Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Elegie

Candva fecioarele acestui astru
ieseau sin casa, gangurind abia,
purtand pe umeri ca un scut albastru
o frumusete limpede si grea.
Iar umbra ei, cazand din mers pe plante
le-ncovoia pentru putreziciuni
si pentru-acele sfinte diamante
ivite cu trufie in carbuni.
Iar tu, iubito, suferind cu pasul,
gaseai in zare fluviul descantat
de salcii triste, lacrimand in ceasul
cand luna-si scoate cornul argintat.
Si toate coborati in val cu scuturi
roscate in amurg si negre-apoi.
Minusculi stropi si ochi imensi de fluturi
cadeau pe umerii rotunzi si goi.
O, scutul nu parea sa se scufunde!
Cazand adanc, te minunai si tu
ca trupul vostru diparea in unde,
dar frumusetea trupurilor nu.
Iar fiarele setoase, mai la vale,
privind cu ochiul rosu de pe mal,
cu alt luceafar se-ntorceau din cale
uitand sa guste fermecatul val.
Tarziu, fara vestmant, tinand cu mana,
lunatice, voi ascundeati sub scut
placerea-nspaimantata si tarana
din care trupul vostru s-a nascut...
Candva, femeile acestui astru
puntau o alta frumusete, gre.
si nu visau ca scutul ei albastru
odata, de pe umeri, va cadea.
Iar spre sfarsitul unei nopti amare,
cand fiicele iesira dintre flori,
cu sani sfiosi si umeri goi pe care
cadeau cu sabii aspre tineri zori,
- trecu incet si scutul tau, iubito,
sa apere un numar mai frumos
si clipa mare pe care-ai sfintit-o
in pantece cu tipat dureros.
Acum iata: stati plangand in noapte,
caci fiicele isi trec stravechiul scut
la alte fiice, mandre, fara sopate,
ca intr-un joc de-a pururi cunoscut,
Si plangeti fluviul linistit si pasul
cu care veti intra-n acelasi val
si salciile jalnice si ceasul
pana sub luna-ntarziat pe mal.
Cand scutul falnic o sa se scufunde,
cazand adanc, te vei mira si tu
ca frumustea a pierit in unde,
tarana trupurilor insa nu...

poezie clasică de
Adăugat de Larisa AndreiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Draga mea păpușă...

te-am vrut puternica, te-am vrut independenta
din osul meu ai fost creata- nu din simplu lut
te-am vrut de-o frumusete rara, prin esenta
de o noblete si mai rara eu te-am vrut

te-am vrut senina, fara umbre de tristete
cum vrei mereu un cer albastru, fara nori
cu zambet intalnindu-ma si cu tandrete
indeferent - la miez de noapte sau de zori

te-am vrut mereu asa cum vreau femei frumoase
te-m vrut mereu asa cum vrei si tu- barbati frumosi
te-am vrut mereu ca pe-un cutit taind in oase
si chiar de oasele nu dor- la nebunie dureros

te-am vrut in paturi si te-am vrut pe scene
te-am vrut pe pisc de munte si pe val de mare
te-am vrut mereu in toate pozele obscene
doar intr-o poza- nu te-m vrut- in cea ce doare-

in alte brate nu te-am vrut la nebunie
in alte paturi- nu - si-ntrezaresc
ca-n Univers numai atunci exista armonie
cand sunt iubit, te am si te iubesc

te-m vrut mereu in stanga mea, aproape
te-am vrut mereu in dreapta mea, zambind
sarutul tau mereu l-am vrut cu iz de visini coapte
si licarul din ochi cand stelele se sting

mereu te-am vrut, ducand razboaie pentru tine
mereu m-am vrut in ochii tai cuceritor
si dac- adeseori eram mai rau decat un caine
aveam acelasi sentiment de tainic dor

ca primul meu strabun din pesteri mohorite
la primele ciocniri dintre instinct si fantezie-
femeile exista pentru -a fi iubite
femeia- pentru pura armonie

de-atunci mereu te vreau la nebunie
de-atunci renasc ca Phoenics din cenusa
de-atunci iubito, viata asta-i vie
iar tu iubito- draga mea papusa...

poezie de (22 iunie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adio, Eva draga

Tu ai plecat pentru vecie
Noi am ramas, dar pana cand?
Caci firul vieti-i mai subtire
Cu fiecare zi trecand!

Erai o vesela faptura
Atunci cand noi ne-am cunoscut
Dar drumul sinuos al vietii
Ne-a indepartat, poate prea mult.

Acum tu ai plecat pe un drum
Pe care toti il vom urma
Dar nimeni nu va sti nici cand
Nici unde trupul ii va cadea.

E trista aceasta despartire
Fara speranta revederii
Dar toti suntem sortiti pieirii
Caci asta-i mersul reinoirii

poezie de (27 noiembrie 2011)
Adăugat de Lia DumitrescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zeii batrani stiu inca sa petreaca!

Iubiti colegi purtand acelasi hram!
Sunt patruzeci de ani - o vesnicie!
De cand, intaia oara, ne porneam
De-aici, ca o superba herghelie
De manji nestiutori de bici si ham.
Eram frumosi: purtam vapaia pura
Care se-arata-intreaga pe figura.
Acuma, iata-ne - si mai frumosi;
De frumusete grea, interioara,
Care ne face - poate - mai sfiosi,
Caci n-are focul viu de primavara
Al astrilor puternici si gelosi,
Ci doar surasul palid care-inseamna
Caldura blanda-a soarelui de toamna.
Ei si!? Intelepciunea unei vieti
E s-o traiesti, pe fiecare treapta,
Prin ceea ce-i e propriu, si sa-nveti
a-i da, necontenit, masura dreapta.
Sa-i dam, deci, acceptatei batraneti
Prilejul de-a ne-ntineri, o clipa
Prin tot ce-a fost recolta si risipa.
Noi, toti, ne-am pregatit candva, de zbor
Aici, intre aceste ziduri sfinte.
Azi am venit sa ne rostim in cor
Recunostinta inimii, fierbinte,
Omagiul cald, al nostru-al tuturor,
Adus acum liceului prin care
Am cunoscut intaia consacrare.
Tot ca elevi, dar azi mai silitori,
Venim sa strangem generoasa mana
A unor fara seaman profesori.
Celor de-aici, si celor din tarana,
Intotdeauna le vom fi datori:
Caci tot ce le platim, pana la moarte,
Din ce ne-au dat, e doar o mica parte.
Ne-am adunat sa spunem, fara glas,
Prezent! in numele unor prieteni
ce nu-s aici; acei care-au ramas,
devreme sau tarziu, sub triste cetini;
sa ne-implinim cucernicul popas
la cerul lor cu astre scufundate
ce-asteapta azi un semn de pietate.
Suntem aici pentru-a raspunde-acum
La intrebarea: Ce-ati facut in viata?
E o-ntrebare de sfarsit de drum?
Eu cred ca nu: raspunsu-i inca-n fata.
Ci-n clipa cand il vom rosti, oricum
Ne-ar fi - carunt sau inca negru - parul,
Doar urma noastra spune adevarul.
Ne-am adunat ca sa-adunam acest
Teribil adevar al vietii noastre
Cu tot ce are mandru sau funest
Din biruinti, sperante si dezastre,
Sa nu ramana-n pulberi nici un gest,
Ci-insumat-ca un mirabil numar
Sa-l ducem impreuna, toti, pe umar.
Ne-am adunat sa ne copilarim.
Sa dezgropam din noi crenguta verde
A unui vesnic tanar vifleim
Pe care sufletul nicicand nu-l pierde,
Si-ncaruntiti cum suntem sa-l traim
Din nou: in cantecele si-n credinta
Care din leagan ne-au scaldat fiinta.
Iar daca-i scris ca orele de azi
Sa bata a suprema intalnire
Aprindeti-va sorii din obraz,
Fiti numai bunatate si iubire,
Si-orice cuvant rostiti-l in extaz!
Sarutul cel din urma, ca si-ntaiul,
Sa ne vegheze-n flacari capataiul!
Prieteni si colegi - bine-ati venit!
In lupta noastra crancena cu timpul,
Hai sa ne credem inca la zenit!
Restaurati, deci pentr-o zi, Olimpul!
Dati intalnirii nimbul cuvenit!
Din mana-n mana cupe mari sa treaca:
Zeii batrani stiu inca sa petreaca!

poezie clasică de
Adăugat de Larisa AndreiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Azi

sa planga norii pentru mine,
sa se deschida pamantul si sa te ia pe tine,
blesteme din toate partile sa rasune,
caci de azi o cruce poarta al tau nume!
rochia-mi murdarita azi alba mi-e,
rauri sece aveam pe fata, azi unu nu mai e.
vantul uitarii in paru-mi despletit se joaca
azi esti mort, ieri eram eu moarta.
acorsurile viorii iar le aud...
florile de la capatai eu am sa le ud,
am sa vin din cand in cand
cand o lacrima veela o voi vedea curgand...
desculta pe tarana-ti joc si cant,
bat din palme cand clopotul aud batand;
toaca-mi calauzeste al despartirii dans
cu duhul amintirii dansez acest vals...
dar cand cantecul se sfarseste
cad la paman ca un om ce mila cerseste,
cad, ma rog, si la tine, doamne, strig:
"da-mi aripi, caci singura eu nu pot sa ma ridic!"
tarana ai fost, tarana ai devenit
azi iti spun "adio", demon mult iubit!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Microb frumos

Ai intrat in inspiratia mea de astazi
Ca un microb frumos,
Si sunt fericit
Fiindca imi place aerul tandru
Din jurul tau.
Acum imi vei circula nestingherita
In Univers,
Si in fiecare zi imi vei trimite cate o stare sufleteasca
In loc de scrisoare.
Cred ca uneori voi fi trist
Ca un elefant omorat de un fluture,
Si te-as da afara
Dar nu voi sti unde sa te gasesc:
Tu imi vei fi cand intr-o mana,
Cand intr-un ochi, ori pe frunte,
Cand intr-un gand.

poezie clasică de
Adăugat de CristiB.Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "La lilieci" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -49.00- 34.30 lei.

Petale de lalele

acum, cand petale de lalele-ncep sa cada,
acum, cand ochii mei in ochii tai incep sa vada
si-albastrul cerului e ideal in soare,
las gandurile tale in mintea mea tresare;
e greu sa fii perfect, cand nici nu esti,
e greu sa simti ca mori, cand tu traiesti,
dar totusi lasa-te purtat de mana sortii
si nu da prada trupul tau in cupa mortii;
a mai cazut inc-o petala... mai sunt trei,
ins-a fi bun nu-i imposibil daca vrei.
simt cum parca pleoapele-mi sunt grele
asa cum sunt aceste petale de lalele,
ce se deschid uitandu-se la soare
si cad duse de vant pe cand laleaua moare.
simt cum ma cuprinde un val far de culoare,
te-apropi-ncet de mine, ce simt in suflet, oare?
dormim imbratisati far a ne da seama
unde suntem sau cat e ceasul, caci ne-a murit si teama;
petalele se-nchid si totu-i clar- se face noapte...
pacat ca maine-n zori au sa lipseasca toate.

poezie de
Adăugat de Cătălina MelinteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Ah, copacule

Ah, copacule, frunza ta imi cade pe umar,
soarele-si roteste ochiul, cazand la orizont,
umbra ta e lunga si subtire
pe campul acesta pustiu, de piatra

Am ramas asa, tinand in mana
saua si hamurile cu miros de cal
Mi-ar parea foarte rau sa mor...
Poate si pentru ca nu mi-e sete,
pentru ca as vrea sa plec, ramanand
de dragul unui cal care putrezeste
si-al unui copac cu frunze cazand

Pana unde - nici eu nu stiu
si nici ce intamplari vor fi in sufletul meu.
Ah, copacule, stelele sar dintr-o margine de pamant
si e dulce caldura si e un timp si e o liniste
ca o flacare verzuie, arzand!

poezie clasică de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Opera Magna Vol. 1-5" de Nichita Stănescu este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -208.95- 167.16 lei.

Scutul schimbării

Timpul vostru a trecut,
"Vă rugăm să ne scuzați",
Schimbarea este ca un scut:
"Nu mai vrem să fim furați".

epigramă de (19 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O vara si inca una

Ploua de mult, de saptamani
cad stropi in mine ca-ntr-o gara.
Mai stii peronul de-odinioara
din vara fara de sfarsit?

Si ploua des, marunt si rece
prin mintea mea fiorul trece
si lasa sant adanc, profund.
M-ascult gemand,
ma vad plangand
cum trec.

In paru-mi ploaia-si face drum
si lasa-n urma mari regrete.
Stau pe peronul unde atunci
noi ne dictam porunci
cu sete:

- tu sa m-astepti ca am sa vin,
cand vara va lasa in urma
seninul si-o sa-ncepi sa-ngani
al nostru cant, o doina.

Ajung spre seara, sa m-astepti,
cobor din mers si-o sa te iau
in brate si-o sa-ti spun glumet:
prostuto, credeai ca te las?

Eu iti spuneam cu glas de jar
c-am sa te-astept iara si iar.
Ma voi uita in zare fredonand
al nostru cant, o doina

Trecut-au doua veri sau trei,
poate sunt zece de atunci,
cand vara lasa-n urma tei
si doine dulci, si urme adanci

Ploua de mult, de saptamani
cad stropi in mine cantr-o gara.
Sunt cantece ce nu se-aud,
in zare trenul suierand
ma cheama.

poezie de
Adăugat de Mara BartisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-ai stins

Inca o petala cade rostogolindu-se in gol
Facandu-si loc printre atatea vise
Pe care le zdrobeste in cadere...
Insa aceasta petala e unica in felul ei,
E ultima petala, ultima speranta.
Ultima speranata tocmai s-a desprins
Din inima mea care sa deprins
Doar cu speranta.
Inima mea, o floare plina de petale...
Si iata ca inca o petala s-a desprins
E ultima petala, ultima speranta
Ce imi mai ramasese. Dar acum ce mai am?
Si daca speranta moare ultima,
Oare in urma ei ce mai ramane?
Cine poate oare acum spune?
Ce mai ramane?
Caci aceasta e ultima speranata... Era,
Caci tocmai a murit...
Ultima petala a cazut...


Pe cer, o stea straluceste puternic, caci arde.
In stralucirea ei, osciland mereu, incalzeste totul in jur,
Dar aceasta stea arde, caci doar asa straluceste, arde
Putin cate putin, pana se mistuie, pana se consuma.
Acum straluceste tot mai putin, acum nu mai straluceste.
A obosit. I-a trecut timpul. Acum abia se mai vede.
Acum nu se mai vede: s-a stins.
A stralucit pana la ultima picatura de substanta ce continea,
Pana la sfarsit.
Acum a incetat!
S-a transformat intr-o amintire...


Asa si tu:
Chipul tau, plin de substanta, plin de prezenta,
Stralucea intens in inima si mintea mea...
Totul se transforma in bucurie si fericire,
Orice neimplinire, chipul tau o transforma in succes,
Si era bine...
Chiar daca te eclipsa cineva,
Eu tot asteptam plin de sperante, de petalele inimi mele inca pline,
Sa apari, iar tu, ca o sarbatoare apareai mereu.
Apareai, caci acum totul s-a schimbat.
Treptat, ai ajuns la epuizare, apoi te vedeam din ce in ce mai rar,
Iar uneori te vedeam doar in mintea si in inima mea,
O fictiune reala, apoi si mai rar,
Pana cand te-ai transformat intr-o amintire placuta.
Am incercat sa te astept neincetat, dar petalele au cazut,
Speranta a murit, asa cum steaua stralucitoare de altadata s-a stins,
Asa ai murit tu in inima mea.
Iar acum, mai tin o mica faclie aprinsa in a mea inima:
O amintire de la tine, asezata frumos intr-un coltisor
In mintea mea: imaginea chipului tau,
O stea ce candva a stralucit si pentru mine.
Acum s-a stins, iar odata cu ea, s-a stins si o parte din mine.
Soarele a apus, dar cerul plin de stele
A ramas gol,
Caci s-a stins acel astru arzator, acum inghetat.
S-a sfarsit...

poezie de
Adăugat de Miruna DimaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Repetabila povara ( II )

Am mai scris despre voi, dragii nostri parinti,
Cand erati mai activi, cand erati mai fierbinti
Si ce-am scris m-a durut, si ce-am scris v-a durut,
Am privit indelung, ca ochi mut spre ochi mut.

Si acum, mai batrani, si acum mai tarziu
Imi mai cereti sa spun, imi mai cereti sa scriu,
Cautati peste timp c-un benefic repros,
Peste rana de os ochelarii sunt rosi.

Inainte putin, inapoi amintiri
Si ce degete-aveti, zi de zi mai subtiri,
Numai calciu batran pe la incheieturi
Si vecini mai nervosi si nepoti mai impuri.

Ce sa scriu despre voi, dragii nostrii batrani,
V-as minti, insa stiu ca priviti in fantani
Si din ele vedeti cum v-ati stins si v-ati dus
Si remedii nu sunt si intoarceri nii nu-s.

Vin postasii la voi, zambitori uneori,
Telegrame purtand cu nepoti rotunjori
Si voi faceti un chef cu un vin indulcit
Si cu paine si unt cat un varf de cutit.

Dimineata plecati, ca la treburi candva,
Dar la pranz oboseala de umeri va ia,
Zi de pensie-aveti, sarbatoare aveti,
Cand sunteti guralivi si sunteti indrazneti.

Mai vorbiti prin oras, mai vorbiti intre voi
Cat va costa un loc de mormant pentru doi.
Si la mers va-ndemnati mai rigizi, mai domoli,
Cautati leacuri noi pentru vechile boli.

Si nici lacrimi in ochi nu mai tineti acum
Cand traiti fara trai si aproape postum.
Dragii nostri parinti, suferinzi si batrani,
Miorite spre voi mai coboara din stani.

Si va spun despre noi ce mai e si ce nu-i
Si v-ati plange cuiva, dar taceti nimanui.
Si ce plug v-a taiat in obraz brazde-adanci
Si ce vulturi fatali v-au strigat de pe stanci?

Mai ramaneti cu noi, nu plecati nicaieri,
Nu ne sunteti batrani, nu ne sunteti poveri.
Va iubim tot mai mult, nopti si zile n-ajung,
Insa voi hotarati c-ati trait prea-ndelung.

Hai, priviti-ne in ochi, cat nimic nu s-a frant,
Ce-i cu voi de priviti insistent in pamant?
Locul vostru e-aici, nu va strangeti asa.
Vai, ce mici ati ramas sub povara prea grea.

Totdeauna prea mici cei batrani ne raman
Ca-ntr-o zi ca pe prunci i-om purta langa san.

poezie celebră de din Rugă pentru părinți (a două ediție, adăugită)
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Vinovat de iubire" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.41- 10.94 lei.

Fara tine

Privesc trista spre marea de stele
Ce se asterne deasupra inimii mele
Stropii rosii coloreaza seninul cerului
Dau frau liber durerii, veninului.
In jurul meu... multe fete cunoscute
Dar chipul angelic se pierde, se ascunde
A disparut in abisul trist al noptii
Singura stau, plang si aud cazand picurii
Strapungand trupul meu gol si neajutorat
Un ocean de durere si tristete ingandurat,
Scutul bratelor tale brusc a disparut
Chiar si sufletul din putere a pierdut.
Vino, saruta-mi buzele ca alta data
Spune-mi ca eu sunt singura fata!
Prietenia noastra inseamna mai mult,
Cum bate inima ta acum ascult
Tu imi spui ca rade insa ea nu minte
Stiu ca plange…ea traieste, simte...

poezie de (22 august 2008)
Adăugat de Larisa OanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ștefan Hrușcă

Balada daruirii

N-ar mai fi nici fluturi
N-ar mai fi nici flori
Fara nebunia
De fiori...

Nu e nici o punte
Intre ieri si azi,
Unde-ti lasi cocorii?
Unde cazi?

N-ar mai fi nici ploaie
N-ar mai fi nici vant
Fara inceputul
Si sfarsitul de cuvant

Care-ti vine-n minte
Fara nici un rost
Cand dai iubirii
Tot ce-a fost...

Totul este frunza-n vant,
De la soapta la cuvant,
De la buze pan' la cer
Numai ger, numai ger...

Tu esti insa viata mea
Si nu-mi pot imagina
Daca nu ar exista
Ochii taï, umbra ta.

N-ar mai fi nici pietre
N-ar mai fi nici cai
Fara indrazneala
De-a fugi prin rai...

Cand te-apuca pofta
Sau mai bine zis
Cand ajungi
La fructul interzis...

N-ar mai fi nici ape
N-ar mai fi nici munti
Fara nerabdarea si mirarea
Altei nunti.

Totul ti se pare
A fi fost facut
Numai cat cuprinde
Un sarut...

cântec interpretat de Ștefan Hrușcă, muzica de Ștefan Hrușcă, versuri de din Balade speciale
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tarmuri de perla

Ploaia are inca parfumul tau,
Te vad mereu cazand, prin ceruri fara numar,
Infasurat doar in mantia inserarii...
Si huma are parca o farama din tine...
Ca si cand ai fi trup din tot ce ma-nconjoara,
Plutesc deasupra valurilor senine,
Ce se topesc neincetat...
In marea straveche a amintirilor noastre,
Acolo unde, au fost zamislite, in imbratisare
Lumina si intunecimea dintai...
Departe, in ceturile de argint ale vazduhului,
Pe tarmul de perla al eternitatii...

poezie de
Adăugat de Ana SerbanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A fost o vreme...

A fost o vreme in vietile noastre,
Cand inimile ne erau astre,
Si vietile ne erau nori de margean,
Iar acum, atat de banal, ne desparte-un ocean.

A fost o vreme si pentru noi,
Cand ne-aratam unul altuia goi,
Ne sarutam pe gura cu foc,
Si luam viata ca pe un joc.

A fost o vreme cand in ger si viscol taios,
Eram langa foc, ofrandele Zeului Eros,
A fost o vreme cand sub lună plina de Mai,
Eu te iubeam, tu ma iubeai.

A fost o vreme ce nu va mai fi,
Si va fi o vreme cand noi vom muri,
Iar sub astre vor mai ramane,
Doar poemele noastre.

Dar va fi o vreme si pentru noi,
Cand amintirile vor deveni strigoi,
Iar prezentul, iubirea mea, ni se va parea firesc.
Atat timp cat nu vei uita, ca eu
TE IUBESC!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Scutul antirachetă și condiția de "bază" (NATO)

S-a hotărât să avem scut
E înțelept nici nu discut
Acuma, musai, în cinci ani
Să facem rost și de dușmani!

epigramă de (27 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe GurăuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Metamorfoze

Sa numeri arbori, ani sa numeri
prin parcu-n care, inspirat,
eu, cand te-am sarutat pe umeri,
sarutu-n aripi s-a schimbat.

Cimilitura nici nu preget
s-o luminez: Cinel, cinel,
eu, cand te-am sarutat pe deget,
sarutul s-a facut inel.

Menit e chipul tau sa-nfrunte
al vremii val, neabatut.
Eu, cand te-am sarutat pe frunte,
sarutul lauri s-a facut.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire ascunsa

lacrimi, atunci cand ploua peste durerea tristetii;
inimi, atunci cand inca bat, desi sunt ranite;
iubire, aparent infrigurata, in umbra,
atunci cand singur si in singuratate-mi, imi inchircesc sufletul in mine insumi, strangandu-mi aripile;

iubirea, eterna inca, se revarsa din inima;
intamplator mai poate fi reinviata de lumina unui soare optimist;
iubirea, surazatoare, ametita de intuneric,
atunci cand norii stralucesc, fierbinti, spre mai adanc, spre mai adanc;

inima mea, care se comprima dureros in imbratisarea ta;
umbrele, care par sa se sfarame violent sub puterea mintii;
adancime, care ilumineaza cu puterea flacarii ce arde
in intunericul abisului, chiar daca este aspatial si plin cu umbre;

asa cum ploaia de lacrimi incepe incet sa se opreasca,
asa cum vantul imprastie norii ca pe niste pene,
plansul se retrage din iubire pentru a se ascunde,
pierzand pana si rezonanta lipsita de importanta a focului.

poezie de , traducere de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta MăglașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bogatii din asta lume

Bogatii din asta lume
Ca in Pilda lui Isus
Cu "Bogatul si saracul"
Cat de adevarate azi is.

Bogatii aduna avere
Si tot nu le mai ajung.
Au case-n orase, sate
Si-o gramada de masini.

Schimba case si masini
Parca schimba un car cu fan
Bat pamantu-n lung si-n lat
Dar azi vai de cel sarac,

Cum era si altadat'
Multi nu au azi ce manca
Ar merge si ar lucra
Dar unde? caci ei ar vrea.

Unii adun, mereu adun
Ei se uita caci n-au cum
Caci unde lucrau odata
Voi le-ati pus lacat la poarta.

Nu au casa si confort
Copiii plangand adorm.
Ar manca sa creasca mari
Dar banii sunt la cei tari.

Multii incearca sa traiasca
Parasind chiar tara noastra.
Stati bogati si va ganditi
Caci tot ce veti aduna

Pe pamant le veti lasa,
Iar cand vine judecata
Iadul va va fi rasplata
Caci mila nu ati avut,

Ati facut tot ce ati vrut.
Nu l-ati vrut pe Dumnezeu
Nici jertfa Fiului Sau
Sa fiti iertati prin harul Sau.

Atunci va va parea rau
Ca bogatu-n cazul sau
Saracu-a fi in ceruri sus
Ca a ascultat de Isus,

Colo-n sanul lui Avraam
E locul celui sarman
Care atuncea cand traia
Domnului mult se ruga.
AMIN

poezie de
Adăugat de AlexandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Scutul

Acest scut mi-e cunoscut
de la un necunoscut
din mileniul trecut;
I-o fi fost de trebuință
celui întru neființă
și care s-a dus călare
dincolo de timp și zare?
Ori poate-au făcut popas împreună
sub ploaia de stele și lună?

Această aburindă țărână
pe care eu o țin în mână
poate nu e altceva decât
sufletul lui și atât.

poezie de din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde vine expresia "sânge albastru"? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!