Sonetul XXII
Cu noi viața-și mâne
imboldul, dar clipa
măsoară și pripa
și-n veci ce rămâne.
Ce trece-n neștire
curând irosit,
nu e plăsmuit
spre sfânta rodire.
Tineri, cutezanța
nu-i izbânda plină
în zbor să vă poarte.
Cumpănă-i speranța,
beznă și lumină,
și floare și carte.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Vezi poezii despre zbor, poezii despre tinerețe, poezii despre sfinți, poezii despre lumină, poezii despre flori sau poezii despre cărți
Citate similare
Sonetul XIX
Lumea-și preschimbă-n zbor firea-n
noi chipuri ca norii,
dar crește desăvârșirea-n
vechi albii, cresc zorii.
Peste calea ce clatină zarea
dezlegat se resfiră
largă, întâia cântare
zeiesc glas de liră.
Nu-i dumirită durerea,
nu-i bucheră iubirea!...
Când ne gonește în moarte
nu ne dăruie știrea.
Doar cântecul dă izbăvirea:
sărbătorescul să ne poarte!
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi și următoarele:
- poezii despre creștere
- poezii despre știri
- poezii despre nori
- poezii despre mântuire
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre durere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Izvoare, zbucniți în lumină
Izvoare, zbucniți în lumină
aproape prea zorit.
Ce din temeiuri țâșnește
senin și sfințit?
În nestemată,-n adânc
străluciri făurește,
și-n lung răcoros de livadă
smerit ne-nsoțește.
Noi, cum îi răspundem
metamorfozei în cânt?
O, cât de smintit despicăm
undă, pământ!
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi și poezii despre smerenie
Sonetul V
Nu-i faceți soclu! Deie trandafirul
prinosul lui de floare, an cu an...
Orfeu e în veci preschimb, și chiar zefirul
îl știe-în fel și chip. Ar fi în van
să-i dăm alt nume: -i pentru totdeauna
Orfeu, plecând, venind, cântând cu zorii.
Nu e de-ajuns s-auzi de-i sună struna
mai mult cât dăinuește cupa florii?
O, de-ați pricepe!... Trebuie să piară
chiar de se teme când se irosește,
în vreme ce prin grai el depășește
orice. Se-înalță, ne-nsoțit să moară...
Zăbrele nu cunoaște lira; silnic Firea
nu-i îngenunche-n zbor desăvârșirea.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre perfecțiune, poezii despre depășire, poezii despre cunoaștere sau poezii despre Orfeu
Sonetul XXIII
Mă cheamă dar în clipa ta de mâine
vrăjmașă ție ne-mpăcat;
Mă roagă tainic, cu priviri de câine
din nou apoi înstrăinat.
Ce nu s-a dăruit, îți aparține,
cuprins îți pare în sfârșit.
Dar te dezleagă vorba: mergi cu bine
când semn aștepți de bun sosit...
Spre reazăm temători vom năzui
prea tineri pentru vechea seamă,
prea vârstnici pentru ce n-a fost.
Noi, preț dăm cui îl vom slăvi,
suntem, ah, creangă și aramă
și rod, primejdii, mreji cu dulce rost.
poezie de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi și următoarele:
- poezii despre viitor
- poezii despre sfârșit
- poezii despre pericole
- poezii despre frică
- poezii despre câini
- poezii despre crengi
- poezii despre cadouri
- poezii despre bătrânețe
Să nu-ncerci viața s-o pricepi
Să nu-ncerci viața s-o pricepi,
atunci se face sărbătoare.
Și fiecare zi s-o-ncepi,
ca un copil ce, pe cărare,
primește darul, numai floare,
al adierilor ce trec.
S-adune florile-n buchet,
Nu-i trece pruncului prin minte.
Din păr el le desface-ncet,
Întinde mâinile-nainte,
Si cere altele, fierbinte,
La anii tineri, care-ncep.
poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuș
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre sărbători, poezii despre păr sau poezii despre bebeluși
Maria, tu plângi
Maria,
tu plângi, - știu.
Aș vrea și eu să plâng
la prețul tău.
Cu fruntea pe pietre, nătâng
Vreau să plâng...
Mâinile tale fierbinți, le știu;
Dacă aș pune clape de clavir sub tine,
atunci o melodie suavă ți-ar rămâne.
Dar ceasul moare fără moștenire...
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre plâns, citate de Rainer Maria Rilke despre plâns, poezii despre mâini, citate de Rainer Maria Rilke despre mâini, citate de Rainer Maria Rilke despre muzică, poezii despre moștenire, citate de Rainer Maria Rilke despre moarte, poezii despre ceas sau poezii despre Maria
Căci, doamne, marile orașe
Căci, doamne, marile orașe
pierdute sunt și despletite;
Ca dintre flăcări fuge cel mai mare
și să-l aline nu e alinare,
și curg micile-i ore risipite.
Trăiesc acolo oameni, trăiesc greu și rău,
în case-adânci, și gestu-i înspăimântă,
speriați mai rău ca turma nou născută;
respiră-afară treaz pământul tău,
ei însă sunt și nu mai știu că sunt.
Acolo cresc copii pe lângă geamuri,
ascunse-n umbre veșnic cenușii,
și nu știu că afară, flori pe ramuri
cheamă spre zări, spre vânt, spre bucurii
și nu pot fi decât copii și-s triști copii.
Cresc fete-n floare spre necunoscut
și le e dor de calma lor copilărie,
dar nu-i acolo ceea ce-au cerut,
și tremurând se-nchid pentru vecie.
Și în ascunsele odăi, din fund,
au zilele maternității amăgite,
nopți lungi, cu scâncet fără voie izvorând,
ani fără lupte, reci, cu forțe vlăguite.
Și-n plină beznă stă al morții pat,
și-ncet ele-l doresc, cu-nfiorare,
și mor ca-n lanțuri, mor îndelungat,
și ies din casă ca o cerșetoare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea a treia - Cartea despre sărăcie și moarte, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre superlative, poezii despre sperieturi sau poezii despre spaimă

Ave Maria!
AVE MARIA,
fluture al cerurilor,
polenul stelelor,
Tu ce-n rugăciuni rătăcești
și inimile sărace ne hrănești
cu speranța de-a ajunge la tine,
asigurându-ne că Cerul ne aparține!
AVE MARIA,
Mamă a noastră și-a fiilor noștri,
cu puterea ochilor tăi albaștri,
oprește scânteia unui fulger,
transorm-o-n aripă de înger
pentru a da lumină celor dispăruți,
cu Cerul acum convertiți!
AVE MARIA,
ceață a minții și gândului șubred,
lumina celor ce cred,
pedepsiți cu speranța micuțului ied
de-a ajunge la Tine, chiar și cei zămisliți
din insticte și de impulsuri nutriți,
de orgasme nesupuse ferfeniți!
AVE MARIA,
Noi, ființe de lut ruginit,
avem un vis de-mplinit,
speranța umană făcută din aripi
să ne poarte la tine în patimi
și-n pântecele tău liniștit,
pacea să găsim negreșit.
AVE MARIA,
când numele Tău buzele-mi descoase,
din gură-mi ies fluturi-de-mătase,
simt o bucurie celestă și nu știu de ce
dar numele ți-l cânt sotto-voce...
Poate-i doar numele tău de Mamă,
cu siguranță nu-i o anagramă,
care recheamă ai săi fii
scăpați de destinul lumii sub rodii.
AVE MARIA,
că-i zi sau e noapte,
mereu ireal și peste-poate,
Tu cobori și ne mângâi,
lacrimile ni le ștergi
și calea spre Adevăr ne alegi!
Ne iartă Măicuță gândul ce fuge
căci plăcerea pământeană ne frânge
și așa, el ajunge-n nămeți
sau devine cai verzi pe pereti...
AVE MARIA,
buchet alb de crini,
azi suntem ai Tăi pelegrini,
cu aripi de dor atingem al tău mormânt
care-i în Cer dar și-n fertilul pământ!
Îngenunchem în astă diminaeță cu smerenie
participanți suntem la Sfânta Utrenie!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre aripi, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre sărăcie sau poezii despre stele
Viitorul intră în noi, se transformă în noi, cu mult înainte să se întâmple.
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe citate despre viitor

Eu nu mi-am pierdut speranța
S-a mai scurs încă un an
Din clepsidra vieții noastre,
Dar privind spre zări albastre,
Sunt cuprinsă de elan.
Eu nu mi-am pierdut speranța
În iubire și-n dreptate,
Pace, generozitate.
Vom învinge ignoranța!
Alunga-vom nepăsarea
Și disputele și ura,
Învățând doar partitura
Ce aduce alinarea.
Omule, traiește clipa!
Este bunul tău de preț.
Bucură-te, fii isteț,
Cât viața-și întinde-aripa!
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre pace, poezii despre ignoranță, poezii despre generozitate, poezii despre dreptate sau poezii despre albastru
În fiecare clipă tăcerea aduce noi vești...
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe citate despre tăcere
Iubirea e singura cale de a deveni noi înșine.
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe citate despre iubire sau citate despre devenire
Viitorul pătrunde în noi și ne schimbă înainte de a se întâmpla...
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe citate despre schimbare
Inițială
Din nesfârșite doruri zboară
fapte sfârșite fântâni slab săritoare
ce tremurând, curând, se-nchină iară.
Dar, cele ce-au tăcut odinioară,
forțele noastre vii se desfășoară
în aceste lacrimi dănțuitoare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre forță sau poezii despre dor
Viitorul intră în noi și ne schimbă încă înainte de a se întâmpla.
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cântarea femeilor către poet
Cum totu-nflorește: așa suntem noi;
căci noi suntem doar astă desfătare.
Ce-n fiară beznă, sânge-a fost, șuvoi,
în noi crescut-a suflet și chemare
de suflet-ecou. Pe tine te cheamă.
Pătrunde în privirea ta: o zare
lină, blând, fără jind de bună seamă.
De-aceea, pe un altul ni se pare
că-l strigă. Și totuși, nu ești tu, de mult,
de cine fără-urmă-adânc pierim?
Și-n altul, oare, ne împlinim mai mult?
Nouă, pe drum alături, nesfârșitul ni-i.
Tu, gură, fii, o, fii, să-l auzim,
cuvântătoru-ne, tu, însă, fii.
sonet de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre gură sau poezii despre femei
Dac-am fost atunci - dacă sunt acum
Dac-am fost atunci dacă sunt acum:
tu peste mine îți adulmeci drum,
nemărginită beznă făcută din lumină.
Și-nalta frumusețe ce-o torni prin univers
eu, cel necunoscut și șters,
pe fața mea o prind, deplină.
O! Noapte, dac-ai ști cum toată
ființa mea în zbor e preschimbată
când mă încumet să te-ajung!
Sprâncenele ce-n dublu arc se-ndoaie
nu pot să-ncapă-asemenea șuvoaie
de priviri pironite prelung.
Din Poeziile către noapte
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre sprâncene, poezii despre noapte sau poezii despre frumusețe
Sonetul XIV
Umblăm cu floare, fruct, frunză din vie.
Ci nu spun doar a anului orație.
Smălțat, din beznă suie-o revelație
și în sclipirea-i poate-o gelozie
a morților ce pun tărie-n lut.
Ce știm noi cât se-mpărtășesc din toate?
E felul lor, cu slobod semn a bate
hotarul țărnii, de la început.
Te-ntrebi atât: cu drag o fac ei oare?
Și acest fruct, a robilor lucrare,
nu suie strâns, ca pumnul, înspre domn?
Sau domnii-s ei, la rădăcini, în somn,
și din prinos ne-acordă-o-mbinare
de vlagă mută și de sărutare?
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sărut, poezii despre somn, poezii despre sclavie, poezii despre lut, poezii despre graniță sau poezii despre gelozie
Lui Robert Faesi și doamnei Jenny Faesi
Acolo, unde din uitare, încet
ce-am trăit odată se-nalță spre noi,
pur măiestrit, blând, nemăsurat
și-n cuprinsul denecuprinsului înluminat:
Acolo începe cuvântul, adevăratul;
tăcut, însemnătatea lui ne depășește.
Căci duhul ce temeinic ne-nsingurează vrea
să fie deplin sigur că atotneunește.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (19061926), Dedicații, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre cuvinte
Sonetul VII
Preaslăvirea, aceasta-i! Un glas slăvitor
ivit, precum metalul pur din zgura
tăcerii. Inima lui e un teasc trecător:
vin omenesc, din veci, băutură.
Nicicând nu dă greș, în pulberi grăind,
învolburat de pilda zeiească.
Dar se preschimbă-n vie, struguri mustind,
în freamăt al zilei miez să-i pârguiască.
Nici de leșuri regești nu-i dezmințită
slăvirea aceasta care nu minte,
nici de zei nicicând nu-i umbrită.
Nu-i solie-n pierdută zăbavă,
ce dăruie veghe pe scări de morminte,
morților, cupe cu poame de slavă.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre struguri, poezii despre inimă sau poezii despre băuturi