Însuşi în singurătate

Însuşi în singurătate,
Strig, mă vaiet, cine-aude?
Inima me, ticăloasa,
Mii de dureri o cuprinde.
Moarte, a me mângâiere,
Ce zăboveşti de nu vii,
Să mă mântui di durere,
Să scap di nenorocire,
De osândă-îngrozitoare,
De-o jalnică chinuire,
Nenorocire mai mare?
Nimănui nu pot să spui
Duioasa me întâmplare.
Nu găsesc om cu simţire,
N-am prieten credincios
Să-i spui a me chinuire,
Să-i spui starea ce-am agiuns,
Că sânt mort între cei vii
Şi trăiesc oftând pi-ascuns.
Lacrămile-m' feresc,
Ca să nu-nţăleagă nime
Că plâng şi mă tânguiesc.
Aleargă, moarte, grăbeşti,
Dă sfârşit unii vieţi
Ce cumplit să chinuieşti.
Mângâierea mi-i mormântul,
Nesimţirea mi-i scăpare,
Să m-ascunză dar pământul.

poezie de Costache Stamati
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ave Maria

Nimic din tot nu ne mai place
Şi ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Semnăm tratate pentru moarte
Şi mii de morţi sunt mărturia
Când însăşi viaţa ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Şi nu mai punem preţ pe carte
Şi am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din şoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Tristeţea la tot pasul zace
Omul îşi uită bucuria
Când însuşi Dumnezeu azi tace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Şi Lumea toată îşi împarte
În mii de lacrimi tragedia
Dar când speranţele-s deşarte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

De circ avem mai zilnic parte
Dar tragică ni-e comedia
Când clipele sunt visuri sparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Nu-i strop de linişte în lume
Şi păcălim democraţia
Iubirea nu mai are nume
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

În mersul lumii crud, rapace
E sfântă numai liturghia
Din ea se naşte-un gând de pace
Spre cerul pur. Ave Maria!

poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balki Bartokomous: Poţi să-i spui intuiţie, poţi să-i spui simt al realităţii, poţi să-i spui vântul Mariah...

replică din filmul serial Vărul din stăinătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu timpul vei învăţa că încercând să ierţi sau să ceri iertare, să spui că iubeşti, să spui că ţi-e dor, să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt, nu mai are niciun sens.

citat celebru din Jorge Luis Borges
Adăugat de Stanca Potra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ţi descui
din ceaţă, frigul să-ţi răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
şi-ai vrea să strigi şi lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ţi fiu icoană, rugi să pui.

Să-mi spui de nu mai poţi să zbori
de prinsă-n mreje... să-ţi tai sfori,
să-nnod în cozi de zmeu, să sui,
să te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranţe,
să-ţi compun versuri la romanţe
să-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ţi... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ţi fiu
cum voal de păr, miresmi să-ţi ţiu
să nu se-mprăştie nu ştiu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi şti
de-mi cauţi suflet, dorinţi vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum eşti tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poţi să spui;
că înger eu îţi sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut să spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topeşti de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă spui

Să nu mă spui
nimănui
pecetluişte-ţi buzele
cu mărturisirea
acestei iubiri
imposibile...

Nici ţie
înspre seară
să nu-ţi spui
că strâng în pumn
o fantomatică gară...

Nici mie
să nu-mi spui
că ai dat vântului
toate cuvintele
ce-au tăcut
în tomnateca vară...

poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeşte inima ta...

Permanent îmi spui că sunt a ta
Şi mă răsfeţi cu vorbe înstelate.
Dar sub trista pulbere de stea
Mereu sunt prinsă în singurătate!

Cresc pe mine frunze de durere
Şi vântul muşcă din tulpina mea
Şi de-aş simţi o mică mângâiere
S-aştept o altă dată, aş putea!

Vine seara rece pe la geamuri
Şi toate-n cuibul lor se odihnesc;
Captivă sunt şi cu dorinţa-n hamuri
Pe triste ierburi ude mă trezesc.

Tăcerea sună dintr-un clopoţel
Cu glas de toamnă muribundă
Şi simt adânci dureri şi de oţel
În singurătatea mea profundă!

Mereu sunt prinsă în singurătate
Sub trista, recea, pulbere de stea,
Deşi m-alinţi cu vorbe înstelate
Şi permanent îmi spui că sunt a ta.

poezie de Nicolae Rolea din Mi-e dor de cineva ca tine (15 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Travis Bickle: Am să-ţi spun de ce. Cred că te simţi singură. Conduc des pe lângă locul ăsta şi te văd. Văd o mulţime de oameni în jurul tău. Şi văd toate telefoanele şi toate chestiile astea de pe biroul tău. Nu înseamnă nimic. Apoi, când am intrat şi te-am cunoscut, am văzut în privirea ta şi în felul tău de-a fi că nu eşti fericită. Şi cred că ai nevoie de ceva. Şi dacă vrei să-i spui prieten, poţi să-i spui prieten.
Betsy: Şi tu vrei să fii prietenul meu?
Travis Bickle: Hmda.

replici din filmul artistic Şoferul de taxi, scenariu de Paul Schrader (1976)
Adăugat de Alina Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaşti frumos, în poezie

Pe buzele tale apar fluturi
Cu aripile unse cu miere,
Când zâmbeşti, spui poezii,
Venite din steluţe de durere.

Blândeţea îţi rămâne şi aşa
O rază încărcată cu lumină
Iar dragostea ce-mpărtăşeşti
Sămânţă e, în clipa ei divină.

Mi-i oarecum să îndrăznesc
În aerul de maximă plăcere
Să-ţi cer favoruri când tu spui
Că arzi doar în durere.

Ai fluturi pe buze de dor,
Inima-i amară şi pustie,
Zâmbeşti, ca lumea să te vadă
Cum renaşti frumos, în poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei femei ca mine

Nu e bine
Unei femei ca mine
Să-i spui prea puţine...

Ar înţelege atâtea din tăcerile tale,
Încât foarte greu ai reuşi
Să scapi de ea!

Nu e bine
Unei femei ca mine
Să-i spui prea multe...

Ar epuiza toate formele răbdării,
Şi te-ar abandona
În favoarea abstinenţei!

Nu e bine
Unei femei ca mine,
Să-i spui că o iubeşti...

Ea ştie
Că nu poate fi iubită,
Şi-ai fi... ridicol!

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1980)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti de spus înainte de culcare

Când fiica ta îţi cere să-i spui la culcare poveşti,
poveşti de felul celor cu care ai crescut tu mare, sper că
vei folosi versiuni mai bune.

Sper să-i spui înainte de culcare poveşti în care prinţesa nu-i
doar o prinţesă, ci o fecioară-cavaler care înfruntă
balaurii acestei lumi. Sper să-i spui poveşti în care
prinţesele salvează regatul tatălui lor de la pieire.
Sper că-i vei spune poveşti în care fetele se apără singure
în faţa oricărei adversităţi.
Şi că nici monstru, zmeu sau rege-al întunericului,
nu le vor putea vreodată opri să facă ceea ce vor.

poezie de Nikita Gill, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă ipostază

mamei plecată în lumea fără timp

copilul din mine agită cerul şi plânge
cu mâinile lui desenează pe cer
un Dumnezeu tânăr
există o relaţie între ei
de parcă s-ar şti
de undeva
iată îi spune copilul
ţi-am desenat un măr
jumătatea cea mare ţi-o dau ţie
cealaltă o păstrez pentru mama
să-i spui lucrul ăsta
şi să-i mai spui că tata s-a dus
într-o dimineaţă devreme în pădure
după vreascuri şi nu s-a mai întors
hornul de la casă a căzut
peste iedera urcată până la cer
cireşii au privirile pline cu flori
poarta se zgâlţâie în balamaua
ruptă de anul trecut
duminică
bătrânele satului
cu mâinile sorojite de vreme
au îngenuncheat lângă altar
clopotul a bătut în dungă

s-a dus şi mătuşa...

anul ăsta nu vom împodobi bradul
să-i spui că răsăritul caută pământul
şi-l ţin aproape de piept
pentru ziua în care
ne vom întâlni...

să-i spui şi asta
înlăuntrul meu se face târziu
contaminez spaţiul dintre mine şi cer
nu mai pot rămâne aici
nu mai pot privi îndărătul zilei
ochii mei sunt plecaţi să caute înţelesuri
cerul e cusut pe la margini cu lacrimi

împing durerea printre rugăminţi
şi aştept...

poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când spui Femeie: spui enigmă şi vrajă. Când spui Bărbat: spui curaj, putere, eficienţă şi siguranţă.

Şerban Milcoveanu în Ce e nou în femeie? (1995)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Singurătate, tu,
Eu spun da,
Tu spui nu,
Singurătate, tu,
Eu spun nu
Tu spui da
Acoperind inima.
Singurătate, tu,
Eu spun nu
Dar tu mă vrei.

poezie de Ana Pleşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

prieten credincios

Un prieten credincios e un sprijin puternic: cine l-a găsit, a găsit o comoară. Un prieten credincios e piatră nestemată: nimeni nu va şti să-i cumpănească preţul. Un prieten credincios e un balsam de viaţă: cei ce se tem de Domnul, aceia-l vor afla.

definiţie de Isus Sirah în Ecclesiasticul, 6:14-16, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare la alegeri. - Lui Girel Barbu -

Ne spui c-au fost şi fete, peste tot,
Cu fusta cât un buletin de vot;
Dar nu ne spui că te gândeai că vrei
Să pui "ştampila"... sub acest crâmpei.

epigramă de Florea Costache din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punctele cardinale ale minciunii: să nu ştii ce spui, să nu spui ce ştii, să nu fie ce spui şi să spui ce nu este.

aforism de Cornel Stelian Popa (29 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugămintea din urmă

Eşti schilav tot! Un cerşetor
Te-ntorci acum acasă,
Şi ce fecior frumos erai!
Dar oricum eşti, ce-ţi pasă!
Tu vei vedea iar satul tău
Şi casa voastră-n vale,
Şi biata mamă-ţi va ieşi
Plângând în cale.

Şi eu rămân să mor pe-aici
Cu liftele păgâne!
Ah, parcă simt că n-am s-ajung
Să văd ziua de mâine.
Cu douăzeci deodată-n car
La groapă mă vor duce,
Şi, bun e Domnul, de-om avea
La cap o cruce.

Noi de copii ne ştim, şi-am fost
Ca fraţii, ba mai bine.
Eu de-am avut un singur ban
L-am împărţit cu tine;
Şi tu cu gura foc prindeai
Să-mi dai ajutorare;
Să-ţi răsplătească Dumnezeu,
Că-i bun şi mare!

Şi-auzi acum! De-or întreba
În sat de-a mea venire
Tu-n loc de adevăr să spui
Că n-ai de mine ştire,
Că n-am fost la un regiment
Dar spune-le ce-ţi place.
Că pentru ei ori viu, ori mort,
Totuna face.

Iar mamei Doamne, cum aş vrea
Credinţa s-o înşele!
Să-i spui că m-ai lăsat rănit
La Turnu-Măgurele,
Dar voi sosi cât de-n curând.
Ascultă-mi rugămintea,
Că mama, dac-ar şti că-s mort,
Şi-ar pierde mintea.

Tu s-o amâi cu zi de zi
Şi spune-i câte toate,
Ea e bătrână, n-are mult
Să mai trăiască, poate;
Şi pentru ce să-i amărăşti
Şi zilele puţine?
Că n-are-n lume bun şi drag
Decât pe mine.

Iar Linii, de s-ar întâmpla
Să vă-ntâlniţi vrodată,
Să-i spui că-s sănătos şi-aş vrea
S-o aflu măritată.
Tu uită-i-te-n ochi să vezi
De-o doare ori n-o doare;
Iar dacă vei vedea-o stând
Nepăsătoare,

Să-i spui că m-ai lăsat rănit
Pe umedele paie,
Că doctorul în carnea mea
Adâncă brazdă taie,
Că de dureri eu mă izbesc
Şi urlu ziua-ntreagă,
Şi c-am murit gândind la ea,
Că mi-a fost dragă.

Şi dacă ochii ei atunci
Mai tulburi se vor face,
N-o mângâia! E de prisos,
Te rog s-o laşi în pace.
O frunză veştedă nu-ţi dă
Cuvânt să zici că-i toamnă
Şi-o lacrimă în ochii ei
Nimic nu-nseamnă!

Şi-acum dă-mi mâna! A sunat
Cornistul de plecare,
Du Oltului din partea mea
O caldă salutare,
Şi-ajuns în ţară, eu te rog,
Fă-mi cel din urmă bine:
Pământul ţării să-l săruţi
Şi pentru mine!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu, vorbeşti de moarte şi spui o mulţime de prostii despre lumile de dincolo sau aşa-zisele lumi astrale, cauzale şi ireale. Dar Adevărat, Adevărat îţi spun, Maharaj este singurul tău prieten atât pentru această lume cât mai ales pentru lumea de dincolo. Doar Acela care moare înainte de moarte este el însuşi iubirea vieţii eterne!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea nenorocire este atunci când constaţi că nu ai un prieten oarecare, ci unul de moarte.

aforism de Iosif M. Cristian din Decadent în transcendent
Adăugat de elena denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-mi spui...

De-mi spui cine-a dat viaţa întâiului atom,
De-mi spui de unde vine pe lume întâiul om,
De-mi spui unde să află fiinţa prea putinte
Ce lumea a creat-o zicând două cuvinte,
De-mi spui de ce e lumea şi care-i ţinta sa,
De ce se mişcă totul şi-n veci se va mişca,
De-mi spui aceste toate, atunci m-apuc şi eu
Să-ţi spun cam unde este şi cum e Dumnezeu.

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!