Introducere
Oricine-ai fi: în seară, vino-afară
din camera, în care totul știi;
în zare, ultima-i casa ta-n seară:
oricine-ai fi.
Cu ochii ce, trudiți, au evadat
cu greu din pragul cunoscut, ridici
ușor un arbore întunecat
și-n frunți de cer îl pui: zvelt, solitar.
Și lumea ai făcut. Și ea e mare
și ca o vorbă, ce-n tăceri se coace.
Și vrerea ta cum i-a înțeles, în pace,
suavi, o, lasă ochii tăi să zboare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea întâi a cărții întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre tăcere, poezii despre singurătate, poezii despre seară, poezii despre pace, poezii despre ochi sau poezii despre copaci
Citate similare
Intrare
Oricine-ai fi: tu seara ieși afară
din cameră, unde tu totul știi;
casa ți-e ultima povară:
oricine-ai fi.
Cu ochii obosiți ce-abia mai pot
Cuprinde tocitul prag pentru eliberare,
în fața lui ridici copacul negru tot
și-l pui mlădiu și singur cerului altare.
Și lumea ai creat. Și ea e mare,
ca un cuvânt ce pârguie în pace.
Și cum voința ta-nțelege sensuri rare,
ea lasă tandru ochii tăi să plece...
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate de Rainer Maria Rilke despre seară, citate de Rainer Maria Rilke despre ochi, poezii despre negru, poezii despre cuvinte, citate de Rainer Maria Rilke despre cuvinte sau citate de Rainer Maria Rilke despre copaci
În singurătate se naște Narcis
"Oricine-ai fi, în seară vino afară,
Din camera în care totul știi",
Ne spune Rilke, cine-i Rilke,
Pe nici un site nu-l pot găsi.
Întreabă nea Caisă, câți pe lume
Mai scriu poeme, da, prea mulți nebuni,
unii scriu minunat, nu spun minciună,
ce mari poeți erau printre străbuni?
Atunci, mai bine vom sădi pomi, prunci, steluțe,
Să așteptăm ce vor ieși, trăim în Rai,
Dar au venit doi inși cu cămeșuțe,
Îmi spune unul, treci în dubă, hai.
Nu, nu-s nebun, dar am idee,
Nu port nici ochelari de cal
Se enervează slugile, stăpânii,
Zadarnic am ieșit din Neanderthal.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre nebunie, poezii despre viață, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre naștere sau poezii despre minciună
Cel ce citește
Citeam de mult. Din după-masa ceea
când ploaia la ferestre fremăta.
Vântul de-afară nu-l mai cunoșteam
în cartea grea.
Priveam în carte cum te uiți în oameni,
în oamenii întunecați de gânduri,
alături timpul se zgâia la rânduri.
Brusc paginile-au răsărit senine
și-n locul bâiguielilor firave
sta scris pe toate seară, seară...
nu m-am uitat pe geam și totuși curg
cuvintele și șiruri lungi se frâng
din rândurile lor împrăștiate...
Acuma știu că peste încărcate
grădini, sclipind, sunt bolțile departe;
soarele ar fi trebuit să mai coboare.
Și-acum se lasă noaptea peste zare;
risipa se adună-n pâlcuri rare,
pe drumuri lungi trec oamenii în noapte
și de departe ca și cum ar crește
nimicul întâmplat se deslușește.
Și dac-acum ridic din carte ochii,
nimic nu mi-e străin și totul mare.
aici trăiesc ce se petrece afară
și peste tot nimic n-are hotare;
dar mă-mpletesc și mai adânc în linii
când ochii mei pe lucruri se coboară,
pe simplitatea gravă a mulțimii;
atunci încet pământul se revarsă.
Și bolta-ntreagă-ncearcă s-o cuprindă:
întâia stea e cea din urmă casă.
poezie celebră de Rainer Maria Rilke
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre cărți, poezii despre vânt, poezii despre timp sau poezii despre ploaie
Seară
Seara își schimbă încet-încet veșmântul,
i-l țin copaci la poale de ponor;
iată: acum s-a despărțit pământul
într-unul ce se-nalță și altul căzător;
ești al niciunuia de-a-ntregul când te lasă,
nici chiar întunecat precum o casă,
nici invocând nemărginirea toată
precum o stea în noapte avântată
și-ți lasă,-nfricoșată viața ta,
nelămurită, spre-mpliniri crescând;
când mărginită, când înțelegând,
în tine când o piatră, când o stea.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rainer Maria Rilke despre întuneric, citate de Rainer Maria Rilke despre viață, poezii despre schimbare, citate de Rainer Maria Rilke despre noapte, poezii despre Pământ sau citate de Rainer Maria Rilke despre Pământ
Romanța ei
Je suis la femme, on me connaît.
(Jules Laforgue)
Când vei vedea-ntre geamuri, la ferestră,
O cupă de cristal,
Și-n cupa de cristal, o floare-albastră -
Simbolul unui rendez-vous banal -
Oricine-ai fi, să intri fără teamă,
Căci gura mea te-așteaptă
Și trupul meu te cheamă!...
Necunoscut, sau prieten vechi,
Nu-mi pasă!...
Oricine-ai fi, tu poți intra oricând la mine-n casă,
Căci casa mea e casa tuturora,
E madrepolul magic de mărgean
Spre care navele-și îndreaptă prora,
Să-și caute-adăpost în plin ocean...
Și-așa cum sunt -
Femeie sau fecioară,
Plebeie anonimă sau regină -
Eu te primesc cu-aceeași simpatie
Și-oricine-ai fi,
Al meu ești pe vecie!
..................................
Bine-ai venit, preludiu de ghitară!...
Bine-ai venit, final de mandolină!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, VII, nr. 20 (13 mai 1922)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre virginitate
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sfârșit
- poezii despre prietenie
- poezii despre ocean
- poezii despre monarhie
- poezii despre gură
- poezii despre frică
- poezii despre femei
(Re)cunoaștere de seară
Iubita mea, când vină dăm pe ceasul
În care pe pământ ne-am cunoscut
Și blestemăm, plini de regrete, pasul
Pe care într-o seară l-am făcut,
Hai să ne-ntoarcem în același loc
În care ochii tăi și ochii mei,
Necunoscuți, ne-au pus la inimi foc
Și hai să nu ne mai cunoaștem! Vrei?
Nu locul e de vină, draga mea,
Nici ora sau cunoașterea puțină,
Ci sufletele care n-ar putea
Nici în acest amurg să se abțină
Să se îmbrățișeze cu iubire,
Trecând peste ce nu cunoaștem noi:
O veșnicie de la despărțire,
De când, în loc de unul, suntem doi.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere, poezii despre iubire, poezii despre vinovăție, poezii despre suflet, poezii despre ore, poezii despre inimă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Geamul de sub tei
Se-nalță luna-n depărtări stelare
Luminile vărsându-și pe zâmbetul ce-l am
Și ramul verde-al teiului în floare
Lovește permanent în liniște la geam.
Simt o rază albă cum coboară
Lângă geam de sub bătrânul tei,
Când ochii tăi frumoși seară de seară
Privesc cuminți în gingași ochii mei.
Și când în geamul vechi surâde luna
Ca un copil din tainicul ei zbor,
Eu te tot strâng în brațe ca nebuna,
Când mă ridici la pieptu-ți cu mult dor.
Ce-ar fi să fie-așa precum e visul,
Ce-ar fi real ca să trăiesc realul?
Dar viața ne mângâie cu surâsul
Și ne oferă-n vise idealul.
poezie de Diana Enachii (30 aprilie 2011)
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre tei, poezii despre zâmbet sau poezii despre stele
Ochii tăi
Ochii tăi cuprind în brațe
Trupul dulce și firav,
Îl sărută-n dezmierdare,
Iar el tremură cu drag.
Ochii tăi sunt verzi
Ca iarba și smaraldul
La un loc,
Când îi pierzi pe buze
Roua îi absoarbe,
Le dă foc.
Ochii tăi mă fură
Noaptea și chiar
Luna le dă drept,
Se ascund pe cer
Și steaua le zâmbește,
Eu îi cred.
Ochii tăi, ce fericire!
Văd o fată și sunt eu,
Fără ei în nemurire
N-aș fi eu.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre rouă, poezii despre foc sau poezii despre fericire
Ochii tăi
Când se lasă roua, de cu zori
Și-altă zi senină se-ntrevede,
Ochii tăi răsar ca două flori
Într-un colț de iarbă veșnic verde.
Dacă vântul suflă la amiază
Aducând toți norii mai aproape,
Ochii tăi înlăcrimați veghează
Peste munți, păduri și peste ape.
Când pământul stă o clipă-n loc
Și se-aude zvon de bucurie,
Ochii tăi, ca frunzele de soc
Se lipesc de brațe numai mie.
Iar spre seară, când în albu-i var
Blând spoiește luna toți pereții,
Ochii tăi - două grămezi de jar -
Vor s-aprindă zorii dimineții.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre nori sau poezii despre munți
Fântână romană
O cupă peste alta așezată
pe-o buză veche de marmor rotund,
din apa de sus abia aplecată,
pe ape ce jos așteptând se-ascund.
Tăcând acelei ce-n murmur șoptește
și-n taină, la fel ca-n palmă ținut,
chemându-i, sub umbra ce înfrunzește,
un cer cu obrazul necunoscut;
pe sine senin în scoica de haruri
lărgindu-se lin cu al valului crug,
lăsându-se-n vis, picând rare daruri
pe mușchi, din oglindă-n oglindă,
și cupa din urmă făcând-o prelung
să râdă ușor cu ce se perindă.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi (Borghese), traducere de Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre frunze sau poezii despre cadouri
Buna seara,tu seara
Bună seara, tu seară, tu clepsidră-lumină,
Ochii pașnici de vară,
Mă coboară-n spirală de verb, sub cortină.
Piesa de noapte;
Prințese minute, purtând trene-șoapte,
Nisipul e greu.
Cohorte de îngeri, ducând trupul tău.
Vasali ai iubirii, în duh antagonic tresar
Străjuind noetica punte, de voi trece
E seară de dar.
Buna seară, tu seară, clepsidră de har,
Urma ta e și-n mine, dacă pleci, să vii iar.
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre verb, poezii despre nisip sau poezii despre minute
Mă regăsesc în ochii tăi
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi, fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre senzualitate, poezii despre picioare, poezii despre noroc sau poezii despre ninsoare
Lumea ta-n oglinda infinitului
la o îngemănare de ape venite din munți
cred că e un loc pentru descântec
în ochiul soarelui alunecat de sub pleoape
pentru că din orice se poate naște mișcarea
așa cum se naște credința-n oameni
orice așchie sărită din copac
e o parte din viață tăiată perfid de secure
și-n fiecare trecere a timpului pe lângă noi
sunt clipele neștiute arse-n tăcere
rupte din minunea îndumnezeirii
cu ochii
cu sufletul și gândul
întregului descompus prea devreme
omule lumea din tine
e lumea din afara ta-n oglinda infinitului
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mișcare sau poezii despre infinit
Ruga bunicii
La căsuța bunei mele
Cu icoane împodobită,
Busuioc uscat în grindă,
Candela-i mereu aprinsă.
Îngerii din cer coboară
În fapt de seară până-n tindă.
I-a chemat în rugăciune
Buna mea și-n astă seară.
Stă-n genunchi, iar rugăciunea
N-o citește din vreo carte;
Ruga ei e din străfunduri
S-a născut cu ea deodată.
Palidă și istovită
Ea-și găsește timp în noapte
Domnului să-aducă slava.
Și cum stă așa plecată,
Lacrima-i pătrunsă-n rugă
Pare-un înger de Lumină
Coborât din cele înalte.
La căsuța bunei mele
Îngerii din cer coboară
Păzitori peste-o cetate
Aduc pace și lumină.
poezie de Angelina Nădejde (15 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre lumină
Ochii tăi...
Ochii tăi sunt plini de 'Naltul
Cu parfum vesel de cânt.
Sărutați, nu-i vreau de altul,
Cât voi fi pe acest pământ!
Dulci, molateci, cu lumină
Ei m-alintă-n tril de stea,
Ce-ar mai vrea mama blajină
Să-i am lampă-n casa mea!
Cu gândirea rumenită,
În duios parfum de tei,
Să simt vraja lor smerită
Cum sărută anii mei.
Torcând vis de aur astrul
Pleoapa-și lasă peste văi.
Eu, setos de tot albastrul,
Voi bea must din ochii tăi.
Și când ziua-nchide vama
Să îi pui sub fruntea-mi lată
Cum punea năframa mama
Între sâni, când era fată!
Cununați cu Preaînaltul
Ochii tăi sunt numai cânt.
Sărutați, nu-i vreau de altul
Cât voi fi pe acest pământ!
poezie de Nicolae Rolea din Mi-e dor de cineva ca tine (12 iulie 2014)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre văi, poezii despre vamă, poezii despre sâni sau poezii despre smerenie
Mă regăsesc în ochii
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor,
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O seară ca oricare
O seară ca oricare...
Nu este ieșită din tipare.
A apărut din depărtare
cu-a ei magie de-nnoptare,
cu secretele în fașă
și-a lor privire trufașă,
cu neliniști fugare
și un dor care doare...
O seară ca oricare
își lasă umbra sa mare
peste a lumii mirare.
Gândul rău, gândul bun
își pregătesc de pe-acum,
a nopții cărare.
Se-aud clopotele, parcă, mai tare,
culorile au aceeași culoare,
iar eu mă simt ca oricare,
nici mai mic, nici mai mare...
O seară care pășește ușor,
alături de păsări în zbor,
alături de stele, de ceață,
de florile iernii de gheață...
O seară ca oricare,
ce-a apărut dintr-un nor
și-acum, în noapte dispare,
încetișor...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre păsări, poezii despre iarnă, poezii despre gânduri sau poezii despre gheață
Cearcăne
văd cearcăne la ochii tăi
ai plâns cumva?
ești supărată?
s-a spart un geam
sau o perdea
rămas-a jos neridicată?
nu ai văzut cum ghioceii
deja sunt mari și îți zâmbesc
iar primula deschide ochii
sub cer albastru...
crinii cresc
privește ce e-n jurul tău
se scaldă totul în lumină
și-atât de-aproape se aude
iar zumzâitul de albină
văd cearcăne la ochii tăi
nu ai dormit...
e mult de-aseară
suspină trist un trandafir
ce-i rătăcit pe scară
am înțeles
nu vrei să-mi spui
ce mult te doare
plecarea lui
și-n jurul tău
e totul azi fără valoare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri, poezii despre supărare, poezii despre somn, poezii despre prezent sau poezii despre plâns
Cântec de dragoste
Cum să-mi țin sufletul acesta - cum
să nu se atingă de al tău? Cum să-l ridic
deasupra-ți către altceva, din afară?
Ah, cum aș vrea să-l pot ascunde-acum,
la adăpost, pierdut în miez de seară,
pe-un loc străin, tăcut, unde nimic
nu-i lung fior, de câte ori adâncu-ți se-nfioară.
Dar orice ne atinge pe noi doi, e-o-mbrățișare
și ne cuprinde ca arcușul care
din două coarde-același sunet smulge.
Ci cărui instrument îi suntem strună?
Ce cântăreț ne poartă-n a sa mână?
O, cântec dulce!
poezie clasică de Rainer Maria Rilke
Adăugat de gyongy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, citate de Rainer Maria Rilke despre muzică, citate de Rainer Maria Rilke despre tăcere, poezii despre sunet, citate de Rainer Maria Rilke despre sunet sau citate de Rainer Maria Rilke despre iubire
Înaintea ploii de vară
Deodată, verdelui din parc, ceva ușor,
anume nu știi ce, i-a fost răpit:
îl simți lângă ferestre, neauzit,
tot mai aproape. Nalt, stăruitor,
din crâng răsună zvon de pescărel:
de un Hierónymus parcă ți-ar aminti,
pe-atât de-aprins și singuratic zel,
urcă din cântul lui, ce nu-l va auzi
șuvoiul. Pereții cu tablourile lor
se-ndepărtează și ne părăsesc,
nu vor să ne audă, se feresc.
Tapete-ngălbenite oglindind
lumina de amurg șovăitor
în care ne temeam, copii fiind.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rainer Maria Rilke despre lumină, citate de Rainer Maria Rilke despre singurătate, citate de Rainer Maria Rilke despre ploaie, poezii despre parcuri sau poezii despre hărnicie