Primăvara azi e tristă
N-a mai plouat de mult așa
Iar vântul se-ntețește!
Ce liniștea ne prevestea
Azi chiar se împlinește.
Se-adună chiciura pe ram
Copacii par de gheață,
Iar primăvara ce-o doream
Lipsită-i de verdeață.
Și gazele au amorțit
Din nou în hibernare,
O zi sau două s-au mințit
Cu razele de soare.
Primăvara azi e tristă
Varsă lacrimi la fereastră,
"Te credeam mai optimistă!"
I-au zis florile din glastră
poezie de Nicolae Panait Nicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre primăvară
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- poezii despre optimism
- poezii despre hibernare
- poezii despre gheață
- poezii despre dorințe
Citate similare
Din suflet
Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roșcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă își ascund culoarea sub alte culori
Să scriu despre ochii lor
Albaștri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaștri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu știu...
Mă înnebunește culoarea ochilor de flori
Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
Despre ziua florilor
Care acum poate își servesc cafeaua
Să scriu despre florile care poate au uitat
Că azi au înflorit altfel
Că azi parfumul lor e de nouă ori
Mai primăvăratec, mai amețitor
Să scriu despre florile rătăcite
Care nu au glastra și nici grădina lor
Și ce aș putea scrie?
Nu vreau să le ud cu lacrimi
Vreau să le ud doar cu rouă
Din raze calde
De soare, de lună, de stele senine
Raze de speranțe încolăcite pe structura lor
Și iată că am scris
Din suflet și din inima mea bolnavă de dragostea lor
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre ochi
- poezii despre culori
- poezii despre verde
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre rouă
- poezii despre păr șaten
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
O minunată veste
Văd privirea voastră, atârnă-n jos, prea tristă
Nu rupe-ți voi tăcerea, când liniștea persistă?
Și totul pare acum, cum ziua plouă în ceață
Cum totul ar fi uscat și fără de verdeață.
Oamenii azi sunt așa de mohorâți!
Par așa schimbați, sunt triști și par urâți!
Și bucuros să fiu, căci răul nu există?
Să par eu fericit, în lumea atât de tristă?
Ce tare ochii plâng, când inima te doare?
Atunci nimic nu pare c-ar mai avea valoare
Și plâng așa de mult, căci sufletul ți-a rupt!
Cu suferința-n lacrimi și sângele ți-a supt!
Vântul să îți spună, ce larg și lung e cerul!
Cum cerul plin de soare încălzește gerul
Și tu să te încălzești, tristețea îți topește!
Câci dintr-o parte vine o minunată veste!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ger, poezii despre valoare, poezii despre tăcere, poezii despre sânge sau poezii despre schimbare
Copacii
Primăvara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Speranța.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Și mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre muguri, poezii despre iubire, poezii despre iarnă, poezii despre frunze sau poezii despre frumusețe
La icoană (jertfă de mamă pentru copilul bolnav)
Se stinge-n glastră floarea ofilită,
Ușor și-apleacă frunzele-a lor frunte;
Lovește-n geamuri ploaia rătăcită
Și se zdrobește-n fărâmiți mărunte,
Se pierde foșnet surd în bezna deasă...
Un ram uscat privește prin fereastră
Și ce-a văzut? O candelă tânjește...
Ce galbenă-i mușcata cea din glastră!
Ce liniște-n odaie stăpânește!
Ca-ntr-un cavou închis, pe veci uitat...
Și Maica Preacurată blând veghează...
Pe cine, oare-n liniștea de gheață?
O mamă lângă pat îngenunchează
Și lacrimi se preling pe supta-i față.
Ea plânge, plânge-ntruna și se roagă...
Se-nchină-ncet, se roagă; iar se-nchină
Și nu poți ști de-i trează, de durere.
Abia își mișcă buzele-n surdină,
Pentru copilu-i îndurare cere,
Dar mintea-i rătăcită nu mai știe...
.....................................
A vâjâit sălbatic vântu-n noapte
Iar ramul rupt de el izbi-n fereastră;
Afară-n beznă se frământă șoapte,
Tânjește-nmărmurită floarea-n glastră:
Bătrâna strânge-n brațe un jeratic...
poezie clasică de Nicolae Martinescu din revista "Marea noastră" (1929)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, poezii despre uitare, poezii despre plâns, poezii despre noapte, poezii despre mamă, poezii despre jertfă sau poezii despre icoane
Versatul
Azi ești aici suntem o inimă-mpărțită-n două,
Dar mâine iarăși pleci și mă scoți din minți;
Azi soare, ceru-i de cristal și totuși mâine plouă,
Versatilă primăvară, și tu minți!
Constant, ba mă-nflorești și ba mă scuturi;
Sunt azi Siberie, mâine Sahară,
Cum primăvara risipește fluturi,
Apoi cu lacrimi reci ne-mproșcă iară!
Știi să-mi umpli cu tandrețe preaînsetatul suflet,
Din nou mă lași s-aștept, înnebunind de dor;
Primăvara umple pomii de floare și de zumzet,
Inundă-apoi pământul cu lacrimile lor.
O zi trăiesc și-n alte zece simt că mă prăbușesc,-
Și pe nisip mișcător aș călca mai sigur!
Tu doar te joci, te-ascunzi, habar n-ai ce-nseamnă "te iubesc"
Eu simt, petală cu petală, cum mă scutur...
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre viață, poezii despre nisip, poezii despre minciună sau poezii despre jocuri
O frunză-n al tău ram...
Nu știu de ce mă mai iubești,
Sunt doar o frunză-n al tău ram,
Uitată-n cartea cu povești,
Pierdută-n fiecare an...
Din când în când îți aduc vești
Din parcul florilor, la geam...
Dar nu pot sta, chiar de-ți dorești,
Plecând... mă pot întoarce iar
În vara dragostei promise,
Privind prin frunzele căzute
Copacii desfrunziți de vise
În iarna dorurilor mute.
Și plec în fiecare toamnă
În dor să-mi regăsesc iubirea,
Să pot visa la tine, Doamnă,
Să-mi fie dragă amintirea...
Și-aștept acum să pot citi
Pe tâmpla ta iar primăvara,
Să pot simți din nou fiori
În vise, când se lasă seara.
Să înverzească-n al tău ram
Iubirea frunzelor pierdute,
Si-ndrăgostit din nou să am
Din ochii tăi... roua pe frunte...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre dor, poezii despre seară sau poezii despre promisiuni
Ieșite din pământ
Și iarna asta curge prin râuri strălucind
Iar razele din soare sorb viața aburind...
Că primăvara orbește-n frig și vânt
Cu ghiocei, cu suflet ieșite din pământ...
Trăim de ieri și până mâine seară,
Urlăm la luna plină, minunați de umbre
Ne vom spăla în mare mai la vară
Și vom uita de clipele destul de sumbre...
Nu scapă nici un om plin de rutină,
Nici umbrele nu-s colorate în lumină...
Trec zilele de ieri și până mâine
Azi de-aș trăi, să mușc din pâine!
Prin apa bălților mă oglindesc cu talpa
Iar în noroi îmi las amprentele-mpietrite!
Voi servi în pofta prezentului supa
De mii de anotimpuri vii, nedefinite...
Și iarna asta curge prin râuri strălucind
Iar razele din soare sorb viața aburind...
Că primăvara orbește-n frig și vânt
Cu ghiocei, cu suflet ieșite din pământ...
poezie de Mihai-Paul Tinca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre trecut
Înscrisul cel nou
E noapte târzie - aud la fereastră
doar ploaia venită pe aripi de vânt,
garoafele puse de ieri într-o glastră
desfac din corole un vechi jurământ.
La ceasul uitării, ieșind din petale,
cuvintele scrise cândva în trecut
aduc la fereastra cu geamuri ovale
rafale desprinse din vântul pierdut.
Sosite acum din fiorduri stâncoase,
cu vechiul vapor andocat lângă port,
ajung fără veste, spre seară să lase
un alt jurământ pe un mitic suport
o floare de gheață, demult rătăcită,
purtând în petale înscrisul cel nou
cu versuri rescrise de-o mână rănită
la masa tăcerii de lângă hublou.
Citește, iubito, cuvintele toate,
topite din floarea de gheață ad-hoc,
ascultă și vântul ce încă mai bate
cu vorbele mele scăpate din toc.
Desigur, așa vei afla, fără grabă,
că timpul se scurge acum înapoi,
iar orele-ntoarse întruna întreabă
de ce în pădure copacii sunt goi.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp (2020)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori de gheață, poezii despre încălțăminte sau poezii despre versuri
Tunet, primăvara
Tunet, primăvara, ploi cu acid -
în oul lumii se mișcă un spirit lucid.
Legată la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am mințit crezând că-n noapte e miez,
că osul contine migdală, diez.
Că pasărea galben-roșie, fără liră,
dansează și cântă, dar nu respiră.
Că am fost jumătate om, jumătate opt, un optaur.
Dar nu am mințit îmbrăcând Lâna de Aur.
Cui îi pasă de toate astea, îmi ceri:
Lasă-l pe ieri, pune mâna pe Voltaire.
Tunet, primăvara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi...
Uite cum din nou te electrizezi.
poezie de Grete Tartler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre mâini sau poezii despre muzică
Zi ploioasă
Azi a fost o zi ploioasă
Nimeni n-a ieșit din casă,
Stropii mari băteau în geam,
Iar noi singuri așteptam.
Nu mișca vreo vietate,
Toate erau speriate,
Afară de te-ai fi dus,
Vântul te-ar fi luat pe sus.
După ore de suspin,
Vântul bătea mult mai lin,
Stropii parcă s-au rărit,
Iar noi din somn ne-am trezit.
Un curcubeu s-a-nălțat
Peste amorțitul sat,
Soarele-a ieșit din nori...
Ce minunat e uneori!
Strada de melci s-a umplut,
Să-i ocolim n-am putut...
Pe ram voioase păsărele
Cântau frumoase cântecele.
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre somn, poezii despre sat, poezii despre ore sau poezii despre nori
Primăvara tranziției noastre
E primăvară-n fiecare
Căci verde este fața noastră:
Corupția-i din nou în floare,
Iar prețurile-ncep să crească!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre verde, epigrame despre primăvară, epigrame despre flori sau epigrame despre creștere
La ceasul uitării
E toamnă târzie - aud la fereastră
doar ploaia venită pe aripi de vânt,
garoafele puse de ieri într-o glastră
desfac din corole un vechi jurământ.
La ceasul uitării, ieșind din petale,
cuvintele scrise cândva în trecut
aduc la fereastra cu geamuri ovale
rafale desprinse din vântul pierdut.
Sosite acum din fiorduri stâncoase,
cu vechiul vapor andocat lângă port,
ajung fără veste, spre seară să lase
un alt jurământ pe un mitic suport
o floare de gheață, demult rătăcită,
purtând în petale înscrisul cel nou
cu versuri rescrise de-o mână rănită
la masa tăcerii de lângă hublou.
Citește, iubito, cuvintele toate,
topite din floarea de gheață ad-hoc,
ascultă și vântul ce încă mai bate
cu vorbele mele scăpate din toc.
Desigur așa vei afla, fără grabă,
că timpul se scurge acum înapoi,
iar orele-ntoarse întruna întreabă
de ce în pădure copacii sunt goi.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545, ediția din 21.06.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Azi pielea îmi miroase a cafea.
Primăvara îmi spune că sunt la fel de frumoasă,
iar timpul s-a grăbit cu cei 50 de ani,
pe care i-a așezat într-o vaza de lut
și eu îi privesc ca pe niște cireși încăpățânați,
ce încă țin la florile lor.
50 de file se aud foșnind prin mine,
toate trecute prin mâna lui Dumnezeu...
50 de ani fărămițați și prelinși
printre dinții firavi ai ierbii.
Azi pielea îmi miroase a flori de salcâm...
Ești îngerul lipit de inima mea,
Iar timpul râde în mine
ca o fâșie de soare în fereastră...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre îngeri, poezii despre încăpățânare sau poezii despre religie
* * *
Azi pielea îmi miroase a cafea.
Primăvara îmi spune că sunt la fel de frumoasă,
iar timpul s-a grăbit cu cei 54 de ani,
pe care i-a așezat într-o vază de lut...
și eu îi privesc ca pe niște cireși încăpățânați,
ce încă țin la florile lor.
54 de file se aud foșnind prin mine,
toate trecute prin mâna lui Dumnezeu...
54 de ani fărămițați și prelinși
printre dinții firavi ai ierbii.
Azi pielea îmi miroase a flori de salcâm...
Ești îngerul lipit de inima mea,
Iar timpul râde în mine
ca o fâșie de soare în fereastră...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O scrisoare trimisă lui Guo Xiang
Dimineață și seară,
trupul meu e amorțit de durere.
Mutuale, dorurile noastre
se întorc odată cu primăvara.
Venind prin ploaie,
mesagerul aduce o scrisoare,
iar eu stau la fereastră
cu inima frântă.
Sus în munți, înlătur
perdelele sidefii și privesc afară.
Tristețea revine
ca iarba tânără primăvara.
Plecând și venind
de la petreceri elegante
cât de mult praf
a căzut de pe căpriori?
poezie de Yu Xuanji, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre scrisori, poezii despre munți, poezii despre inimă sau poezii despre durere
Va veni primăvara
Uite, mamă, iar va veni primăvara,
Și colțul ierbii va răsări pe glie;
Tu ai îmbătrânit și-ntotdeauna seara
Îl mai plângi pe tata, mort de-o veșnicie.
Căldura va țâșni și ea cât de curând,
Eu voi pleca, să mai tai, încă, la vie;
Vântul mă va batjocorâ sfidând,
Berzele în cercuri, se vor aduna pe glie.
Câinele nostru mă va petrece în zori,
Oprindu-se mereu pe lângă garduri;
Am să strâng din lizieră, iarăși, viorele
Așa cum o făceam de-atâtea rânduri.
Eu trebuie să merg din nou sub zare,
Unde mor ciocârliile, duios cântând;
Cu fața arsă și năucit ușor de soare
Și cu toate zările pe umeri, fluierând.
poezie de George Pena (8 martie 2009)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre tată, poezii despre câini sau poezii despre Soare
Rondelul eternei ploi
M-a plouat ieri... M-a plouat azi... Mă plouă mâine...
M-am înmuiat în gânduri de atâta ploaie,
Am să prind norul și-am să-l leg ca pe un câine,
Prea m-a udat și m-a târât prin apăraie.
Natura lăcrimează-n îmbibate haine,
Copacul ud sub vântul ploii se îndoaie,
M-a plouat ieri... M-a plouat azi... Mă plouă mâine...
M-am înmuiat în gânduri de atâta ploaie.
Băltesc cărările-n mocirle și noroaie,
Torentele în urma lor lasă ruine,
Prăvale apa-n viitură și puhoaie,
Soarele palid și-a pierdut din vâlvătaie,
M-a plouat ieri... M-a plouat azi... Mă plouă mâine...
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre natură sau poezii despre gânduri
Floarea vieții
Un mic boboc a mai crescut
Și azi frumos a înflorit,
După un prim an ce a trecut
De când pe lume a răsărit.
Azi prima floare-ți înflorește
Din marele buchet al vieții,
Care pe an ce trece va crește
Și numărul de flori și-l mărește.
Chiar primăvara ai răsărit,
Când și natura se trezește
Și viața din nou și-o pornește
După iarna cea lungă, grea,
Cu zăpadă, frig, vreme rea,
Care pe loc o amorțește,
Dar primăvara o gonește;
Și natura toată se-nveselește,
Căci Soarele iar o-ncălzește.
Tu, floare scumpă a vieții mele,
Ai răsărit parcă dintre stele,
Cu mult dor am să te ocrotesc
Și cu drag am să te-ngrijesc.
Cu dragoste te-am îngrijit
Și cu iubire te-am ocrotit
Și ai parcurs un an acum
Din lungul vieții tale drum;
Ai răsărit din viața mea,
Ție ți-am dat ceva din ea,
Ai apărut în zorii vieții,
Care sunt anii tinereții.
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre protecție, poezii despre creștere sau poezii despre zăpadă
La ceasul uitării
E toamnă târzie - aud la fereastră
doar ploaia venită pe aripi de vânt,
garoafele puse de ieri într-o glastră
desfac din corole un vechi jurământ.
La ceasul uitării, ieșind din petale,
cuvintele scrise cândva în trecut
aud la fereastra cu geamuri ovale
rafale desprinse din vântul pierdut.
Sosite acum din fiorduri stâncoase,
cu vechiul vapor andocat lângă port,
ajung la fereastră spre seară să lase
un alt jurământ pe un mitic suport
o floare de gheață, demult rătăcită,
purtând în petale înscrisul cel nou
cu versuri rescrise de-o mână rănită
la masa tăcerii de lângă hublou.
Citește, iubito, cuvintele toate,
topite din floarea de gheață, pe loc,
ascultă și vântul ce încă mai bate
cu vorbele mele scăpate din toc.
Desigur așa vei afla, fără grabă,
că timpul se scurge acum înapoi,
iar orele-ntoarse întruna întreabă
de ce în pădure sunt pomii mai goi.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri...
Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Și udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...
Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se auden depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud șoapte,
Și gănduri trecătoare...
Iar gândurile mele sunt confuze,
Deși e frig, eu ard de dor,
Vântul serii șuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.
Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor