Mirările peștelui
Năstrușnic monstru! Ca el, eu altul nu mai știu,
Rasa noastră de când l-a zărit întâia oară
Se miră încontinuu. O față plată, de ocară,
Iar trupul de la mijloc spintecat în două. Straniu.
Tu, care pe malul apei calci bizar și fistichiu,
Cu trupul despicat, mișcându-te-într-un ritm ridicol,
Cu aripioare fără rost, lent și păros articol!
Deshidratat și vertical, cu dinții lipiți! Disgrațios și cenușiu!
Respiri ce nu-i de respirat, aerul tăios ca un pumnal,
Cum poți tu oare să exiști? Pe tine însuți cum de te suporți,
Uscată și-îngrozitoare creatură care simulezi că știi să-înoți?!
Din tine nimic nu trăiește-n apă, nimic din tine nu-i normal!
Din când în când, vă văd trecând perechi ( soții și soți?!)
Cu-aripile legate-absurd una de alta apocaliptic animal!
poezie de James Henry Leigh Hunt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre căsătorie
- poezii despre soț
- poezii despre apă
- poezii despre zoologie
- poezii despre soție
- poezii despre ritm
- poezii despre păr
- poezii despre plată
- poezii despre pești
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Pierde-te pe tine însuți
Pierde-te pe tine însuți
pierde-te-n această iubire.
Când te vei pierde-n această iubire,
vei afla totul.
Pierde-te pe tine însuți,
pierde-te pe tine însuți.
Nu te teme de această pierdere,
te vei ridica din colb
și vei îmbrățișa cerurile fără hotare.
Pierde-te pe tine însuți,
pierde-te pe tine însuți.
Evadează din forma pământească,
acest corp este un lanț
și tu ești prizonierul.
Sparge zidul închisorii
și pășește dincolo ca un prinț.
Pierde-te pe tine însuți,
pierde-te la picioarele gloriosului Rege.
Când te te vei pierde înaintea Regelui
Vei deveni Regele.
Pierde-te pe tine însuți,
pierde-te pe tine însuți.
Evadează din norul negru
care te-învăluie.
Astfel, vei vedea lumina ta proprie,
strălucitoare ca luna plină de pe cer.
Acum, intră-n acea liniște.
Acesta este cel mai sigur drum
de a te elibera...
La urma urmei, ce-i viața ta?
Nimic, în afara de străduința de a fi cineva,
Nimic, doar o fugă permanentă de propria tăcere.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre monarhie
- poezii despre lumină
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre picioare
- poezii despre nori
- poezii despre negru
Îmi spuse...
Îmi spuse: « Nu poți să știi când vine....
de ce nu faci puțină ordine?
Nu poți să știi când te găsește
poate e-n tine, poți ști...
Nu poți să știi cum arată...
Si dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer și trece chiar prin tine
și nu are nimic înfricoșător, ci doar un răcnet
la sfârșit, când
cei ce rămân în urma ta l-aud... »
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre înot, poezii despre sfârșit, poezii despre păsări, citate de Eugen Jebeleanu despre păsări sau poezii despre aer
Sonetul 51
Iubirea mea îi scuză încetineala
Calului lent, când plec de lângă tine.
Când te-am lăsat, ce rost are iuțeala?
N-o să schimb calul ca s-alerge bine.
Iar când mă-ntorc, ce vină are oare
Dac-a lui fugă este cam greoaie?
Eu îi dau pinteni, însă chiar călare
Pe vânt de-aș fi, mișcarea nu-i vioaie.
Nu-i cal cu jalea mea să țină pasul
Și-atunci dorința (ruptă din iubire)
Va necheza în goană din tot glasul,
Dar dragostea îl iartă de amorțire.
Căci la plecare-a mers cu greutate,
Însă spre tine fuge-atât cât poate.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cai, poezii despre iubire, poezii despre vânt, poezii despre vinovăție, poezii despre schimbare, poezii despre mișcare, poezii despre iertare, poezii despre greutate sau poezii despre dorințe
Să trec pe lângă sentimente?
Eu nu știu nimic
Și văd puțin.
Dar, mai mult simt.
Mai mult decât oricine,
Simt aerul pe care îl respiri,
Cum îmi arde stomacul,
Simt mai mult decât pământul,
Udat de un potop,
Cum mă inundă
Lacrima, din suflet, din destin,
Din al tău ochi.
Eu nu știu nimic.
Și Doamne, câte mai am
De văzut, de aflat!
De simțit, de ce nu?
Să pot să simt,
Cum trece de mine
Dorul pe care mi-l lași!
Ar fi păcat,
Ca tinerețea-mi să treacă
Fără rost,
Pe lângă sentimente,
Să nu mai pot să simt
Un aer proaspăt
Și-o ploaie caldă
Ca pe un duș reconfortant!
Un râs puternic,
Să-mi iasă din plămâni.
Să-mi simt din nou puterea,
În mâini,
În cuget și-n voință,
Să vreau să simt, că trăiesc iar!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre râs, poezii despre ploaie, poezii despre mâini, poezii despre dor sau poezii despre Pământ
Caii...
Când poți să tai văzduhul în felii,
Cu trupul greu, chinuit de G-uri,
Când sufocat respiri din butelii
Un oxigen ce-ți vine cu rateuri,
Cum poți privi din vârful atmosferei,
Pământul drag pe care sunt ce-i dragi?
Iar când virajul pune punct vederii,
De manșă cum știi cât mai poți să tragi?
Când îți alegi colegii dintre fiare,
Strângând din dinți, cu dinții clănțănind,
Când mori câte puțin cu fiecare,
Ca să învii din nou, din nou zburând,
Cum poți rămâne singur în aprige vâltori,
Și să te îmbeți de spațiu sorbind pe săturate,
Cum nu visezi aiurea să-ți cumperi uneori
Papuci și fes albastru cu ciucure pe spate?
Când cei care rămân sunt mai puternici,
Din moartea unui frate mai învățând ceva,
Când încă pe Pământ mai sunt nemernici,
Și diletanții, veșnic, se bagă-n treaba ta,
Cum poți să dai uitării jignirile aduse
Și să te-arunci în focul răspunderii reale,
Iar când pășești cu stângul, pe căile apuse
Cum poți, să nu schimbi totuși, cadența vieții tale?
Când alții dorm acasă, alături de neveste,
Iar tu-ntr-o cămăruță cu cei din echipaj,
Când sunetul sirenei te scoală fără veste
Și te aruncă-n noapte cu sunet de fortaj,
Cum poți să nu te-nfurii și totuși să-nțelegi
Pe cel ce nu-nțelege esența vieții tale?
Când ironia soartei el, apărat de legi,
Cum ar putea-nțelege înfrângerile tale?
Înfrângeri? Da, înfrângeri... izbânzi neacordate
Pe care ție însuți furându-le, le dai...
Decât să arzi cometa în nopți întunecate,
Mai bine, frate dragă, du-te și crește cai!
poezie celebră de Doru Davidovici din Dezmințire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre sunet, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre dinți, poezii despre întuneric sau poezii despre visare
Lucian: Nis, scuză-mă, te rog!
Nistor: Să te scuz?! Nu înțeleg... Pentru ce, șefu'?!
Lucian: Că... Am fost un mare prost?!
Nistor: Prost, tu?! Cum, adică?
Lucian: Pentru că nu demult te-am rugat să nu strigi în gura mare, de față cu toți ceilalți, ce anume te deranjează la mine, când mi-ai zis că aș fi căpos și enervant, în peștera aceea. Dar eu cum am procedat oare cu tine acum?! Nu-i corect! Am greșit față de tine! Nu trebuia să-ți reproșez nimic în legătură cu denumirile astea afurisite! Chiar n-aveai de unde să știi despre ele. Iar eu puteam să-ți spun foarte frumos doar ție, în liniște, spre exemplu, uite acum, nu atunci, acolo, în ședință! Ți-am mai spus, te rog, oprește-mă când mă port urât cu tine! De ce-mi dai voie să te tratez astfel?! Nu meriți așa ceva!
Nistor: Lasă, șefu', nu-i nimic...
Lucian: Ba da, nu e corect! Deloc! N-am nici un drept să te tratez astfel! Și nici măcar dreptate n-am! Sper doar să nu fii prea supărat pe mine, din cauza asta.
Nistor: Hai, mă, șefu'... Cum să fiu supărat pe tine?! N-ar fi posibil!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încăpățânare, citate despre șefi, citate despre supărare, citate despre speologie, citate despre prostie, citate despre posibilitate, citate despre iertare, citate despre gură sau citate despre greșeli
Când te simți pierdut, privește în jurul tău. Îndoiește-te că ce vezi e adevărat, și șterge toul, să-ți rămână apoi o singură certitudine: că tu exiști. Exiști pentru că ai un trup, trupul tău. Ești chiar tu! Trupul tău e tot spațiul pe care l-ai străbătut ca să ajungi unde ești, e și timpul care a făcut din tine ceea ce ești acum, timpul pe care tu îl porți scris în tine, ale cărui cicatrici sunt amintirile tale, iar amintirile sunt gânduri; și gândurile ești tu...
citat din Paul Auster
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri, citate despre timp, citate despre spațiu și timp, citate despre existență, citate despre amintiri sau citate despre adevăr
Ce rost ar fi avut?
Ce rost ar fi avut această viață
de n-ai fi existat, copilul meu?...
N-aș fi știut nicicând cum se-nvață
cu sufletul să fi prezent mereu
la tot ce deopotrivă ai în față
trecând prin lume, de-i ușor sau greu.
Am înțeles mai bine ca oricine
iubirea să o dau celor din jur,
să îndrăgesc, așa cum se cuvine,
și să ridic în zări fără cusur
ce-i mai de preț în clipa care vine,
pentru a clădi un viitor mai pur.
Ai fost cununa mea întotdeauna,
o port mereu ca pe un cer senin,
puteri îmi dai ca, una după una,
prin zilele ce neoprite vin,
în inimă să îmi aduc întruna
icoanele la care să mă-nchin.
Când n-oi mai fi cu tine-n astă lume
te voi privi din flori și din copaci,
iar tu vei ști că cineva, anume,
prezent și nevăzut în tot ce faci,
mereu va fi cu tine să te-ndrume,
să-ți netezească locul care-l calci.
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viitor, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent sau poezii despre inimă
Tăcere
Pentru omul ignorant nimic nu-i mai bun decât tăcerea,
Iar dacă-i conștient de acest lucru el nu mai este ignorant.
Când te afli departe de excelență și de perfecțiune
E de preferat să-ți ții limba în gură.
Limba poate dezonora oamenii.
O nucă fără miez are foarte puțină greutate.
Un animal nu va învăța de la tine să vorbească,
Dar tu poți învăța de la animal cum să taci.
Oricine nu chibzuiește înainte de a răspunde,
Cel mai probabil va îngăima vorbe fără rost.
Ori îți împodobești discursul cu inteligența necesară unui om,
Ori rămâi tăcut asemeni unui animal necuvântător.
poezie de Saadi,1213 -1291, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vorbire, poezii despre perfecțiune, poezii despre inteligență, poezii despre ignoranță sau poezii despre gură
Iubirea e în tine. A fost tot timpul acolo și e singurul loc unde va fi. Și atunci când nu simți iubire e pentru că ți-ai acoperit iubirea din tine cu gunoaiele existenței de zi cu zi și doar de tine depinde să îți miști fundul și să începi să faci curat printre gunoaie până când vei face iubirea din tine să strălucească din nou. Iubirea e în tine atunci când citești o carte care îți place, când te uiți la filmul sau serialul preferat, când mergi în excursie și ești în mijlocul naturii trăgând pe nas aerul oxigenat al pădurii sau cel sărat al mării și toate problemele de acasă par departe. Când asculți muzica preferată, când ești cu prietenii din copilărie și râdeti de toate amintirile. Iubirea e în tine atunci când îți spune: "Devino maxim din ceea ce poți să devii." Iubirea e când alergi pe bandă sau pe stradă sau tragi de fiare la sală sau faci orice sport, pentru că iubirea îți spune: "Iubește-te! Vreau să ai un corp frumos și sănătos." Iubirea e în tine când te duci să mângâi un câine sau o pisică. Iubirea e în tine atunci când știi că meriți tot ce e mai bun în viața asta și iubirea e în tine când faci ceva cu pasiune și uiți cum trece timpul. Iubirea e în tine când îți îmbrățișezi părinții și bunicii și îi ierți pentru toate greșelile pe care le-au făcut față de tine, pentru că atât au știut la vremea lor. Iubirea e în tine când te uiți în ochii persoanei pe care o iubești și îi spui: "Te iubesc" fără să îți pese de reacția ei și fără să ai nevoie de ceva în schimb.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre viață, citate despre sănătate, citate despre sport, citate despre seriale, citate despre schimbare, citate despre păduri sau citate despre prietenie
Cum ești tu!
Cu inima arsă, de șoaptele fierbinți
Te cred pe cuvânt, dar știu că poți să minți!
M-ai fermecat, cu zâmbetul tău!
Gurii tale, nimic nu-i trebuiește, chiar nimic!
Și cât sunt eu de mare,
Mă ai la degetul tău mic!
Fără de sandale,
Mă plimb pe nisip, pe nisipul moale!
Fără tine!
Atât de simplu, tu spui nu!
Mă lași, pleci! Chiar pleci?
Nu știu când glumești!
Nu știu când greșești!
De ce mă lași?
Adun nisip în palmă
Făcând câțiva pași!
Spre tine vin, cu visele mele!
De mână te țin!
Pe-o cărare mică, dar plină de stele!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre încălțăminte, poezii despre zâmbet, poezii despre umor, poezii despre stele, poezii despre plimbare sau poezii despre minciună
Complicele umbrei
când îți vine timpul
calci pe întuneric ca pe o iarbă
cosită prea devreme
primăvara
o altă realitate respiră din tine
e ca și cum ai traversa strada
simțind umbrele altui anotimp
nu te clatini dar brusc
îți amintești de tine
în acest răgaz dintre noapte și zi
ești doar tu și
o umbră care
te desparte de lucruri
cineva intră prin efracție
nu-i nimic
zici
e doar complicele umbrei
pe care o aștept...
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Teodor Dume despre întuneric, citate de Teodor Dume despre timp, poezii despre realitate, poezii despre primăvară, citate de Teodor Dume despre noapte, poezii despre anotimpuri sau citate de Teodor Dume despre anotimpuri
Nu e o poezie, dar e pentru tine
De când nu te mai văd eu...
De când nu te mai ascult când țipi...
Am obosit să te văd,
Cum risipești iubirea,
Cum faci pe placul neevoluaților,
Cum îți pot râde în nas,
Deoarece nu știi să te respecți pe tine.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie
Pe o piatră încălzită de soare
Mai bine așează-te strâmb pe o piatră încălzită de soare
și judecă-mă drept.
Nu încerca să fii prea înțelept
Mai bine decât binele, binelui strică
și orice lucru judecat în pripă
Se-ntoarce împotrivă-ți.
Ești încă prea crud să știi ce e de știut,
Ce se întâmplă, și cum se întâmplă,
Apa din alții cât e de adâncă
Vârtejul nebun cât e de nebun
Cum vine pârjolul, cum lasă doar scrum,
Cum trebuie din scrum să renaști, pocăit
și iar te întorci de unde ai pornit
Când trebuie să uiți, sau să-ți amintești
Când trebuie să ierți, sau să pedepsești
Trecând peste tine.
Când singur rămâi, până unde să ajungi
Când spui ce ai de spus, sau când praf să arunci
În ochi de prieten, de părinți, de soție -
Ce ții pentru tine, ce alții să știe
Ce-i bun și ce-i rău, eterna problemă.
Să poți rezolva savanta dilemă
În care,
Prin legile firii, atât de încurcate,
Pe rând și deodată, cu toții au dreptate.
Cu omul din tine, pustiit, fărâmat
Să poți să te scoli de nimic rezemat,
Doar de omul din tine - care încă rezistă.
Să poți să prefaci în surâs ziua tristă
Să treci marea-not, chiar de nu știi să-noți
Când pleci, să nu lași doar urme de roți.
... și eu aș vrea să fiu turnat
În bronzul tare și durabil
Ce corespunde admirabil
Solidului portret de tată
Din mintea ta întortocheată...
..............................
Hai, dă-te jos de pe piatră...
poezie celebră de Doru Davidovici din Dezmințire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre bine și rău, poezii despre înțelepciune, poezii despre tristețe, poezii despre tată, poezii despre prietenie, poezii despre portrete, poezii despre pocăință sau poezii despre nebunie
Cu tine
Ți-am zărit de departe statura, te recunosc dintr-o mie,
Urât și păros, cu ochi bulbucați, cu pete pe piele, duhoare.
Ce tremur m-a luat. Ce inimă mare. Să pic din picioare.
Dar nu te-am privit, să nu vezi că-mi plâng ochii. Si ție
Nu-ti pasă că sufăr. Nu vrei să-mi simți trupul, nici sufletul meu.
Frumos mai ești, Doamne. Ce trist și -ncruntat
Ce minte bolnavă! Un monstru din tine a creat,
Ca să pot să te uit. Să nu te mai vreau niciodata. Mereu.
Nu se poate. Prin vene si pori ai pătruns, ești în mine.
In toate ești tu, flori si soare, în fân și pe tufa cu mure.
Să mor și nu-mi pasă. Cu mine te iau. Să traim în pădure,
Sălbatici și goi, doar cu frunze și apă. Mi-e bine. Cu tine.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre păduri sau poezii despre plâns
Nu-ți fie frică de ridicol; dacă simți ce spui, dacă te pui pe tine curat în cuvinte, n-ai cum să fii ridicol. Fă-l pe cel de lângă tine să simtă ce simți - dinăuntrul lui. Din afară poți convinge, și poți înțelege lucrurile, dar fără să le simți. Lucrurile pe care nu le simți se uită, sau te poți obișnui până la urmă cu ele, ceea ce e și mai rău. Ce pleacă din tine nu se poate uita, și nu te înșeală, și atunci nu se poate întoarce niciodată împotriva ta; dar pentru asta trebuie să fii foarte curat cu tine, și asta iar e greu. Ca un zbor cu motorul defect.
Doru Davidovici în Ridică-te și mergi (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor, citate despre motoare, citate despre frică, citate despre cuvinte sau citate despre curățenie
Nu știu
dacă noaptea
când dormi
îți pui mâna sub cap
sau te agiți până la ziuă gândindu-te
cum îmi imaginez că ești
cum te ascunzi prin pătura groasă
crezând că sunt acolo
gata să îți măsor
fiecare centimetru de piele
nu știu
dacă ziua
când privești pe fereastră
brațele tale taie aerul din cameră
ca și când ar vrea să mă atingă
vezi tu
eu nu știu nimic
chiar nimic despre tine
nici dacă îți bei cafeaua în grabă
sau dacă pâinea pe care o înghiți
are gustul acestei iubiri
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre pâine, poezii despre imaginație sau poezii despre cafea
Când nu știi cât valorezi, aștepți ca alții să te valorizeze. Când nu te iubești, aștepți ca alții să te iubească. Când nu știi să dai un sens vieții tale, aștepți ca alții să îți ofere o direcție. Când renunți la puterea ta personală, o predai altora, iar ei îți vor dicta cum să trăiești. Când nu îți asumi responsabilitatea vieții tale, devii dependent de cei din jurul tău. Consecința acestor atitudini este ca te pierzi pe tine, faci compromisuri și sacrificii care te îndepărtează din ce în ce mai mult de tine însuți, trăiești o viață la voia întâmplării și în funcție de nevoile, așteptările și dorințele egoiste ale celor din jur. Asta este ceea ce vrei de la tine însuți și de la viața ta? Îmi imaginez ca nu... Și atunci, ce mai aștepți? Răspunsurile sunt întotdeauna la tine: iubește-te, prețuiește-te, crede în tine, fii autonom și independent, fă-ți un plan de viață și urmează-l pas cu pas. Viața ta îți aparține! Trăiește conștient!
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sacrificiu, citate despre responsabilitate, citate despre promisiuni, citate despre independență, citate despre imaginație, citate despre dorințe sau citate despre devenire
Teatru pustiu
Ai spus că tu ai vise
și vrei să le-mplinești,
Cum vei putea, tu, oare
să poți să le trăiești?
când sufletul tău zace
răpus într-un trecut
ce nu simte dorință
și-n care te-ai pierdut...
Cum vei putea-nțelege
când tot ți se va da?
așa cum tu speri, încă,
să ai în viața ta;
Cum vei decide prețul
la tot ce ai cerut?
dacă iubirea-n tine,
demult, a decăzut...
Ai spus că tu ai vise,
dar suflet ți-a rămas?
Îți va ajunge, oare,
să fii doar bun-rămas?
Ce rost mai e în tine?
cu trup frumos, dar gol...
Tu, care, în Iubire,
nu poți primi un rol!
poezie de Florin Răileanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre teatru sau poezii despre frumusețe
Iartă-mă că te caut
Iartă-mă că te caut atât de stângaci
în cugetul tău.
Iartă-mi durerea ce ți-o trezesc.
Vreau să ridic la lumină
ce e-n tine mai bun,
ceea ce nu văzusem, să văd,
ca un scafandru-n adâncuri,
să iau
ce-i mai de preț în tine,
și să duc în lumină, cum duce copacul
cea din urmă lumină
cu care soarele l-a mângâiat.
Atunci tu
vei veni în tărie să cauți
bunul de preț;
ca să-l ajungi,
deasupra ta însăți ai să te-nalți,
așa cum de vreau,
de-abia atingând pamântul, în trecerea ta,
cu vârful înrourat al picioarelor tale,
cu trupul tot încordat, într-un elan,
din tine, spre tine însuți.
Pentru ca dragostei mele să-i răspundă atunci
făptura cea nouă ce vei fi tu.
poezie clasică de Pedro Salinas
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare, poezii despre stângaci, poezii despre durere, poezii despre copaci sau poezii despre Soare