Autoportret din anul 1906
Din neamul nobil, vechi, statornicie
prinsă-n a ochilor arcadă. Neschimbat
albastrul, spaima din copilărie.
Smerenie, ici și colo, nu de-argat,
totuși de slujitor și de femeie.
Gura, cum se cuvine, ferm trasată,
nu convingând dar exprimând dreptate,
și fruntea fără nici o răutate,
privire-ades în umbră aplecată.
Asta, ca-ntreg, abia doar presimțit;
nicicând în chin sau în izbânzi, unite,
spre a străbate căi neistovite
și totuși, parcă-n lucruri risipite,
ceva real și grav s-a plănuit.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre spaimă
- poezii despre smerenie
- poezii despre răutate
- poezii despre ochi
- poezii despre gură
- poezii despre femei
- poezii despre dreptate
- poezii despre copilărie
Citate similare
Și totuși: mi se pare
Și totuși: mi se pare
ca și cum o cântare
afund lui i-am păstrat.
Ea tace sub barba în tremurat,
ar vrea să se smulgă iară
din melodiile Sale clare.
Atunci vin spre genunchii Săi
în prosternare:
Și cânturile curg de-afară
înapoi în El vuitoare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viața monahală, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre muzică sau poezii despre barbă
Colind
Nezăbovit, privirea a trecut mai departe
de colina însorită, de drumul abia început.
Astfel ne cuprinde ce nu am putut
să cuprindem strălucind din departe,
și ne preschimbă, chiar de nu-l ajungem,
în ce, umbros doar presimțit, noi suntem;
un semn a fluturat, l-al nostru semn cuvânt.
Ci nu simțim răspuns decât un văl de vânt.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre vânt
- citate de Rainer Maria Rilke despre vânt
- poezii despre trecut
- poezii despre cuvinte
- citate de Rainer Maria Rilke despre cuvinte
- poezii despre colinde
- poezii despre Crăciun
Iubitoarea
Da, spre tine tânjesc. Alunec,
pierzându-mă din frâu,
fără nădejde c-o să-nclin
să-nfrunt vreodată ce vine către mine
ca dinspre tine,
grav, neclătinat și prea străin.
... Acele vremi: o, cum eram doar una,
nimic nu mă chema,
nimic nu mă trăda,
iar liniștea-mi era a unei pietre
deasupra căreia pârâul cântă-ntr-una.
Acuma insă, în astă primăvară,
ceva din neștiutul, tainic an
m-a frânt încet și prima oară,
ceva mi-a dat sărmana-mi viață
caldă, vie,
cuiva în mâini, care nu știe
ce încă eri eram.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea întâi a cărții întâi, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre trădare, poezii despre primăvară sau poezii despre mâini
Totuși orice ne atinge pe mine și pe tine, ne aduce împreună asemeni unui arcuș de vioară ce extrage o singură notă din două corzi separate.
Rainer Maria Rilke în Cântec de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vioară
Sunt prea singur pe lume și totuși nu-s singur destul
Sunt prea singur pe lume și totuși
nu-s singur destul,
orice ceas să-mi fie sfințit.
Sunt prea ne-nsemnat pe lume și totuși
nici mic nu-s destul
să pot fi în fața ta
ca un lucru-nțelept, tăinuit.
Voința mea o vreau și vreau pe-al faptei
drum
Să duc voința mea;
vreau în tăcute vremi,
șovăitoare oarecum,
când se-apropie ceva,
să fiu între cei ce știu
sau singur să fiu.
Vreau ființa toată să-ți reflect, să-ți sorb,
nicicând să nu fiu prea bătrân sau orb,
să îți pot ține chipul greu, șovăitor.
Vreau să mă desfășor.
Nicicând nu vreau încovoiat să fiu,
căci nu sunt eu când sunt încovoiat.
Vreau cugetu-mi adevărat
În fața ta. Vreau să mă zugrăvesc
ca pe-un tablou la care m-am uitat
aproape și îndelungat,
ca vorbele de mine înțelese,
ca un urcior de fiecare zi,
ca fața mamei,
ca o corabie ce mă culese
și mă goni
prin viforul cel mai de moarte.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viața monahală, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre superlative, poezii despre moarte, poezii despre marină, poezii despre mamă, poezii despre ceas, poezii despre bătrânețe sau poezii despre adevăr
Chiar dacă ai fi într-o închisoare, în care zidurile nu lasă nici unul din sunetele lumii să ajungă la simțurile tale, nu ți-ar rămâne totuși copilăria, acea prețioasa, regească posesiune, acea comoară, casă a amintirilor?
citat clasic din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sunet, citate de Rainer Maria Rilke despre sunet, citate despre simțuri, citate despre copilărie, citate de Rainer Maria Rilke despre copilărie, citate despre comori sau citate despre amintiri
Nu te lua la ceartă cu femeile. Nu le contrazice. Nu încerca niciodată să ai dreptate. A avea dreptate față de o femeie, asta nu folosește la nimic. Deoarece chiar dacă ai reușit s-o convingi că n-are dreptate, ea are să spună totuși (sau să gândească): "Eu n-am dreptate, dar tu ești un prost!" Și apoi te va urî iremediabil.
aforism clasic de Pitigrilli
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre femei, citate de Pitigrilli despre femei, aforisme despre prostie, aforisme despre dreptate sau aforisme despre ceartă
Toamnă
Cad frunzele, cad ca din depărtare,
de parc-ar ofili grădini, departe-n ceruri;
și cad cu dezmințite gesturi.
Și-n nopți cade pământul greu
din toate stelele-n singurătate.
Noi toți cădem. Și mâna asta cade.
Și uite cealaltă. Ea e în toate.
Și totuși este Unul care ține
căderea asta blând în mâna lui.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căderea frunzelor, poezii despre toamnă, poezii despre singurătate, citate de Rainer Maria Rilke despre singurătate, poezii despre noapte, citate de Rainer Maria Rilke despre noapte, citate de Rainer Maria Rilke despre mâini, poezii despre frunze, poezii despre Pământ sau citate de Rainer Maria Rilke despre Pământ
Cântec de iubire
Cum să opresc sufletul meu spre a
nu se urni cu-al tău? Cum să-l sui oare
deasupra ta spre un alt ideal?
Ah, cât de mult să-l cârmuiesc aș vrea
la țărmu-acela-n bezne-ascuns, spre a-l
pune-ntr-un loc străin, tăcut și care
să stea, când profunzimi vibrezi în val.
Și totuși, ce pe tine și pe mine
ne mișcă, știe arcuș să ne îmbie,
din două coarde unic sunet dând.
Ce instrument ne ține-n acordare?
Și care-artist în mâna lui ne are?
O, cântec blând.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre iubire, poezii despre idealuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cu tine și totuși fără...
Cu tine și totuși fără,
mi-e bine, rău, greu de spus.
Cu tine și totuși fără,
fug și de răsărit și de-apus.
Cu tine și totuși fără,
frunze îngălbenesc, înverzesc...
Cu tine și totuși fără,
vreo șansă să nu-nnebunesc?
Cu tine și totuși fără,
cânt, plâng și dansez în noapte.
Cu tine și totuși fără,
astazi, nu mă mai tem de moarte.
Cu tine și totuși fără,
îndrăznesc timid să visez.
cu tine și totuși fără,
în iluzii vagabondez.
Cu tine și totuși fără,
încă învăț să trăiesc.
Cu tine și totuși fără,
wtf... am să reușesc!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre vagabondaj, poezii despre plâns sau poezii despre galben
Maria, tu plângi
Maria,
tu plângi, - știu.
Aș vrea și eu să plâng
la prețul tău.
Cu fruntea pe pietre, nătâng
Vreau să plâng...
Mâinile tale fierbinți, le știu;
Dacă aș pune clape de clavir sub tine,
atunci o melodie suavă ți-ar rămâne.
Dar ceasul moare fără moștenire...
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rainer Maria Rilke despre plâns, citate de Rainer Maria Rilke despre muzică, poezii despre moștenire, citate de Rainer Maria Rilke despre moarte sau poezii despre Maria
Sonetul XV
Așteptați... e gustos... Se și duce... s-a rupt.
Puțină muzică doar, un zumzet ușor :
fete, voi, calde, fete, tăcutelor,
dansați aroma-ncercatului fruct.
Dansați portocala. Cine-o poate uita,
cum înecându-se-n sine, înverșunat
dulceața și-o-nfruntă. A voastră era.
Din nou, savuroasă, spre voi s-a-nturnat.
Dansați portocala. Din voi azvârliți
mai cald peisajul: matúr să dogoare
în aerul patriei! Învăpăiate
miresme, miresme iscați! Înrudiți
cu pura coajă, șovăitoare,
cu-al fericitei suc, ce-o străbate.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre portocale, poezii despre peisaje, poezii despre patrie, poezii despre fructe, poezii despre dans sau poezii despre aer
Înaintea unei ploi de vară
Deodată-n parc tot verdele frumos
pierdu ceva, dar nu știi ce: culoare?
Simți că se-apropie de geam, sfios,
un suflu, fără preget. Și cântare
puternică răsună din dumbravă:
un Hieronimus parcă-n ierbi a mas;
atâta singuratică zăbavă
și râvnă urcă șuvoind din glas,
că umple sala. Și-s pereții goi;
tablourile-încet ne-au părăsit,
de vocea noastră parcă se feresc.
Iar pe tapetul stins, îngălbenit,
lumini de-amurg neclare se-oglindesc.
Copii, ce teamă strecurau în noi!
sonet de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre ploaie, poezii despre parcuri, poezii despre lumină, poezii despre frumusețe sau poezii despre frică
Sabia lui Damocles
săbiile au ieșit din uz, dar spaima e prezentă
e mereu însoțită de ticăloșie, hoție, ignoranță și răutate
cum e să stai tot timpul sub amenințare
cu spaima cuibărită în sân?
cuvintele minciunii atârnă ca pietrele de moară
ce macină ultima brumă de adevăr
suflându-i pulberea în cele patru colțuri
să i se piardă și numele și neamul
dintre toate formulele sacre folosite
una singură mai dăinuie scrisă cu sânge în carne
"mi-a fost dor de tine" e mai valoroasă decât tot aurul din lume
și e cea mai bună platoșa pentru lupta zilnică
când oare o să putem rosti iar fără să ne fie frică sau rușine?
să ne destăinuim dorurile cu smerenie
fără teama de a ridica împotrivă
toate armatele cuvintelor goale de conținut
când trecutul devine muzeu și tu pe plimbi prin camerele goale...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre valoare sau poezii despre sânge
Viața are, în orice caz, dreptate.
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață sau citate despre dreptate
Maria, tu plângi - știu bine
Maria,
tu plângi știu bine.
Aș vrea atunci și eu să plâng,
să te laud pe tine.
Fruntea de pietre s-o strâng,
să plâng...
Mâinile tale-s fierbinți;
clape sub ele ți-aș strecura,
atunci un cântec tot ai avea.
Dar ceasul moare, fără urmași...
poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre laudă
Sonetul VII
Preaslăvirea, aceasta-i! Un glas slăvitor
ivit, precum metalul pur din zgura
tăcerii. Inima lui e un teasc trecător:
vin omenesc, din veci, băutură.
Nicicând nu dă greș, în pulberi grăind,
învolburat de pilda zeiească.
Dar se preschimbă-n vie, struguri mustind,
în freamăt al zilei miez să-i pârguiască.
Nici de leșuri regești nu-i dezmințită
slăvirea aceasta care nu minte,
nici de zei nicicând nu-i umbrită.
Nu-i solie-n pierdută zăbavă,
ce dăruie veghe pe scări de morminte,
morților, cupe cu poame de slavă.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre struguri, poezii despre inimă sau poezii despre băuturi
Fântână romană
O cupă peste alta așezată
pe-o buză veche de marmor rotund,
din apa de sus abia aplecată,
pe ape ce jos așteptând se-ascund.
Tăcând acelei ce-n murmur șoptește
și-n taină, la fel ca-n palmă ținut,
chemându-i, sub umbra ce înfrunzește,
un cer cu obrazul necunoscut;
pe sine senin în scoica de haruri
lărgindu-se lin cu al valului crug,
lăsându-se-n vis, picând rare daruri
pe mușchi, din oglindă-n oglindă,
și cupa din urmă făcând-o prelung
să râdă ușor cu ce se perindă.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi (Borghese), traducere de Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă sau poezii despre cadouri
Firilor vulgare toate sentimentele nobile, generoase li se par nepotrivite și de aceea, în primul rând, de necrezut; fac cu ochiul când aud de așa ceva, părând a vrea să spună: "pesemne că există totuși un avantaj oarecare, nu poți vedea prin toți pereții"; ele sunt bănuitoare față de cel nobil, ca și cum acesta și-ar căuta avantaje pe căi lăturalnice. Dacă se conving într-adevăr de absența intențiilor egoiste și a câștigurilor personale, atunci cel nobil le apare ca un soi de nebun - îi disprețuiesc bucuria și râd de strălucirea ochilor săi.
Friedrich Nietzsche în Știința voioasă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ochi, citate despre râs, citate despre nebunie, citate de Friedrich Nietzsche despre nebunie, citate despre generozitate, citate despre existență, citate de Friedrich Nietzsche despre existență, citate despre bucurie sau citate de Friedrich Nietzsche despre bucurie
Pont du carrousel
Omul orb care stă pe pod și pare
fruntariu-al unui anonim regat,
poate-i acel, pururea neschimbat,
în jurul căruia stau strajă-n zare
stelarul ceas și-astralul punct ceresc.
Căci toate-n juru-i curg, se pierd, lucesc.
El este înțeleptul neclintit,
pe multe căi crucișe așezat;
intrarea în infernu-ntunecat
la un popor ce ni l-am plăsmuit.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre poduri sau poezii despre monarhie