapte
- poezii despre inimă
- poezii despre furie
- poezii despre culori
- poezii despre crengi
Și plouă-n suflet...
S-au stins stele-n noapte,
Printre umbre de leneși nori,
Cu adieri de vânt, ramuri de gheață
Ne mângâie trupul,
Și rece-i piatra noastră de mormânt
Am fost, vom fi, trecut-au peste toate
Doar cu un preț, de-o fi iertat păcatul
Dar am rămas tăcuți, străini, în noapte...
Cu ochii-n lacrimi, sprijinind înaltul.
S-a stins și lumânarea de o vreme
Și plouă-n suflet... Doliul peste noi
S-a așezat să ne subjuge trupul
Impresionat cu griji și cu nevoi.
Umile, plecat-am... Ce-am lăsat în urmă,
Căci cine ne-a iubit cu-adevărat?
Cei ce-au rămas cu amintirea noastră
Cel, ce cu ani în urmă m-a creat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre nori, poezii despre lumânări, poezii despre lene sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pewzenți sunt doar pașii mei
Cu pași lenți și apăsați,
prin pădurea cufundată-n ceață, mă petrec.
Ramuri și umbre împiedicate,
fără contur se ridică și-n înalturi se-ntrec.
În aerul umed ce-mi zgârie obrazul
caut esența liniștii ireale
și semne de viață abisale.
Tăcerea tronează...
în jur nimic nu colorează
griul zilei căzută-n antifază.
Nici o creatură nu cutează
a deranja mantia rece ce se-așază
pe fiecare frunză ce pământu-îmbrățișează.
Sunt prezenți doar pașii mei
al căror sunet îmblânzește abia, abia,
melanconia ce traversează natura mea.
Umbre tremurătoare, încețoșate,
ies și intră derutate
în gânduri și simțiri abandonate.
Cu aripa, un corb sparge tăcerea,
gându-mi tremurat pleacă aiurea.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre păduri, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni, poezii despre natură sau poezii despre gânduri
Pașii tăi
pașii tăi scuturați pe-un alt drum
îi mai văd prin zăpezi și acum
au rămas chiar de-i simt tot mai grei
scânteind prin zăpezi
pașii tăi
ridicați parcă-n lacrămi de lup
au rămas prinși în noduri de lut
la răscruci chiar de-i simt tot mai grei
scânteind prin zăpezi
pașii tăi
zorii vin chiar și-n ultima zi
ce-o desfid ca și când n-ar mai fi
au rămas scânteind ca și-acum
pașii tăi
deschizând un alt drum
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre lut sau poezii despre lupi
Pașii mei
Pașii spre lună?
O dorință nebună
Este mai greu.
Pașii spre stele?
Să fiu printre Iele
Visez mai mereu.
Pașii pe terra?
De flori plină-i sera
Și multe iubiri.
Odorul s-apară,
În fie-ș ce seară,
Nu amăgiri.
Când pașii se-adună,
Ajungi și pe lună,
Zbori fericit.
Pași-mi dau roade,
Când nu am iscoade,
Atunci sunt iubit.
Si-i fac fără frică,
Căci ei mă ridică,
În slăvi, negreșit.
Corneliu 25.07.2008
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Revista Literara Iași 1855 (25 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre frică
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
În ritmul toamnei
În ritmul toamnei, trec toți anii mei,
În ritm de vals, cad frunze pe-alei,
În trei culori, în zeci de nuanțe,
Împlinesc vise ce nasc speranțe...
Copacul plânge, când frunza ce pleacă
Îi fură IUBIREA de-o vară întreagă.
Cu apă de ploaie își spală tristeți,
Zâmbind primăverii, în noi dimineți.
Aflând reînvierea, 'și păstrează IUBIREA,
Nimic neștergându-i din sevă-amintirea...
LUMINA 'i-alină cântecul stins
De iarna tristeții-n tăcerea ce-a nins...
În ritmul toamnei, trec toți anii mei
Ce-mi numără pașii, mereu, tot mai grei...
Se-așază cu mine, la ceas de amurg,
Pe banca IUBIRII... senini, lacrimi curg...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre lumină, poezii despre frunze sau poezii despre vals
Fiecare din noi
cu morile sale de vânt
fiecare cu ipotetica
lui dulcinee
eu cu imaginea ei în gând
tot călărind
pe închipuita rosinantă
trecând majestuos
în derâderea lumii
spre alte tărâmuri
spre altă așteptare
noi, eu, drumul
trecutul și umbra
trecând luptând
cu închipuirea
lovind porțile
ferecatei cetăți
acolo unde doarme
o altă idee
sub armură
nici un gând
înainte o lumină
surâsul lunii torcând
și pașii mei obosiți
trecând
scutierul care mă însoțea
el poate să știe
că drumul meu
e inutil de lung
de aceea m-a părăsit
scutierul meu, sufletul meu
rămas departe în urmă
poezie de Vasile Gavrilescu din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre somn sau poezii despre imagine
Pe aceste cărări
pe aceste cărări au trecut
pașii noștri cândva de smarald
pașii noștri cândva atât de ușori
în amiază destoinici călcând
prin mirosul de liniște și de fum
printre rugii de mure sângerânde și dulci
ca și multele zile ce vor urma
vântul ne spală părul și ne leagănă
suntem copii și părinți deopotrivă
astăzi și poate mâine
ferigile aspre ne învăluie gleznele
mai rămâi
mai rămâi tinere om
în pădurea fremătătoare și brună
din care nimeni nu te va alunga vreodată
doar năvalnica ta nesăbuință
bea din fântâna pe care
ți-au săpat-o în lut și în inimă
cei care te-au iubit înainte de a te întâlni
smerește-te cu fața spre azimut
și cu pletele către noapte
înainte ca regretele să-ți înmugurească
în ochii neștiutori
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre zile, poezii despre viitor, poezii despre tinerețe, poezii despre prezent sau poezii despre ochi
SENECTUTE
Bătrâne păstrează
În suflet,
Amintiri albe,
Ca părul tău.
Albul te va face
Mai puternic,
Pentru a continua
Pașii în timp.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe, poezii despre alb sau poezii despre amintiri
Dor morbid
Sub noaptea palidă și rece,
Pecetluit de al tău dor,
Îmi ascund strigătul în lacrimi,
Stingându-l în ardoarea lor.
Pașii mă poartă înainte,
Sufletu-mi pare mult prea greu;
Piatră durerii ce-l apasă,
Vrea iar să stea în drumul meu.
Mi-am înnoit vechi jurăminte,
Privindu-mi chipul gol și șters;
- Ești mult prea slab să porți o luptă!
Aud o șoaptă-n al sau mers...
Și-n noapte-ți caut iarăși pașii,
Pe o cărare ce cândva,
Alături ne-am plimbat... dar astăzi,
Păstrez doar amintirea ta.
poezie de Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor
Cuvinte stropite cu umbra zilei
ne-au înflorit cuvintele
pe
degetele zilei
când umbra e-o floare
superâvnită de atâți
umblu
printre cuvinte
stropite
cu umbra zilei și
freamătul vântului de abia așteptat
printre frunze
să mai aducă răcoarea atât de râvnită
pe
degetele zilei
m-am așezat la
umbra ochilor tăi
colorându-mi tăcerea printre cuvinte
stropite
cu însăși surâsul tău
a
mai rămas puțin
și vara-i pe ducă
de aceea
căldura toridă îmi sapă ființa
cu pașii zilei înflorindu-mi ploaia de simțuri
până la nori în floare-mpletiți
pe aripa vântului
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 august 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre simțuri sau poezii despre ploaie
Urare
Să ai
Împliniri în vise,
Tristețile stinse,
Nesfârșite bucurii
Fără gânduri fumurii!
Să simți
Pace și-armonie
Fără ironie,
Dragoste adultă
Și iubire multă!
Să fii
Sărac în sărăcie,
Bogat în fericire,
Cu suflet curat,
Mereu inspirat!
Sănătate-n toate,
Firesc zi și noapte.
poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre urări sau poezii despre pace
Ah!, Petronela, pașii tăi văratici!
Ah!, Petronela, pașii tăi văratici,
Pășesc pe al destinului traseu
Și-n mersul tău persistă Dumnezeu,
Și-n carnea ta plâng fluturii ostatici...
Lumini albastre-s ochii tăi hieratici,
Iar trupul tău străluce marmoreu,
Ah!, Petronela, pașii tăi văratici,
Strivesc staminele din androceu!
Și sânii tăi discreți, primăvăratici,
Tresar din când în când în decolteu,
Ți-e părul vânturat de-un alizeu
Și ochii-ți sunt, de-a pururi, enigmatici...
Ah!, Petronela, pașii tăi văratici!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre sâni, poezii despre religie, poezii despre primăvară, poezii despre plâns sau poezii despre fluturi
Pașii timpului
Pașii timpului puși în clepsidră
aduc lumina dintr-un vechi neștiut
și țin o bucurie ce-ai pus-o în lume
ca să pară totul un sfânt început.
Cocorii pun farmecul în vorbire
și au proverbe culese de-un alizeu,
spun că vârsta nu moare niciodată
dar e greu să lași în urmă un muzeu.
Pașii timpului ne spun când văd frunza
rătăcită sub privirea stelelor
că iubirile nu le păstreză nimeni
când anii opresc pașii candorilor.
Credeam lumea un stol de rândunele
învăluit de amintiri neuitate
iar când pleci lași statui fără testamente
și pașii adorm spre eternitate.
poezie de Constantin Rusu (18 septembrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vârstă, poezii despre vorbire, poezii despre testament sau poezii despre sfinți
Portretul unui gând
Ochii mei
aplecați în beznă
mai privesc în gând
zâmbetul tău
rătăcit
undeva departe
în spatele timpului pierdut
razele Soarelui
uitate-n noapte
neadormite
încă...
poezie de Ovidiu Scridon din Portretul unui gând
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre portrete sau poezii despre Soare
Eu te iubesc înainte de orice plecare
îți număr pașii
mă frământ în zadar
ești atât cât poți
niciodată nu spui nimic
de parcă tăcerea ta e singura formă
prin care pot înțelege că te doare
când nu sunt
și când sunt
e ceva ce nu mă mai înspăimântă
e ceva ce devine normal
să te caut în mine
ca pe un adevăr de care să nu mă rușinez
eu te iubesc înainte de orice plecare
dragul meu
ești atât cât poți
și crede-mă că adormi în pieptul meu
că te pot naște oricând din cerneală
și tăcerea ta
și plecarea ta
și toată această pierdere de timp inutilă
când am putea să ne fim
ceea ce trebuia să ne fim
un singur suflet
eu te iubesc înainte de orice plecare
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă, poezii despre rușine, poezii despre numere sau poezii despre naștere
Plouă
Se-aude-un foșnet de copaci afară...
Plouă-n fereastră, plouă-n ochii mei.
Apăsătoare vise în nopțile de vară
Le-adorm în miez de noapte prin condei.
Îmi cer iertare de la tine cer cu stele,
Că n-am știut să-ți cant nemărginirea,
Că am tăcut, lașând să-ți plouă-n ele...
Că am simțit mereu, așa cum îmi e firea.
Mă socoteam un suflet bun... dar eu nimic nu sunt,
Când mă innalț mai tare, cobor și mai adânc!
Cu cât inima simte, cu-atât doare mai tare,
Aș vrea să ți-o dau tie s-o faci nesimțitoare!
Se-aude-un foșnet de copaci afara...
Mai plouă la fereastră... mai plouă -n norii mei
Nici vise nu mai am... s-au sinucis aseară
Când te-am privit în suflet, în umezi ochii tăi!
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miezul nopții
* * *
Inundă spațiul bărcile din cer,
Privirile-mi tăcerii sunt ecou,
Prin altă limbă veche îmi port pașii,
Mai caligrafiind un cântec nou.
Timp nu a mai rămas decât în cerbi,
Clipele lor răstoarnă-n curți piane
Și ochii mei Manoli, Manoli străvechi
Rămân în căutări de Ane, Ane...
poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp, poezii despre pian, poezii despre muzică sau poezii despre bărci
Dans
Toamna îmi îneacă sufletul în fum...
Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei îl dansăm acum,
Tragică beție, moale legănare...
Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi.
Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fără nicio șoaptă. Numai să-mi întinzi
Brațele de aer ale clipei duse.
Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri.
Câtă deznadejde pașii noștri mână!
Ca un vânt ce smulge frunza din păduri,
Ca un vânt ce-nvârte ușa din țâțână...
Mâine dimineață o să fim străini,
Vei privi tăcută mâine dimineață
Cum prin descărnate tufe, în grădini,
Se rotesc fuioare veștede de ceață...
Și-ai să stai tăcută cum am stat și eu,
Când mi-am plâns iubirea destramată-n toamnă,
Și-ai să-asculți cum cornul vântului mereu
Nourii pe ceruri către zări îndeamnă.
Pe când eu voi trece sub castani roșcați,
Cu-mpietrite buze, palid, pe cărare,
Și-or să mi se stingă pașii cadențați -
În nisip, scrâșnită, lașă remușcare...
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre vioară sau poezii despre tragedie