Caii luminii
Să deshămăm în zori caii albi ai luminii
Și să-i ducem în luncile copilăriei din amintiri,
Pe limbile lor roșii să-nflorească ciulinii
Cu care-odată ne-am zgâriat în priviri.
Să pască-amintirile noastre fără de vină,
Din jgheabul inimii să bea lumină,
Să odihnească-n gânduri, fericiți.
Cai de lumină, deshămați de noapte,
Fug prin grădinile cu mere coapte
Visând la vremea când aveam părinți.
poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre cai
- poezii despre vinovăție
- poezii despre roșu
- poezii despre noapte
- poezii despre mere
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre fericire
Citate similare
Macii roșii din câmpii
Tot mai cred
în vremea calmă
drum cu soare și iubire
în reflexe de lumină
cine știe câte gânduri
geana nopții le adună
într-o lacrimă de lună...
pe cărări de miazănoapte
ca un cântec călător
plouă-n suflet și cuvânt
flori de dragoste și dor
lunga noapte se așterne
peste chipul tău de vară
printre arșița de stele
ard în ruguri din priviri
macii roșii din câmpii,
hora visurilor mele.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre stele, poezii despre muzică sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dublu rondel despre esență
Gusta-vom esența cea plină
din viile coapte-ale clipei
și-om arde în zborul aripei
un gând sărutat de lumină.
Ne mângâie vremea dolină
în coapte povești peste file,
prin ochi cu văzduh de acvile
gusta-vom esența cea plină.
Purtați prin tunelul ispitei,
în minți rătăcesc viziuni,
cumplit ne mai dor rugăciuni
din viile coapte-ale clipei.
În pori ne-om hrănii cu crâmpei
din dorul vărsat peste buze,
și-n suflet vom bea rai de muze
și-om arde în zborul aripei.
Primi-vom năluci fără vină,
fantome-n luciri palpitând,
și nava ancora-va curând
Un gând sărutat de lumină.
Vom cerne din clocotul frunții
altare chemate-n izbândă.
Când noaptea va fierbe flămândă,
din via cea coaptă-a virtuții,
Gusta-vom esența...
rondel de Aurel Petre (19 martie 2018)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre religie, poezii despre dor, poezii despre zbor, poezii despre viziune, poezii despre viticultură, poezii despre sărut sau poezii despre rai
Luceafărul din zori
Dintr-un hățiș de gânduri, lumină am văzut.
Lăsând în urmă totul... tot drumul străbătut,
Ciulinii prinși în păru-mi și ghimpi ce-au înțepat,
Eu te-am zărit pe tine în visul cel ciudat...
Îmi apăreai aievea, Luceafărul din zori,
Cu muguri verzi în raze si florile-n ninsori,
Venit cu miez de fructe la început de vară,
Și liniștea stăpână în inima-mi hoinară...
Bizar îmi pare totul... când ochii am deschis,
Erai chiar lângă mine și nu erai în vis...
Atât m-am bucurat... nici nu-mi venea să cred
Că macii-s încă roșii și tu ceva concret.
poezie de Doina Bonescu din O clipă doar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre verde, poezii despre ochi, poezii despre ninsoare sau poezii despre muguri
Lumină lină
Din piatra de vatră strămoșească
murmură glasuri ca de vaier,
buciumul le duce mai departe,
vremea le prinde în al ei caier.
Trec turmele să se-adape,
e încă tulbure izvorul,
răsar în câte-un ochi de apă
stropi albi îngemănați cu dorul.
Un cântec păgân se toarce-n noapte,
aspida iese la lumină
adulmecând strachina cu lapte
și vrăji se țes pe lună plină.
Cerul s-a întunecat și plouă,
din pleoape-nalte cad în taină,
lacrimi limpezi precum roua,
în boltă s-a deschis o rană.
Făra de veste aspida fuge,
vraja în două se rupe gemând,
păstorii se trezesc din gânduri
uimiți să vadă un om cu chipul blând.
S-apropie tăcut ca o lumină,
pasul ușor mângâie pământul,
păstorii înspăimântați se-nchină
căci este Dumnezeu Preasfântul.
Norii se arcuiesc peste păduri,
un vuiet trece prin mugurii verzi,
omul vorbește ca din Scripturi
și-i linișteste cu vorbele blânzi.
Se limpezește către zori izvorul,
turmele sorb din apă creștină,
se pierde în zare Călătorul
într-o lumină, lină lumină.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre întuneric, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre spaimă sau poezii despre rouă
O picătură de dor
În ambalajul
Deja zgâriat,
A rămas o singură picătură de dor...
O picătură deja zgâriată de singurătate...
O singurătate deja zgâriată de timp...
Un timp deja zgâriat de tristețe...
O tristețe zgâriată de noapte...
O noapte zgâriată de gânduri...
Gânduri zgâriate de amintiri..
Amintiri zgâriate de suflet...
Un suflet atât de zgâriat de dragoste...
O singura picătură de dor... mai plânge după tine...
poezie de Anna Panovici
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre singurătate sau poezii despre plâns
Suflete lumină
Eram cândva o minge de magică lumină
Ce-a coborât din ceruri să prindă chip de lut
Și ne unea un suflet și-o muzică divină
Dar când ne-am prăbușit nu ne-am recunoscut.
Și-am rătăcit în lume cu suflet jumătate
Tot căutând lumina să ne putem uni
Tu l-ai urmat pe soare eu am rămas în noapte
Și-atâta timp pierdurăm fără a ne-ntâlni.
Am răsărit departe-n grădina neștiută
Când tu desfășurai pe cer aripi de vise
Tu căutai iubirea, eu am rămas pierdută
Luptându-mă cu lacrimi și gânduri interzise.
Dar ți-ai întors privirea și m-ai zărit plângând
La margine de viață fără să am vreo vină
Când ochii se-ntâlniră ne-am pomenit cântând
Aceeași melodie de suflete lumină.
Poate că-n astă viață timpul ne presează
Și că lumina noastră-i aproape a se stinge
Dar mi-ai jurat în versuri că-n viața ce urmează
Mă vei găsi îndată și dragostea va-nvinge!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre versuri
Călătoria luminii
Ninge posomorât și aievea
Ca o baladă a merilor înfrunziți.
Încă e iarnă în zbor,
S-au aprins melcii și caii albi obosiți,
Călătoresc departe spre noaptea stelară
Mergem valsând cu ochii-n limpezimi de vin
Curg prin vene, în loc de sânge
Emoții din colindul de aseară
Ce nu știm să-l citim.
Cu marea ne scăldăm pe față,
Curcubeul în trei culori
Urcăm șapte trepte spre viață
Până ce se face lumină în zori.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge sau poezii despre lectură
Grădinile copilăriei
Grădinile copilăriei mele,
rămase-n amintire printre astre,
cu rădăcinile se prind în stele
și cern fiori din zările albastre.
Pe aripile unui dor cuminte
revin acum în fiecare seară
învăluindu-mă pe dinafară
cu ritmurile unei muzici sfinte.
Și îngerii din cer mă înconjoară
să mă ridice-n slava lor divină,
să mă îmbăt cu florile de vară
pe care-n suflet le aștept să vină.
Revăd în gând copilăria sfântă,
pridvorul de la casa părintească,
și în adâncul meu încep să crească
copaci vrăjiți, cu frunze care cântă.
În legănarea lor defragmentată,
ce se revarsă-n valuri printre stele,
mă văd plutind prin univers deodată,
copil rămas, în visurile mele.
poezie de Corneliu Neagu din revista Logos & Agape, ediția din 04.03.2020. ISSN 2601-1719, ISSN-L 2601-1719 (3 martie 2020)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre îngeri
Ștefan: Pârjolite sunt frumoasele noastre livezi! Fumuri înalte se ridică pe plaiuri. Vitele au apucat munții. Fântânile s-au umplut cu noroi. Cu potcoavele lor înroșite, caii de foc calcă în picioare pășunile. S-a împlinit voia lui Dumnezeu! Flacără din flacără, lumină din lumină!
replică din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre foc
- citate despre înălțime
- citate despre roșu
- citate despre religie
- citate despre picioare
- citate despre munți
- citate despre lumină
- citate despre frumusețe
- citate despre cai
Copacul din grădina copilăriei
Gălăgie de gânduri
și o liniște nesecată
de profunzimea cursului vieții.
Din toate izvoarele,
lăcrimează o tăcere
cu ecou infinit.
În solitudinea
confiscată de durată,
lungit ca o umbră în amurg,
cu ochi hipnotici,
veghez la căpătâiul nopților
cu bătăile inimii.
Trezesc amintiri
pe care nu le pot adormi.
La locul ei,
neclintită,
steaua Mamei.
Nu există nor
să-i oprească strălucirea tăcerii;
și nici obstacol
să-i tacă ecoul strălucirii.
Deschid cu sufletul odaia pustie
în care suspină
o candelă de tandrețe
adânci rădăcini de lumină
ce-mi hrănesc tulpina
prezentului negarantat
în lupta cu conexiunea continuă
a veșniciei.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre puls, poezii despre prezent sau poezii despre obstacole
Pe urmele luminii
m-ai găsit strigăt în noapte
și-ți doreai să faci
din lacrimi de lumină
pe obrazul de șoapte
împăcare
m-ai văzut omul din pete
ce va să vadă dantela
din pânza așternută
trăirilor descătușate le-ai dat
necuprinsul
m-ai așezat lumină peste noi
acoperind trupurile cu ea
ne-am îndrăgostit de mâine
între trup și suflet
împlinirea.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de rose_angels
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre viitor sau poezii despre dorințe
Cruci îndoite...
Fugitam mult și bine
De fiare in peșteri
Cu picioarele goale
Rugându-ne la ingeri
Să ne fie doar lumini..
Ne-a fost tare bine?
Acum in intunericuri
Ne ducem singuri
Ne rugăm din invidie
Fără lumină in suflet
In prea multă lumină
Prin orașele peșteră
Unde ne inchidem..
Prividu-ne intre noi
Ca niste fiare in război!
Și va veni iar vremea
Cu cruci indoite in zvastici
Când o să ne ucidem
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre speologie, poezii despre război, poezii despre picioare, poezii despre oraș, poezii despre invidie sau poezii despre cruce
Mi-ai fost lumina
Nu m-am născut ca să trăiesc în noapte,
Precum nici schimnic n-am jurat să fiu,
Cu rugi și nevoință în pustiu,
Gustând ale durerii fructe coapte.
Te-am coborât din rai să-mi fii lumină,
Să-mi mângâi ochii greu înrourați,
Spre ispășiri nedrepte închinați,
Căci a-și dori lumină nu-i o vină.
Ai fost răgazul meu pentru visare,
Căci în lumină ea mi s-a trezit
Și m-ai lăsat în vis încremenit.
E noapte iar, iar eu o arătare.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (22 martie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere
Ce vină au avut caii
Ce vină au avut caii
Ce au murit păscând schije
Prin ploi de gloanțe
A dezertat vreunul
Și-au lăsat stăpânul
S-au speriat de moarte
Fugind după colț
Au vreun cimitir?
Cu potcoave de mărmură
De ei să ne reamintim
Sunt in tărămul lor
Fără zăbala și șa
Ce vină au avut caii
Să-i legăm cu ura noastră
Pe o care o paștem zi de zi
Cu zăbale inspumate de trufie
Purtând in spate o șa cu averi
Ce vină au avut caii...
Să-i inhămăm morții
Purtandu-ne in spate
Dorința de a ne ucide
Nemaivând loc pe câmpia
Cu iarbă de lut
Pâscând cu ochii roșii
Furia și puterea
De a incăleca oameni
Caii doar ne-au purtat in spate
Cu vina de se încrede
În ovăzul amăgitor
Și in acoperișul ce-i prăfuiește
O iluzie de libertate
Ce o trăim zi de zi
Arătând cu degetul spre fiare
Explicație pentru garduri și zale
Și pentru dorința noastră
De a incăleca suflete libere
Și a închide in cuști
Tot ce e frumos și liber
Fustrarea care o trăim
In cuștile care singuri
Le-am construit
Ce vină au avut caii
Erau liberi pe lângă
Temnițele autovoluntare
Călăriți de scopuri murdare
Pe câmpuri împânzite cu garduri de lut
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre moarte, poezii despre încredere, poezii despre sperieturi sau poezii despre ploaie
Grădinile copilăriei
Grădinile copilăriei mele,
rămase-n amintire printre astre,
cu rădăcinile înfipte-n stele
mi-aduc fiori din zările albastre.
Pe aripile unui dor fierbinte
revin acum în fiecare seară
învăluindu-mă pe dinafară
cu ritmurile unei muzici sfinte.
Iar îngerii îndată mă-nconjoară
și mă ridică-n slava lor divină,
să mă îmbăt cu florile de vară
pe care le aștept smerit să vină.
Revăd în gând copilăria sfântă,
pridvorul de la casa părintească,
și în adâncul meu încep să crească
copaci vrăjiți, cu frunze care cântă.
În legănarea lor defragmentată,
ce se revarsă-n valuri printre stele,
mă văd plutind prin univers deodată,
copil rămas, în visurile mele.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre smerenie
* * *
Fericiți cei ce-s cutezători
Că a lor este victoria
În plaiurile cele sfinte.
Fericiți cei ce plâng, că aceia
În dalbe ceruri se vor mângâia.
Fericiți cei blânzi, că aceia
Vor moșteni întreg pământul.
Fericiți cei care flămânzesc
Și însetează după știință,
Că aceia se vor sătura
Și niciodată n-or mai răbda.
Fericiți care muncesc,
Pământul făcându-l grădină,
Căci vor culege roadele
În Grădinile Cerurilor.
Fericiți vor fi și cei milostivi
Că aceia se vor mântui.
Fericiți cei curați în suflet
Că s-or hrăni doar cu lumină.
Fericiți făcătorii de pace,
Că Fii cerului se vor chema.
Fericiți cei prigoniți pentru
Dreptate, că al lor este Raiul.
poezie de Herto Valus din Textul Belaginelor (Cartea Secretă)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre victorie sau poezii despre pace
Colind pentru... suflet
Deschisă ți-e a sufletului-mi tindă
Din sară-n zori, din zori și până-n sară,
Iubita și frumoasa mea... colindă;
Colind al meu, cu gust de scorțișoară!
Am să te cânt și-n umbră... și-n lumină;
Cum n-am cântat colinde niciodată!
Prin ploaie, omăt, prin soare sau prin tină,
Colind al meu, cu gust de ciocolată!
Te voi cânta cu drag, cu mintea rătăcită;
Te voi cânta-ntre zâmbete și șoapte.
Vei lăcrima... dar fi-vei fericită,
Colind al meu, cu gust de mere coapte!
Te voi cânta și-n fața caldei vetre
Ca ieri... și azi... și mâine... și... mereu;
Tu să te lași cântată pe-ndelete,
Colind frumos al... sufletului meu!
poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre colinde, poezii despre Crăciun, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet sau poezii despre trecut
Geografie interioară
Din țara cea senină
A zilelor de ieri,
Din aburi și lumină
Și din parfum de meri
Spre țara ce-o să vină
A zilelor de mâine,
Din fructe dulci și coapte
Și din miros de pâine,
Se-află o cale-ntinsă
Albastră, argintie,
Ce mângâie cu coapsa-i
Rotundă și nurlie
Acea lumină blândă
A sufletului meu
Ce-ascunde în lăuntru-i
Iubiri, morți, Dumnezeu.[...]
poezie de Cristian Popp
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre zile sau poezii despre pâine
Numele inimii mele
Toamnă!
Sunt albi la față mestecănii
Lumina e albă din razele soarelui
Din palme ciugulesc păsările flori din grădinile raiului
Nu știu unde șade egreta în inima ta
Sau a plecat odată cu toamna!
Ce se întâlnește cu valurile inimii mele
Ascult-o, e fereastra ce nu vrea să-ți vorbească!
Ce nu se închide,
E lumina care naște zâmbetul
Toamnă, du-mă lângă ea!
A trecut de miezul nopții
Am lăsat inima să aleagă
Alegând frunzele care cad melancolic
Și pe ea care poartă tot numele inimii mele,
Cu rezonanța luminii așezate ca niște trepte de piatră Nemișcate așteptând, oare ce va zice?
Tot așteptând-o să vină, odată cu toamna aprinsă și ruginie.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre alb
Lumina sau Intuneric?
'Când omul crede că urmează lumina, se trezește alergând spre întuneric.'
În râuri de lumină
Prelinse dintre nori
Citesc slovă dinină
Când simt păcatu-n pori,
În lumea citadină
Cuvintele-s comori
Ce taie și dezbină
Neghina dintre flori
Și caut o pricină
Minciunilor din zori
Dezamăgiri și vină
Când noi ne credem sori
De ură lumea-i plină
Noi desenăm culori
Ispita să ne țină
Fără judecători
Vorbim noi de lumină
Dar suntem prea ușori
Că seara va să vină
Fugim iar trădători
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre seară, poezii despre râuri sau poezii despre nori